62 matches
-
săptămână pentru mine. Bunicuța destupa putina cu brânza care avea un gust extraordinar. N-am mai simțit, niciodată, după plecarea de acasă, acel gust. La Lăsata Secului aveam mai multe preparate din brânză. Postul care începea se mai numea și „Păresimile Paștelui”. În lunea ce urma numită și Luna curată, se curăța casa, purificându-se prin tămâiere, apoi se instala războiul de țesut, iar bunicuța se apuca de lucru. Bunicuța țesea pânza fină pentru cămașa de Paști al lui bunicuțu, dar
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Purani_de_videle_traditii_de_floarea_carbune_1367566522.html [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
L-a primit Maria. Tot în Aprilie a înviat și a urcat la cer. Și iarăși Maria L-a văzut. Ea a simțit când cobora. Și tot ea cea dintâi L-a văzut la învierea Sa”( Sfântul Efrem Sirul, Imnele Păresimilor, Azimelor, Răstignirii și Învierii, Ed. Deisis, Sibiu, 1999, p. 202-204). Totul în Cer și toate de pe Pământ trăiesc sublim Marea Sfântă Sărbătoare a Cosmosului. Răcoarea nopții de catifea sau a zilei de borangic se întinde peste frunzișul pădurii cuprinzând ca
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1492336816.html [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
în Domnul la patruzeci de sfinte liturghii. Sunt de două feluri: de obște, când se pomenesc 40 de liturghii una după alta (ca la Mănăstiri); particulare, când se pomenesc 40 de liturghii sporadic, cum se fac la bisericile din parohii. Păresimi este numele care de obicei este dat perioadei de 40 de zile cât cuprinde Postul Paștelui. Pentru că în fiecare sâmbătă se fac pomeniri pentru cei adormiți în Domnul, păresimi este numele dat pomenirilor morților făcute în această perioadă. Pentru cei
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_moarte_si_pomenirea_mortilor_i_stelian_gombos_1329830277.html [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
40 de liturghii sporadic, cum se fac la bisericile din parohii. Păresimi este numele care de obicei este dat perioadei de 40 de zile cât cuprinde Postul Paștelui. Pentru că în fiecare sâmbătă se fac pomeniri pentru cei adormiți în Domnul, păresimi este numele dat pomenirilor morților făcute în această perioadă. Pentru cei ce vor să țină păresimile, pomenirile se fac în fiecare sâmbătă Ce este necesar și ce anume trebuie la o slujbă de pomenire a morților? La o pomenire avem
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_moarte_si_pomenirea_mortilor_i_stelian_gombos_1329830277.html [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
obicei este dat perioadei de 40 de zile cât cuprinde Postul Paștelui. Pentru că în fiecare sâmbătă se fac pomeniri pentru cei adormiți în Domnul, păresimi este numele dat pomenirilor morților făcute în această perioadă. Pentru cei ce vor să țină păresimile, pomenirile se fac în fiecare sâmbătă Ce este necesar și ce anume trebuie la o slujbă de pomenire a morților? La o pomenire avem nevoie de colivă care închipuie pe cel adormit, lumânarea care închipuie credința celui mort (de aceea
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_moarte_si_pomenirea_mortilor_i_stelian_gombos_1329830277.html [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
Foarte folositor este ca cel adormit să fie pomenit la Proscomidie în Sfânta Liturghie. Pentru aceasta trebuiesc aduse la Biserică prescura, o sticluță de vin, ulei, pomelnicul și lumânarea aprinsă. Pomelnicul poate fi dat dinainte pentru patruzeci de zile. Slobozirea păresimilor se numește ultima pomenire a Păresimilor, care are lor în sâmbăta din săptămâna luminată. Unde anume se face pomenirea morților? Pomenirea se face: 1. în Biserică, 2. la mormânt (la cap) și 3. acasă (la mâncare și daruri). Este absolut
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_moarte_si_pomenirea_mortilor_i_stelian_gombos_1329830277.html [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
să fie pomenit la Proscomidie în Sfânta Liturghie. Pentru aceasta trebuiesc aduse la Biserică prescura, o sticluță de vin, ulei, pomelnicul și lumânarea aprinsă. Pomelnicul poate fi dat dinainte pentru patruzeci de zile. Slobozirea păresimilor se numește ultima pomenire a Păresimilor, care are lor în sâmbăta din săptămâna luminată. Unde anume se face pomenirea morților? Pomenirea se face: 1. în Biserică, 2. la mormânt (la cap) și 3. acasă (la mâncare și daruri). Este absolut necesară pomenirea la parastas și sfânta
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_moarte_si_pomenirea_mortilor_i_stelian_gombos_1329830277.html [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
Publicat în: Ediția nr. 1147 din 20 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Cele mai multe date despre „Dragobete” le avem de la marele folclorist și etnolog Simeon Florea Marian (1847-1907), în prețiosul studiu etnografic „Sărbătorile la români”, în volumul al II-lea, intitulat „Păresimile”, apărut la 1899. Pe parcursul volumului întâlnim trei tipuri de informații cu privire la Dragobete, și anume: date despre o sărbătoare numită Dragobete, din 24 februarie; informația că ziua de 1 martie este numită și Dragobete; legende cu privire la un „personaj” cu numele Dragobete
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_in_an_marian_malciu_1392921724.html [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
vreo cinsprezece ani, plecaseră ai mei în lumea cealaltă, iar eu rămăsesem în grija acelor oameni care se aflau aici, pe munte, cu stâna care era mult mai mare decât este acum. Era după lăsatul secului, lunea cea dintâi a Păresimilor, cu o căldură mare peste zi, iar spre seară negură(3) de nu vedeai nici la jumătate de metru. Mulți s-au pierdut în noaptea aceea, au dispărut pur și simplu. Unii spuneau că apăreau din senin oameni stacojii și
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
simțit, niciodată, după plecarea de acasă(am plecat de acasă la vârsta de 11 ani), acel gust ce mi-a rămas încă în amintire. La Lăsatul Secului aveam mai multe preparate din brânză. Postul care începea se mai numea și „Păresimile Paștelui”! În lunea ce urma, numită și „Lunea curată”, se curăța casa, purificându-se prin tămâiere, apoi se instala războiul de țesut iar bunicuța și mămica se apucau de lucru. Bunicuța țesea pânza fină pentru cămașa lui bunicuțu și pentru
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_pastelui_la_purani_de_vid_floarea_carbune_1328100284.html [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
patruzeci de zile, atunci, potrivit opiniei lor, se cade ca ei fie să se împărtășească numai o data pe an, adică de Paște, și să se asemene celor despre care vorbea atunci Sfântul Ioan Gură de Aur, fie să țină zece păresimi (perioade de post) pe an, după numărul stabilit de ei pentru a se împărtăși. Dacă însă primul lucru nu le place, iar cel de-al doilea n-ar putea să-l realizeze, atunci să tacă și să nu-l mai
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
Pâine și veți bea din acest Pahar, moartea Domnului vestiți, până când va veni" (I Cor. 11, 26). Iar zicând "ori de câte ori" l-a făcut stăpân pe cel ce se apropie eliberându-l de orice păzire a unor zile. Fiindcă Paștile și Păresimile nu sunt același lucru, ci una sunt Paștile, iar alta Păresimile; căci Păresimile se țin o dată pe an, iar Paștile de trei ori pe săptămână, ba chiar și de patru ori, sau, mai bine zis, ori de câte ori voim. Căci Paștile nu
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
va veni" (I Cor. 11, 26). Iar zicând "ori de câte ori" l-a făcut stăpân pe cel ce se apropie eliberându-l de orice păzire a unor zile. Fiindcă Paștile și Păresimile nu sunt același lucru, ci una sunt Paștile, iar alta Păresimile; căci Păresimile se țin o dată pe an, iar Paștile de trei ori pe săptămână, ba chiar și de patru ori, sau, mai bine zis, ori de câte ori voim. Căci Paștile nu constă în post, ci în Ofranda și Jertfa făcută la fiecare
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
I Cor. 11, 26). Iar zicând "ori de câte ori" l-a făcut stăpân pe cel ce se apropie eliberându-l de orice păzire a unor zile. Fiindcă Paștile și Păresimile nu sunt același lucru, ci una sunt Paștile, iar alta Păresimile; căci Păresimile se țin o dată pe an, iar Paștile de trei ori pe săptămână, ba chiar și de patru ori, sau, mai bine zis, ori de câte ori voim. Căci Paștile nu constă în post, ci în Ofranda și Jertfa făcută la fiecare Liturghie. Și
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
de la Sinodul I Ecumenic și le atribuie regula celor patruzeci de zile și spune că au fixat-o drept lege, vrând prin aceasta să-i convingă și să tragă spre ascultare și supunere. Căci cine nu știe că Postul Sfintelor Păresimi este legiuit de Sfinții Apostoli, care spun în canonul 68: "Dacă vreun episcop sau preot sau diacon sau ipodiacon sau citeț sau cântăreț nu postește Sfântul și Marele Post de patruzeci de zile ori miercurile și vinerile de peste tot anul
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
-ne nou prilej de pocăință, ca mai întâi curățindu-ne și spălându-ne pe noi înșine, așa să ne apropiem (de împărtășanie). Dar prilejul cel mai adevărat, pentru care Sfântul Ioan Gură de Aur spune că Sinodul I a legiuit Păresimile, pare a fi următorul: deoarece creștinii de pe atunci erau nepăsători și nu posteau tot Sfântul și Marele Post de patruzeci de zile, ci unii posteau numai trei săptămâni, alții șase, iar alții în alt mod, fiecare cum se obișnuia în locul
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
patruzeci de zile, atunci, potrivit opiniei lor, se cade ca ei fie să se împărtășească numai o data pe an, adică de Paște, și să se asemene celor despre care vorbea atunci Sfântul Ioan Gură de Aur, fie să țină zece păresimi (perioade de post) pe an, după numărul stabilit de ei pentru a se împărtăși. Dacă însă primul lucru nu le place, iar cel de-al doilea n-ar putea să-l realizeze, atunci să tacă și să nu-l mai
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasanie_in_conceptia_sfantului_nicodim_.html [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
Pâine și veți bea din acest Pahar, moartea Domnului vestiți, până când va veni"(I Cor. 11, 26). Iar zicând "ori de câte ori"l-a făcut stăpân pe cel ce se apropie eliberându-l de orice păzire a unor zile. Fiindcă Paștile și Păresimile nu sunt același lucru, ci una sunt Paștile, iar alta Păresimile; căci Păresimile se țin o dată pe an, iar Paștile de trei ori pe săptămână, ba chiar și de patru ori, sau, mai bine zis, ori de câte ori voim. Căci Paștile nu
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasanie_in_conceptia_sfantului_nicodim_.html [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
va veni"(I Cor. 11, 26). Iar zicând "ori de câte ori"l-a făcut stăpân pe cel ce se apropie eliberându-l de orice păzire a unor zile. Fiindcă Paștile și Păresimile nu sunt același lucru, ci una sunt Paștile, iar alta Păresimile; căci Păresimile se țin o dată pe an, iar Paștile de trei ori pe săptămână, ba chiar și de patru ori, sau, mai bine zis, ori de câte ori voim. Căci Paștile nu constă în post, ci în Ofranda și Jertfa făcută la fiecare
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasanie_in_conceptia_sfantului_nicodim_.html [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
I Cor. 11, 26). Iar zicând "ori de câte ori"l-a făcut stăpân pe cel ce se apropie eliberându-l de orice păzire a unor zile. Fiindcă Paștile și Păresimile nu sunt același lucru, ci una sunt Paștile, iar alta Păresimile; căci Păresimile se țin o dată pe an, iar Paștile de trei ori pe săptămână, ba chiar și de patru ori, sau, mai bine zis, ori de câte ori voim. Căci Paștile nu constă în post, ci în Ofranda și Jertfa făcută la fiecare Liturghie. Și
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasanie_in_conceptia_sfantului_nicodim_.html [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
de la Sinodul I Ecumenic și le atribuie regula celor patruzeci de zile și spune că au fixat-o drept lege, vrând prin aceasta să-i convingă și să tragă spre ascultare și supunere. Căci cine nu știe că Postul Sfintelor Păresimi este legiuit de Sfinții Apostoli, care spun în canonul 68: "Dacă vreun episcop sau preot sau diacon sau ipodiacon sau citeț sau cântăreț nu postește Sfântul și Marele Post de patruzeci de zile ori miercurile și vinerile de peste tot anul
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasanie_in_conceptia_sfantului_nicodim_.html [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
-ne nou prilej de pocăință, ca mai întâi curățindu-ne și spălându-ne pe noi înșine, așa să ne apropiem (de împărtășanie). Dar prilejul cel mai adevărat, pentru care Sfântul Ioan Gură de Aur spune că Sinodul I a legiuit Păresimile, pare a fi următorul: deoarece creștinii de pe atunci erau nepăsători și nu posteau tot Sfântul și Marele Post de patruzeci de zile, ci unii posteau numai trei săptămâni, alții șase, iar alții în alt mod, fiecare cum se obișnuia în locul
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasanie_in_conceptia_sfantului_nicodim_.html [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
L-a primit Maria. Tot în Aprilie a înviat și a urcat la cer. Și iarăși Maria L-a văzut. Ea a simțit când cobora. Și tot ea cea dintâi L-a văzut la învierea Sa”(Sfântul Efrem Sirul, Imnele Păresimilor, Azimelor, Răstignirii și Învierii, Ed. Deisis, Sibiu, 1999, p. 202-204.) Maica Domnului a adus cerului și pământului dumnezeiasca bucurie a Învierii lui Fiului său. Fecioara Maria, Fiică și Maică a lui Dumnezeu, Slujitoare și Împărărteasă a unit veriga Edenului, aducându
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_hristos_gheorghe_constantin_nistoroiu_1334279010.html [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
Urmează Săptămâna brânzei, care este o pregătire liturgică și duhovnicească pentru Postul Mare. Miercuri și vineri în această săptămână se pune slujba Postului, cu rânduiala tricântărilor (triodia) și cu metaniile mari, însoțind rugăciunea Sfântului Efrem Sirul. Gustăm deja din atmosfera Păresimilor. Această săptămână se încheie cu Sâmbăta asceților, în care cerem rugăciunile tuturor Sfinților Cuvioși și ale Cuvioaselor Maici care sunt exemple vii de nevoință trupească și spirituală, ca să ne învrednicim și noi a urma vieții lor iubitoare de osteneli. Duminica
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422536999.html [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
Urmează Săptămâna brânzei, care este o pregătire liturgică și duhovnicească pentru Postul Mare. Miercuri și vineri în această săptămână se pune slujba Postului, cu rânduiala tricântărilor (triodia) și cu metaniile mari, însoțind rugăciunea Sfântului Efrem Sirul. Gustăm deja din atmosfera Păresimilor. Această săptămână se încheie cu Sâmbăta asceților, în care cerem rugăciunile tuturor Sfinților Cuvioși și ale Cuvioaselor Maici care sunt exemple vii de nevoință trupească și spirituală, ca să ne învrednicim și noi a urma vieții lor iubitoare de osteneli. Duminica
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1455776943.html [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]