23 matches
-
să învăț tabla înmulțirii. Mai târziu, scriam și scrisori de dragoste pentru fetele din vecini, care aveau drăguții plecați în armată. Ele îmi dădeau, în schimb, agrafe de păr, fir de ață colorată, cu care îmi tot propuneam să cos ,,păretare”. De început am început să cos, după desen, așa pas cu pas, în urma acului, dar nu am avut răbdarea să termin lucrul acela vreodată”. Una din primele creații ale sale este cea care a avut ca subiect un mânz bolnav
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_celor_patru_maini_cronica_literara_la_cartea_melania_cuc_si_menut_maximinian_cartea_cu_coperti_de_sticla_c.html [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
manual, într-o cromatică hibernala, „Bijuterii de seară” - inele, pandante, brățări din porțelan fin, înnobilat cu aur, platina pură, pietre semiprețioase, cristale, „Visul ceaiului” - obiecte de porțelan, destinate servirii ceaiului, decorate printr-o tehnică mixtă de imprimerie și pictură manuală, „Păretare” - obiecte din porțelan, cu motive lucrate manual inspirate din vechile țesături ale caselor țărănești. Vor fi incluse în prezentare și obiecte ale colecțiilor anterioare la prețuri speciale. „Invităm bucureștenii între 9 și 13 decembrie să vadă rodul creației unora dintre
Maini Inteligente la Wagner Maison de la Porcelaine by http://www.zilesinopti.ro/articole/1385/maini-inteligente-la-wagner-maison-de-la-porcelaine [Corola-blog/BlogPost/99788_a_101080]
-
ele Și degeaba ele vor, Doamne, ce tăcute dor! Mâini ce-au frământat odată Sfânta pâine din covată, Mâinile mele de- atunci Legănând cu viață prunci Și așa mi-e dor de voi Să mai țesem în război Tindeie și păretare! Mâini ca razele de soare, Crăpate de ploi și vânt, Mâini de-argint, nu de pământ, Mâini ca aurul din Munți, Mâini întotdeauna punți... ........................................ Vai de mânuțele mele, Cât de-aproape sunt de stele Și de Unul Dumnezeu Cât de-
VAI DE MÂNUŢELE MELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Vai_de_manutele_mele_nicolae_nicoara_horia_1379322516.html [Corola-blog/BlogPost/365046_a_366375]
-
măști, fluiere, ocarine, împletituri din pănușe, oale, scăunașe, ii, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, cauce, străchini, oale de sarmale, jucării, icoane, pristolnice, blide, marame, ibrice, mobilier pictat, carafe, chimire, curele, genți, alambicuri, blidare, copaițe, furci, pipernițe, găvane, cavale, păretare, laicere, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, cahle, clopoței, zurgălăi sau pot degusta produse care mai de care: țuică, vin, turtă dulce, cozonaci, miere, plăcinte, cofeturi și suc de mere. Liviu Rusu a fost de acord și a declarat
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
devenea Anișoara bețiva. Prima încăpere, bucătărie și cameră, dar și dormitor în ceas de noapte, mă aștepta neschimbată, cu soba pe care se odihnea fierul de fontă și oalacu apă, cu tapetele din cârpe țesute în serile de iarnă, cu păretarul” Răpirea din Serai” pe care mama dăduse jumătate din leafa tatei, cu radioul mare”Enescu” la care ascultam fascinatăseară de seară”Bună seara cooopiii” iar mai apoi, în fiecare zi de luni, teatrul radiofonic. Era acel radio mare,”Enescu”, de la
ASTA SUNT EU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Asta_sunt_eu_helene_pflitsch_1356750135.html [Corola-blog/BlogPost/341503_a_342832]
-
ale locuinței țărănești tradiționale de pe Valea Bistriței, costumul popular românesc din zonă, principalele meșteșuguri din regiunea subcarpatică a Moldovei (prelucrarea lemnului, țesutul, cojocăritul etc.). Dintre piesele expuse de referință sunt: mobilierul masiv (laițele, masa, patul), soba, bogatele țesături de lână (păretare, scoarțe, culmea de deasupra patului pe care stau hainele de sărbătoare). Baza colecției se constituie din anii ’60, însă numai după decenii mai târziu unitatea devine una de sine stătătoare. Expoziția de bază a fost refăcută în 2013. Frumusețea si
Muzeul de Etnografie din Piatra-Neamț () [Corola-website/Science/331360_a_332689]
-
Pe latura de sud se află laița, iar pe latura de nord este patul cu țesăturile de zestre. Pe peretele de vest se află masa și scaunele. Țesăturile sunt așezate în cameră astfel: pe laiță sunt lăicerele cu dungi, un păretar cu motive geometrice în vârste care alternează se află pe pereți pe sub ferestre, iar ștergarele țesute sunt amplasate în partea de sus a pereților, la icoane. Camera din partea dreaptă era camera de locuit (având funcțiuni de bucătărie și de loc
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
folosite mai mult pentru încălzit și mai puțin pentru prepararea hranei, sistemul de iluminat, piese de mobilier: blidare, polițe, laițe, dulapuri, masă-ladă sau alte elemente de decor. S-a renunțat însă la pat. S-au păstrat țesăturile de interior îndeosebi păretarele și lăicerele. Reconstrucția efectuată în muzeu a urmărit eliminarea elementelor din perioada cât construcția a fost folosită ca locuință. S-a amenajat o bucătărie cu mobilier specific care a fost separată de tavernă (încăperea centrală) construindu-se un cuptor masiv
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
vestimentație. În interior se află obiecte casnice: oale și străchini de ceramică, butoiașe, lăcrițe și cofițe din lemn. Întinse pe pereți, sau aflate pe laițe, pe pat sau la icoane sunt așezate țesăturile de interior confecționate din lână și cânepă: păretare, lăicere, cergi, ștergare de perete și năframe de nuntă. Gospodăria tradițională din localitatea Câmpulung Moldovenesc este o gospodărie de crescători de animale din zona înaltă a Bucovinei. Ansamblul include: casă de locuit, grajd cu cămară și poartă. Casa de locuit
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
sătencile lucrând din lâna oilor și din cânepa cultivată de ele, atât îmbrăcăminte trebuitoare lor, cât și pentru negoț. Astfel lucrau: ițari subțiri din lână pentru vară, ițari groși, bătuți la pică, pentru iarnă, numiți cioareci, sumane, sarici, scoarțe, leicere, păretare, fote, brâie, călțuni, pânză, cămeși, și altele. Piața de desfacere a acestor manufacturi era renumitul iarmaroc din comună. Odată cu decăderea iarmarocului și schimbarea portului strămoșesc, a decăzut și industria casnică. Cea mai importanta activitate industriala, este cea a exploatarii si
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Marte) este o operație, evident, dificilă, dacă nu prezumtivă; la fel între „maica bătrînă” și Isis, între păstorul mioritic și Dumuzi, între Dumnezeu aflat în capul mesei, la poala copacului mirific din „raiul de sus” și gospodarul mîndru așezat lîngă păretarul de icoane, închipuind „raiul de jos”. Importantă, deocamdată, mi se pare, cum am mai spus, depășirea cadrului regional și istorico-etnografic în care s-a cantonat mioritologia de un secol încoace. Continuînd, mai ușor pare să dezvolți ideea deosebirilor dintre Miorița
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
culori pe bază de anilină 3. Boiaua era cumpărată de la negustorii evrei din Stănișești sau din Colonești. Aceste culori ochioase, cu tonalități tari erau preferate de către femeile mai tinere, care compuneau pe covoarele lor adevărate grădini în miniatură. Lăicerele și păretarele țesute cu lână albă, neagră, laie sau sârbă se armonizau cu peisajul monoton al zăpezii și al primăverilor cu pâlcuri de pământ și de omăt. Bumbacul, a pătruns la sate în a doua jumătate a sec.al XIX-lea, tors
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dintre atribuțiuni erau preluate de camera „de curat”. Aici se desfășurau principalele ceremoniale, se primeau pețitorii și erau găzduite rudele venite de departe. Această cameră era împodobită permanent ca de sărbătoare, având pereții ornați cu cele mai frumoase covoare și păretare și paturile gătite cu așternuturi noi. În partea de răsărit se afla colțul cu icoana și candela împodobite cu ștergar, iar pe peretele lung se afla suspendată culmea, pe care atârnau sumanele, hainele groase, cojoacele și alte piese de îmbrăcăminte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sunt prevăzute cu mai multe încăperi. Textilele de interior aduc în locuință o notă de intimitate și de căldură, contribuind astfel la crearea unui ambient plăcut. Cele mai vechi și mai numeroase categorii de țesături folosite la împodobitul interioarelor sunt păretarele, lăicerele, covoarele și velnițele, alături de care ștergarele de perete, de oglindă și de icoană formau o gamă diversificată de textile de interior. Cele mai vechi dintre acestea, lăicerele și păretarele, erau țesute din lână, în culori vegetale. Tonurile calde și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai numeroase categorii de țesături folosite la împodobitul interioarelor sunt păretarele, lăicerele, covoarele și velnițele, alături de care ștergarele de perete, de oglindă și de icoană formau o gamă diversificată de textile de interior. Cele mai vechi dintre acestea, lăicerele și păretarele, erau țesute din lână, în culori vegetale. Tonurile calde și discrete ale culorilor pastelate, obținute prin vopsitul vegetal dădeau o notă de sobrietate, de căldură dar și de eleganță atunci când erau așternute pe paturi, pe laițe sau atârnau pe perete
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe paturi, pe laițe sau atârnau pe perete. Cele mai simple dintre ele, țesute în războiul de țesut, aveau ornamentele compuse din „poduri” și „vrâste” care se succedau într-o alternanță ritmică pe toată lungimea. Cu timpul, au apărut lăicerele, păretarele și așternuturile de pat cu alesături geometrice, un pod ales și unul simplu sau cu poduri cu alesături, fiind despărțite de câte 2-3 vrâste policrome. Alesăturile mai vechi erau geometrice, formate din succesiuni de pătrate și romburi. De pe la mijlocul secolului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
negru.// Ne ia apoi visul și ne mută el pe noi/ de pe-un teren luminos pe-un alt teren luminos.// La prima mișcare greșită/ apare coșmarul/ și partida se încheie aici." "Careul cu raci" este metafora spațiului interior captiv ("păretare fără de pereți"), al cărui ritm de o lentoare maladivă nu poate învinge inerția unei damnări, a unei stări cvasisufocante prin impuritate. Imaginea nașterii, a spargerii gheții sau a imaculatei zăpezi sunt recurente. Într-un singur poem (La Estul Estului) găsim
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
care își vor face drum la Muzeul Național al Țăranului Român pot achiziționa linguri, fluiere, oale, scăunașe, ii, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, căuce, străchini, oale de sarmale, jucării, icoane, marame, mobilier pictat, genți, blidare, copăițe, sărărițe, lingurare, păretare, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, zgărdane... dar și bucate gustoase tradiționale, precum: fructe, magiun, sucuri și siropuri naturale din Șomcuta Mare, dulcețuri din Bucovina, zacuscă și murături de la Tărtășești, pâine de Brașov, cozonac de Botoșani, plăcinte din Arad
Târg de Sfântul Andrei la Muzeul Țăranului. Ce produse veți găsi by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/59555_a_60880]
-
măști, fluiere, ocarine, împletituri din pănușe, oale, scăunașe, îi, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, cauce, străchini, oale de sarmale, jucării, icoane, pristolnice, blide, marame, ibrice, mobilier pictat, carafe, chimire, curele, genți, alambicuri, blidare, copăițe, furci, pipernițe, găvane, cavale, păretare, lăicere, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, cahle, clopoței, zurgalăi sau pot degusta produse care mai de care: țuică, vin, turtă dulce, cozonaci, miere, plăcinte, cofeturi și suc de mere. Prețul unui bilet va fi de 6 lei, iar
Târg de Sfântul Nicolae la MȚR by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80673_a_81998]
-
ne facem aci, neică Mihai, Bizanțul nostru, ăsta e versetul!” — Âââ, âââ, reveni neînchipuit de grav isonul, terminându-se cu înfrățirea la unison alături de glasul dascălului: — Că știe Domnul calea drepților, iar calea necredincioșilor va pieri. De jur-împrejur pe pereți, păretare, scoarțe caramanii, pe câmp negru din lână seină cu jocuri de cruci și romburi din diferite culori, când stinse când aprinse... Se spunea că pe locul acesta primul lăcaș de închinăciune l-ar fi ridicat un cioban, Bucur, de unde și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
levănțică și năut se înfiripa dinspre dulapul sculptat din stânga patului în fața căruia o măsuță zveltă, cu picioare subțiri acoperite pudic de-o față de masă străvezie dădea un aer șic fotoliilor somnoroase ce-o înconjurau. Lângă sobă, pe perete, era un păretar de pânză înfățișând cu măiestrie o gospodină surprinsă cu lingura în oală. Pe păretar scria: „Curat și bine aranjat faci din colibă un palat”. Deasupra patului era atârnat un tablou prezentând veridic „Răpirea din serai”. în sfârșit, un alt tablou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
zveltă, cu picioare subțiri acoperite pudic de-o față de masă străvezie dădea un aer șic fotoliilor somnoroase ce-o înconjurau. Lângă sobă, pe perete, era un păretar de pânză înfățișând cu măiestrie o gospodină surprinsă cu lingura în oală. Pe păretar scria: „Curat și bine aranjat faci din colibă un palat”. Deasupra patului era atârnat un tablou prezentând veridic „Răpirea din serai”. în sfârșit, un alt tablou având în centru o lubeniță proaspăt despicată, completa fondul plastic al încăperii. — Scuză, te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
a dat următorul exemplu de bibliografie analitică, din Dacoromania. Bibliografie: Bogrea, V., Studii de semnatică. I. Observații semantice asupra „Irodot”-ului de la Coșula, III, pp. 406-460. Sub raport semantic, această bibliografie se ocupă de unele cuvinte ca: pildă, vers, lamură, păretar(iu), strajnic, har, a căsători, supărare, obraz, obraznic, vărhovnic, procajen, a răduce, troian și Calea lui Troian și de expresii cum ar fi: a rupe prețul etc. din traducerea românească a lui Herodot publicată În 1909 de N. Iorga, după
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]