3,749 matches
-
fetișcană Admirându-te băieții Neavând de tine loc în sală. Ți-aduci aminte și de școală De anii zburdalnici de liceu Când cu teamă și sfială Nu voiai să fii un „derbedeu”. Tânăr fiind munceai pe rupte Și nu-ți păsa de greutăți Acum ți-s tâmplele cărunte Ne mai putând citi în cărți. Armata te-a făcut bărbat Căci ai rămas cu mustăcioară Când te-ai întors din nou în sat Însoțit de o zveltă domnișoară. Reșița 20 august 2000
AMINITIRI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Aminitiri.html [Corola-blog/BlogPost/356578_a_357907]
-
mărită la treizeci de ani! Mai lăsați-mă să mă bucur de tinerețe! Olga, mama Floricăi oftă. Se vedea după chipul ei că nici ea nu era de acord cu ce spunea, dar bărbatul ei era tare demodat. Nu-i păsa de nimic, doar de părerile lui. Vasile, bărbatul ei era de neclintit. ― Nu vezi Olgo ce se întâmplă cu tineretul în ziua de azi? Cum să-mi las fata să ajungă de râsul satului? O mărităm și avem liniște. Am
NECĂJITUL POVESTIRE FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488710196.html [Corola-blog/BlogPost/384761_a_386090]
-
argintie, Iar moartea stă să cadă pe timpuri care vin. Din tot ce este azi, nimic n-o să mai fie... Pustiu, și morți, și lacrimi, și noi... cu-același chin. Iar ei, vor fi plecați... și n-o să le mai pese. Din rănile-ți lăsate, în alte părți de lume, Și-au dus pe sub ascuns, averile imense. Ascunși vom fi și noi... ca nație și nume. Vin astăzi în genunchi, la tine, sfântă țară Și-ți jur, că n-am să
ÎN AUR STRĂLUCIND, PE FRUNTEA TA, COROANA ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/In_aur_stralucind_pe_fruntea_ta_coroana.html [Corola-blog/BlogPost/348595_a_349924]
-
când precum că: jio sui profesior... Însă dulăii în costume protecție asemănătoare cu ale lui Robocop, având moace perfect indiferente, îl duceau pe sus la autocar, fără să se sinchisească de miorlăiturile lui. Erau ruși și, absolut firesc, nu le păsa de nimic. Ajuns la autocar Verdunel izbucni în plâns și-și dădu seama că îi iubește pe toți, inclusiv pe elevii care-l înconjurau, drept care începu să-i îmbrățișeze și să-i pupe spre nedumerirea acestora. Ei credeau că proful
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
accept în preajma mea iar în timpul dansurilor candide de un erotism camuflat, pe întuneric, mă îmbrățișează pasional cu aripile proptite protector pe umerii mei. Și ultima cunoștință de pe piața mondenă care umblă înnebunit după mine, m-a sărutat fără să-i pese de nimeni... asta da mascul! Toți mă caută pentru dărnicia mea... trebuie să-i mulțumesc pe toți. Știu că toate fetișcanele din generația mea suntem aiurite, ne place viața, profităm din plin și proastă aș fi să nu fac asta
GÂNDIREA UNEI ZBURĂTOARE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Gandirea_unei_zburatoare.html [Corola-blog/BlogPost/366949_a_368278]
-
Prin firea lucrurilor îi rămăsese însă undeva, în străfunduri, sentimentele care îl legau față de propria mamă. Îi simțea apropierea numai atunci când o vizita la spital, acolo unde aceasta lucra; un loc încărcat de suferință și de speranțe. Dacă puțin îi păsa că cei din jur sesizaseră cât de mult se simțea legat de școală, nicicând, nici în ruptul capului nu ar fi vrut ca cineva să sesizeze că într-un anume fel, se simtea mai breaz decât ceilalți. Avea convingerea că
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
-i părea Că e mai trainică și poate Să fie trambulina sa. Dar a străpuns ușor lumina Și aripile i s-au frânt, Erau văzduh și prea fragile Să zboare chiar atât de sus. S-a prăbușit fără să-i pese De lumea ce n-o cunoștea, Doar ea știa că e o muză, O muză ce în zbor murea. Și-a șușotit o lume-ntreagă Găsind apoi în colivie, Cine era? Scria 'ntr-o carte! Era o muză-n poezie. Drepturi
MOARTEA UNEI MUZE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1463894239.html [Corola-blog/BlogPost/379023_a_380352]
-
ticăloșit în esență (venerabilul Neagu Djuvara spune cu amărăciune că în românul de azi nu izbutește să-l descopere pe românul din perioada interbelică!), românul de-acum, deci, înțelege să scoată bani chiar și din piatră seacă, fără să-i pese de morală, legi, semeni, ori de ce va urma. Așa că, pretutindeni în România pădurile sunt măcelărite, căci pretutindeni gaterele făr' de număr lucrează zi și noapte. Nu se știe câte dintre ele lucrează legal, dar se știe că toate se „hrănesc
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
07 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Mai departe, mereu mai departe, când mai am prea puțin de parcurs, iar a vieții clepsidră, în moarte, tot nisipul aproape și-a scurs. Mai aproape de ultima clipă, când voi spune senin bun rămas, nepăsându-mi de multa risipă ce în dar tuturor am s-o las. Mai curând, mai târziu, n-am de unde să aștept chiar și-n șoaptă-un răspuns... Ca oricând vremea-n ea mă ascunde cum în mine și eu m-
ÎNCĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 by http://confluente.ro/anatol_covali_1486497438.html [Corola-blog/BlogPost/361059_a_362388]
-
te-ai întors?“ (poem înrudit în subsidiar cu mistica abisului) consacră pluritatea neîndoielnică a unei amprente inconfundabile a umanității universale: „Ai băut din izvorul uitării /și ai crezut că ai să scapi de tainele/ și tainițele memoriei,/ fără să-ți pese de vârtejul destinului / ce-ți conduce / eterna întoarcere, / naștere / și renaștere, / până la iertarea păcatelor“. Și patosul declarativ din „Răzvrătirea lacrimilor” polarizează eidetic imaginația geneticii umane cu elementele lumii minerale: „Am pătruns în miezul cristalului / ca-ntr-o eternitate./ Suprafața sticlei
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > SCOICA Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului SCOICA Să mă ascund într-o scoică De pe malul de argint, Să nu-mi pese de furtună Și de soarele torid. Să-mi păstrez a mea dorință De-a nota spre infinit Mângâiată de albastrul Valurilor fremătând. Pui de șerpi să-mi dea târcoale Amețind prin valul fin, Neputând să mă răzbească În cochilia de-
SCOICA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1447879848.html [Corola-blog/BlogPost/373752_a_375081]
-
și atunci când lovim fără rost cu arma cuvântului în cei pe care nu-i cunoaștem. De jignim, ori rănim, de facem cu bună seamă ironii lipsite de înțelepciune, EMINESCU SĂ NE JUDECE. Ai zice că ar trebui să nu ne pese de nimeni și de nimic. Măcar la EMINESCU să ne mai gândim atunci când transformăm țara asta, țara noastră de glorii și de dor, într-una a nimicului, a josniciei, a ieftinelilor și a mediocrității, uitând că doar prin noi o
EMINESCU SĂ NE JUDECE de PAUL SURUGIU FUEGO în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/paul_surugiu_fuego_1434375867.html [Corola-blog/BlogPost/360536_a_361865]
-
și obida mi-e grea și chiar de-o să mor asta e palmă mea ! Neferic și tern gândul mă duce spre drumul cel drept ori spre-o nouă răscruce spre calea ce-o caut, spre mâinele mut fără să-mi pese de sufletu-mi slut. Eugen Emeric Chvala 20.05.2016 Galați Referință Bibliografica: ~ obida ~ / Eugen Emeric Chvala : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2023, Anul VI, 15 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Eugen Emeric Chvala : Toate Drepturile Rezervate
~ OBIDĂ ~ de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/eugen_emeric_chvala_1468603215.html [Corola-blog/BlogPost/368904_a_370233]
-
ajuns colonel. Fiind fiu de învățător nu eram prea bine privit, țăran sărac sau muncitor necalificat, astea erau piesele bune la dosar. Dar șeful de la cadre era fiu de preot legionar. Tat-su era la pușcărie, lui nu prea îi păsa. Poate de aia îl țineau. Acum merg în Cișmigiu, vara, mai joc un șah, table și remy nu joc că jocu-i pe bani. Banul e ochiul dracului, mi-a spus și tata. Nici de la contabilul unității nu am împrumutat bani
DOM” COLONEL. de BORIS MEHR în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dom_colonel_boris_mehr_1386652905.html [Corola-blog/BlogPost/363227_a_364556]
-
pe dinafară. Și eu ce mă fac acum? Dacă nu intră în casă, nici mort nu mai trec prin fața lui. Uite-l că se întoarce și dă să intre. Cucu! Acum se plimbă pe lângă ușă de parcă nici nu i-ar păsa. Și cum flutură faldurile cearceafului pe el mai ceva ca pe Ovidiu în fața primăriei din Constanța! S-a închis ușa. Hm! Asta nu făcea parte din scenariu. E nelipsitul neprevăzut de care ai parte în orice anchetă. Și zevzecul ăsta
VALENTIN ŞI VALENTINA de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Valentin_si_valentina.html [Corola-blog/BlogPost/356634_a_357963]
-
sanatoriu, îl vizitaseră aproape toți vecinii. În afară de Marcu de la supermarket și de Hâim Nasgâtașvili. - Nu-i frumos, le spuse Boris Israelovici. Că mâine, poimâine omul se face bine, revine printre noi și ce zice? Lui Cutare nici nu i-a păsat de suferință mea, bine că stăm în acelaș bloc și plătim liftul în comun... Dar un sentiment acolo, o solidaritate, nimic... - Ai dreptate! au fost cei doi de acord. Explică-ne cum ajungem. - E foarte simplu, le spuse Boris. Luați
SCHIŢE UMORISTICE (16) – VINDECAREA PRIN MUNCĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/dorel_schor_1418709851.html [Corola-blog/BlogPost/367781_a_369110]
-
cerului primăvăratec, de toată lumina din acest anotimp, dar într-o clipă, s-a schimbat totul, s-a știrbit pământul poate și cerul. Într-o dezamăgire cleioasă și insistentă, bat pasul pe loc ca un soldat prost, fără să-i pese de bocancii uzați și plini de noroi. Am făcut atâtea repetiții cu mâhnirea, încât nu-mi mai pot imagina cum este bucuria deplină. - Știu că viața asta este un amestec de chin și dezacord, iubire și ură, primirea din ceruri
SINUCIDERE CU AMINTIRI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1407993863.html [Corola-blog/BlogPost/372186_a_373515]
-
următoare îi aruncă înapoi zâmbetul regesc al buzelor pline, perfect conturate de tatuajul rubiniu, pentru care o invidiau jumătate din femeile din oraș. O, da, sunt perfectă! Alergă de o oglindă la alta, strigând de încântare și râzând. Nu-i păsa de ce-ar fi putut crede Ema despre ea, era una din acele zile în care se simțea perfect. Se privi de mai multe ori în fiecare oglindă, după care se opri la preferata ei. O capodoperă cu multe fațete
OGLINZI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1411441375.html [Corola-blog/BlogPost/360090_a_361419]
-
despre această cameră și poți veni oricând, chiar și singură, să stai cât vrei! Se hotărî până la urmă să iasă. Abia reuși să deschidă ușa și să se strecoare afară pe coridor. Ema o privi fără expresie. Chiar nu-i păsa dacă o supărase sau dacă pierduse mai mult timp în camera aceea. Ceea ce trăise ea acolo, era unic și magic iar restul nu mai conta. Extrem de obosită, dar încântată și fericită până peste poate, începu să-și târșâie picioarele pe
OGLINZI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1411441375.html [Corola-blog/BlogPost/360090_a_361419]
-
așezată acolo, într-un scaun ergonomic, în dreapta mea. Se ridică, se apropie de mine și se cuibări la pieptul meu, șoptindu-mi suav la ureche: - Cât de bine îmi pare că ești din nou aici, iubitul meu ! Fără să-mi pese de urmări, am cuprins-o în brațe și am sărutat-o apăsat, strivindu-i buzele roșii și pline. Mă întrebam în același timp dacă nu cumva murisem și toate câte se întâmplau în jurul meu nu erau altceva decât vedenii premergătoare
IUBIRE PENTRU ADELAIDA (SAU FELUL ÎN CARE O FANTEZIE COSMICĂ DĂ PESTE CAP MATERIALISMUL DIALECTIC) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1480543539.html [Corola-blog/BlogPost/370516_a_371845]
-
Și-mi amintesc de câte ori am plecat eu plângând de la birou, si nu doar pe vremea când eram angajată la patroni nemiloși, ci și, foarte adesea, de când am eu însămi angajați, dar nu sunt în stare să îi fac să le pese, să îi doară, să se poarte ca si cum ar avea nu doar dreptul la salarii bune și bonusuri enorme, ci și dorința nebunească de a face lucrurile să meargă cu adevarat. E drept că locuim, de câteva zile, într-o zonă
DACA AS FI TRAIT IN AMERICA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Daca_as_fi_trait_in_america.html [Corola-blog/BlogPost/345006_a_346335]
-
ăsta îi îngheață oasele! În seara aceea am avut certitudinea că ocupăm locul doi în inima lui tata-mare, după Cartuș. Gelozia mi-a piscat inima, dar m-am consolat repede pentru că îl aveam și pe tataie Gogu, căruia puțin îi păsa de Ciobănel. Pe cât era de iubit în curte Cartuș pe atât era de urât pe stradă. Nimeni nu îndrăznea să treacă pe trotuarul nostru din cauza lătratului furios al lui Cartuș, iar de intrat în curte, nici vorbă! De cele mai multe ori
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_xi_mihaela_arbid_stoica_1335191117.html [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
bucuros, sărea pe Mircea cu labele și scheuna vesel. Nu l-a văzut deoarece dormea ascuns de căldura de afară în spatele garajului și de acolo nu se auzeau zgomotele din curte, sau din casă. Dormise la umbră, fără să-i pese că i-a venit prietenul și salvatorul său. - Așteaptă că merg să-ți aduc ceva de mâncare. Poate că îți este foame. Câinele continua să se zbenguie vesel în jurul său, murdărindu-l cu labele pe pantalonii albi din pânză de
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391422077.html [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
românilor, sunt deasupra lor; din care cauză nu li se poate ridica imunitatea spre a fi judecați pentru infracțiunile pe care le fac și socotesc firesc să aibă salarii de zeci de mii de lei pe lună, fără să le pese că sunt români cu pensii și sub 500 de lei. Așa au grijă „aleșii” noștri de români și de România. Iată acum și opusul acestei situații: felul în care se ajungea în capitalismul românesc în funcții de răspundere. Dau de
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
patronul lăsă capul în jos câteva secunde și gândii în sinea sa: ,,Ăsta-i mare bandit, nu glumă! Văd că e șmecher. Oare, de ce ține morțiș să-mi dea două sute de euro în loc de o sută-cincizeci? Și ce drac să-i pese lui de clienții mei, să le dea o bere pentru deranjul făcut, că majoritatea îmi sunt mie străini, dar mai lui! Dar, de stau să mă gândesc bine, nu-mi pare rău dacă-mi dă două sute de euro și de
CĂPITANUL VASILE (9) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1476553748.html [Corola-blog/BlogPost/341175_a_342504]