14 matches
-
născătoar(e) de Dumnezu cu agiutoriu Domnului nostr IS HS și a Maică(i) Precesti aciastă sfă(n)tă mănăstire sau făcut de ctitori dum(n)ălui iordache Panaite paharnicu i sora dumisale Safta și cucoa(na) dumisale Maria Costachi păhărniceasă au săvărșito cu toată cheltuiala dumes'ale anocialosia 1793 septemvria 1, asconăcial(o)sia 1803 avgust'a 28 cisla”". Biserica a fost sfințită în anul 1803. În anul 1835, alături de vechea bisericuță de lemn care se deteriorase în timp, arhimandritul
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
procesul pentru moștenire între văduva Pulheria umbrătășanu și Ioniță umbrătășanu, nepotul soțului decedat. Cei doi nu reușesc niciodată să ajungă împreună la judecată; când ajung sunt nehotărâți și încă ne pre gătiți pentru acceptarea jurământului. Când într-una din zile, păhărniceasa se plânge „că este de Ioniță purtată prin biserici și nu va să o pue supt jurământ“, mitropolitul le fixează un ultim soroc. În dimineața cu pricina, Ioniță pornește spre Mitropolie, decis să se „izumbrănească“ o dată pentru totdeauna, dar stupoare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ultim soroc. În dimineața cu pricina, Ioniță pornește spre Mitropolie, decis să se „izumbrănească“ o dată pentru totdeauna, dar stupoare, găsește Mitropolia goală, căci Prea Sfinția Sa uitase de soroc și de proces și plecase să slujească liturghia la mănăstirea Sărindar. Cum nici păhărniceasa nu venise, Ioniță pleacă spășit spre casă, dar „supt poalele Mitropoliei o întâlnește pe dumneaei venind în grabă la judecată“. După ce se sfătuiesc, cei doi se hotărăsc să meargă la Sărindar și să ter mine toată cearta. Am crede că
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cea nu cu Ilin ca Caramanlâu, nuntașii sunt mult mai dar nici. Ei strâng 210 taleri de la nuni și de la alți boieri, plus 20 de galbeni olandezi oferiți de moșul soției, logofătul Bălan, plus un „inel dă zamfir dă la păhărniceasa Măriuța a paharnicului Grigore Hrisosco leu“. Di fe ren ța apare și pentru că statutul mi ri lor este altul, cei doi sunt boieri ceva mai înstăriți. În mediul po pu lar, nuntașii dăruiesc ceva mărunțiș sau produse din gospodăriile lor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
slugile aleargă între Ogrezeni, București și Oteteleșani pentru aduce și a aduce scrisorile dumnealor. Ce a prilejuit această corespondență? Pregătirea nunții dintre Constantin Oteteleșanu și Zmaranda Cocorăscu naște zeci de scrisori schimba te între mire, soacra-mare și mătușa fetei, Zoița păhărniceasa. Cu ajutorul lor se poate foarte ușor lua pulsul unui astfel de eveniment, fiecare scrisoare trădând înfrigurarea pregătirilor, neînțelegerile inevitabile și cotidiene dintrecele două familii, cu privire la zestre, pretenții le miresei și nemulțumirile soacrei-mari, cheltuielile imense ce trebuie făcute. Nunta apare, în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
afacere și supraveghează de aproape nu numai pregătirile din propria casă, ci și pe cele din casa „cuscrilor“ săi. Fiul, Constantin Oteteleșanu, se implică și el, dar parcă nu cu atâta forță ca mama. De partea cealaltă, se află Zoița păhărniceasa, mătușa Zmarandei Cocorăscu, care preia întreaga afacere întrucât mireasa este orfană și se află sub tutela fratelui său, Ianache Cocorăscu. În egală măsură sunt pomenite și alte mătuși cărora li se cere sprijinul atunci când este vorba de pregătirile necesare sau
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sunt aglomerați de cererile venite din partea curții și a boierilor divaniți. Ei știu să profite de această cerere nemaiîntâlnită și ridică prețurile, chiar și pentru mărfurile de proastă calitate. Corespondența este deschisă de mirele Constantin Oteteleșanu care însărcinează pe Zoița păhărniceasa cu pregătirea hainelor necesare miresei sale. logodna s-a făcut deja, pregătirile de nuntă sunt foarte avansate, întrucât mirii vor să se cunune după sărbătoarea Bobotezei. Presat de timp și „fiindcă sorocu nunții să apropie și face trebuință de a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sărbătoarea Bobotezei. Presat de timp și „fiindcă sorocu nunții să apropie și face trebuință de a face hainele miresii“, ginerele însărcinează un fecior să ia 5 000 de taleri de la cumnatul său, din banii de zestre, și să-i dea păhărnicesei pentru a se ocupa de toate cele necesare. Dar nu oricum, ci respectând instrucțiunile trimise odată cu banii și chiar foița cu hainele ce trebuiesc croite, așa cum doresc ginerele și mama sa. Politețea dusă la extrem îmbracă această rugăciune: „te rog
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
îi cere părerea. Aceasta, la rândul lui, îi arată pi ta cul primit de la dum nea lui cumnatul Ote tele șa nu. După ce se sfă tuiesc și se întrea bă reciproc cum să scape de gura rea a Saf tei, păhărniceasa, in formată asupra banilor de zestre și cu tre bu ri le re zol va te, se pune pe scris pentru a-i liniști pe dum nea lor și pentru a le ex pli ca mai pe larg de ce s-
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
rez și eu du mi ta le, dar până în tr-acolo ca să nu poată veni fe reas că Dumnezeu... dar trebuie să vie că are da to rie și nu poate face într-alt chip“. Pentru a îmbu na sufletul soacrei, păhărniceasa face apel la sentimente le ei de bună creștină și mamă: „dar creștină ești, mamă ești și lasă să judece dă poci“. De alt minteri, jupâneasa Zoița își începu se scrisoarea ru gând-o pe dumneaei Safta să lase de-
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care] da preț femeii”) ajung Doamne ale țărilor Române. Mai înaintea lor, Maria (sau Marica, așa cum apare într-un act publicat în Documenta Romaniae Historica. A. Moldova, vol. XIX, p. 240, unde este pomenită împreună cu surorile ei Nastasia Ciolpăneasă, Anghelina păhărniceasă și Grozava visternicească), fiica lui Lupe Huru (Hurul), pârcălab de Hotin între 1572 și 1574, luase în căsătorie pe Ion Vodă cel Viteaz (faimoasa nuntă făcută în postul cel mare, împotriva căreia protestează Azarie; cronicarul călugăr îi află voievodului ce
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
opt colțuri, acvile purtîndu-și în plisc crucea) și extrasele din catastifurile vremii (de pildă, actul de botez al viitorului general Dimitrie Lecca: „Ca urmare a apostilei Preasfinției sale Mitropolitul Meletie, din data de 26 mai trecut, pusă pe suplica Doamnei păhărnicese Maria Leca, această dicasterie certifică faptul că tînărul s-a născut la doi decembrie anul o mie opt sute treizeci și doi din părinți ortodocși de rit grec” - p. 135) - toate aceste detalii fac din volum un mausoleu de mlădițe boierești
Între herburi și zapise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4894_a_6219]
-
aici din poarta mănăstirii Barnovschi vodă până la Ulița Sfânta Vineri. Așa că pe lângă pivnița dăruită celor două mănăstiri mai sunt destule acareturi care să fie împărțite între cei trei urmași ai vornicului: „Vasilașco ce-au fost spătar” „Antimia ce-au fost păhărniceasă” și „giupîneasa Alexandra”. Nu știu cum, dar când sfinția ta a spus că acareturile lui Grigore Ureche sunt pe așa o întindere, mi-a venit în minte o afacere cu dughene de pe Ulița Chervăsăriei, făcută de Cîrstea, mare vameș, fratele lui Gheorghe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
grecești la biserică, de se supără dum(neaei) și mahalagiii moldoveni carii mergu la această biserică, neînțelegându nimicu”... ― Apoi, din tot ce am citit până acum, dragule, n-am întâlnit încă pe nimeni care să spună adevărul, cum îl spune păhărniceasa: “mahalagiii carii mergu la această biserică, neînțelegându nimicu”. ― Păi, cum să înțeleagă, părinte, un mahalagiu oarecare o slujbă în limba grecească? ― Ei! Da’ nu te pune cu sinaiții, fiule, fiindcă au scormonit și-n gaură de șarpe pentru a câștiga
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]