6,324 matches
-
cu terminația „sylvania” foarte populară la acea vreme și care ar fi însemnat pentru americani o regiune plăcută, împădurită. Acum, numele de alint al statului este „Bluegrass State” (Statul ierbii albastre), datorită prezenței „ierbii albastre” în multe din gazoanele sau pășunile statului, faimos pentru rasele sale de cai. Mândria locală constă și în așa numitul Bourbon, distileriile de whisky, genul muzical cunoscut ca „Bluegrass”, cărbunele și baschetul din colegii. Populația totală a statului este de peste patru milioane locuitori. Structura rasială în conformitate cu
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1467405522.html [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
multă-nsingurare, Și toate dorm - dar inima-i veghează. [1] E-n părul său atâta primăvară Când ochii plânși i-acoperă privirea Veșmântul ei, curat ca de fecioară Îl cheamă iar, îl cere, îl așteaptă, Dar mirele-și întârzie ivirea. Înspre pășuni e dus acum cu turma Iubitul ei, preablândul, dulce mire Iar tânăra fecioară în neștire Îl caută, dar nu-i găsește urma, Și cad ninsori prin dulcea ei privire. - O vin’ degrab, o vino peste ape Păstor iubit cu oile
SUNAMITA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Sunamita_catalin_varga_1337594161.html [Corola-blog/BlogPost/346928_a_348257]
-
pământul l-au moștenit fiecare de la tatăl lor. Cu timpul însă s-au certat din niște lucruri mărunte și supărați fiind și ambițioși, nu au mai vorbit unul cu celălalt. După câteva săptămâni vitele celui mai tanar au trecut în pășunea celuilalt frate și fratele cel mare nu a mai putut rabdă. Ca să delimiteze terenul dintre ei a săpat un parau mare care se scurgea din lacul din apropiere, parau care acum servea drept granița între cei doi. După câteva zile
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Imperativul_iertarii_matei_18_21_35_.html [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
cea mai bună brânză de burduf din toată Loviștea, iar în fiecare an, la 1 septembrie, când coborau oile de la munte, dădeau și cea mai mare cantitate din ea pe cap de oaie plecătoare; în plus, oile erau bine îngrijite, pășunile din Galbena și Vemeșoaia fiind cele mai bune, cu izvoare la tot pasul, iar lor li se prăpădeau cele mai puține oi din cauza vremii rele sau a atacurilor urșilor ori lupilor, fiindcă nu erau lacomi și întotdeauna angajau ajutoare sufici-
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
cea mai bună brânză de burduf din toată Loviștea, iar în fiecare an, la 1 septembrie, când coborau oile de la munte, dădeau și cea mai mare cantitate din ea pe cap de oaie plecătoare; în plus, oile erau bine îngrijite, pășunile din Galbena și Vemeșoaia fiind cele mai bune, cu izvoare la tot pasul, iar lor li se prăpădeau cele mai puține oi din cauza vremii rele sau a atacurilor urșilor ori lupilor, fiindcă nu erau lacomi și întotdeauna angajau ajutoare sufici-
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
fața locului așa cum mi-au trecut prin fața ochilor, prin puterea mea de înțelegere și strecurate prin pânză vibrantă și mereu schimbătoare a emoțiilor. Numele de Las Vegas a fost dat de Antonio Armijo care înseamnă în limba spaniolă pajiște sau pășune. Orașul a fost fondat în plin deșert în anul 1911, deci este unul din cele mai vechi orașe ale Americii. Dar vechiul Las Vegas a început să se dezvolte rapid din anul 1931, odată cu legalizarea jocurilor de noroc. Dacă celelalte
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_o_vacanta_exo_elena_buica_1389931507.html [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
molibdenului din minereul prelucrat, care a fost închisă imediat după revoluție de guvernul păstorit atunci de Petre Roman. Între vechea uzină de preparare și mina Vărad acum părăsită, exista o mare plantație de viță de vie, acum un fel de pășune plină de bălării și ciulini specifici zonei clisurii. Pe locuri unde cândva erau pustii acum apare o pensiune cu restaurant, clădire frumoasă care continuă să se dezvolte. Ne apropiem de comuna Coronini și observăm în dreapta noastră semnul cum că până la
PLECAREA DIN MOLDOVA VECHE...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Plecarea_din_moldova_veche_autor_mihai_leonte.html [Corola-blog/BlogPost/367362_a_368691]
-
un moment de cumpănă a vieții. Dacă aș fi înghițit o singură gură de apă, eram pierdut. Încă o dată Îngerul Domnului mă scosese viu din ghearele morții. Venise într-o vară în sat un inginer din București, să facă topografia pășunilor, Constantinescu Alexandru și cum lumea era curioasă și-i punea tot felul de întrebări, ca să fie lăsat în pace, răspundea mereu același lucru: poate crește iarbă mai bună. Îl cazase primăria la o mătușă a mea, Stanca și când a
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
le monta și încă o valijoară, ducându-le și aducându-le pentru zece lei pe zi, cu care puteai să cumperi atunci cinci pâini negre. Mai angajase pe cineva, pe Marin al lui Vlazgă, pe care-l trimitea acolo unde pășunea făcea câte un cot, acesta trebuia să țină nemișcată o ștachetă cu semne și cifre roșii, până când reușea el să-și noteze cotele, unghiurile, după care îi făcea semn să meargă la curba următoatre. Din timp în timp îmi da
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
își dădea seama dacă el ieșise din încăpere sau nu și nici nu reușea să își stăpânească relaxarea din ce în ce mai profundă a mușchilor. Se rezemă de perna uriașă de la căpătâiul patului și privi în sus. Părea că tavanul se deschisese, dezvăluind pășuni verzi scăldate într-un soare limoniu, șiruri lungi de oi încă netunse, cu blana atârnându-le mițoasă printre picioare și câini alergându-le sprinteni către țarcurile deschise. De după colinele cu iarba înaltă, pieptănată de un vânt moale, apăru chipul lui
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1452315944.html [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
cei doi tineri arătându-le cum trebuie să execute această operațiune. Norocul era că timpul îi ajuta pe viticultori ne fiind acele ploi care să favorizeze mana viței de vie. Duminică Suman a fost trimis cu cei 20 cai la pășune pentru că cel care era paznicul obișnuit plecase undeva în altă localitate. Paznicul a lăsat cheia de la casa unde locuia la șeful de echipă. Astfel că spre ora prânzului Suman s-a trezit cu fata șefului de echipă cu sufertașul de
VIAŢA LA BRIGADĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Ciclul_tunica_si_suman_viata_la_brigad_mihai_leonte_1356600117.html [Corola-blog/BlogPost/341538_a_342867]
-
băute pe datorie. Reprezentanții puterii locale se agită și promit „marea cu sarea”, doar în perioada campaniilor electorale. Apoi, liniște... câte o găină mai zburătăcește, din când în când, cotcodăcind pe uliți. Vitele, câte au mai rămas, se întorc de la pășune, spărgând liniștea, cu dangătul de doagă al talăngilor. Vălul înserării îi strânge pe locuitori în case. Pustietatea și bezna stăpânesc ulițele. Sigur, există iluminat public, dar din lipsă de fonduri, acesta funcționează sporadic. Paza obștească, înarmată cu câte o bâtă
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1443708900.html [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
din dreapta dinspre cumpăna dealului Dosul Răcii te privește prin ochii turmei de oi pășunată de mult pe la Bortă și-n Dosul Răcii cântecul ciocârliei când se avântă spre cer într-o zi de vară pe Imașul din Sus când mireasma pășunii te trece dincolo de dincolo în melodia aceea pe lame de vânt întreg imașul când e o muzică parcă din alte sfere cusută cu raze de soare cu-o adiere de vânt e Bogata de Jos satul acesta ce-ți surâde
MIREASMĂ ARDELEANĂ--BOGATA DE JOS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1496917050.html [Corola-blog/BlogPost/378154_a_379483]
-
silueta altei biserici, mică și neîngrijită, acoperită cu șindrilă, pe care bucureștenii o știau cu numele de Biserica lui Bucur. Se spune că un cioban foarte bogat a ridicat acest lăcaș pe locuri pustii, prinse între păduri cu rariști de pășuni, întemeind primul popas de așezare omenească, în jurul căruia casele s-au ridicat maiestuoase, pomenind Bucureștii. La început, Biserica lui Bucur a fost construiă din lemn, însă Mircea-Voievod, după o victorie câștigată în luptă, împotriva lui Baiazid, a pus de s-
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
cu dânșii femeile, copiii și bătrânii, împreună cu toate animalele. Dar pe-atunci munții și codrii ofereau încă refugii destul de sigure pentru autohtonii cari voiau să rămâie neutri. Cotropitorii înșiși rareori se răspândeau departe de marile căi de trecere și de pășunile cari le hrăneau vitele. Iar când s’a întâmplat ca unii să se împrăștie și să se adoială, o minune cum a rezistat și a persistat aici poporul nostru, în mijlocul tuturor uraganelor. Dar țăranul român, existența lui permanentă pe aceste
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
de vară Și să sărut ciucurii parfumați al florilor de liliac. Tânjesc după vârfuri singuratice de munte, Dar mai mult tânjesc după dulcea Poppy - Acea lume încântătoare a prozei Capabilă să înlăture și veștedul meu trandafir. Îmi doresc să văd pășuni cu un parau Dar mai mult doresc panseluțe gânditoare, Atunci când într-o zi leneșa de vară Adun culori care să mă înveselească. Vreau ciripit de privighetori Și ălei cu copaci bătrâni, Dar ce vreau desigur cel mai mult Sunt nuanțe
VISE NEÎMPLINITE (POEME)1 de ADRIANA ORR în ediţia nr. 1789 din 24 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/adriana_orr_1448369374.html [Corola-blog/BlogPost/375052_a_376381]
-
Ziua a trecut la ciurdă fără prea multe întâmplări. Seara ciurdarii trebuiau să ducă vitele în oraș la stăpânii lor de unde aveau să le preia a doua zi de dimineață. Cartierul de unde erau adunate vitele nu era prea departe de pășune. Stăpânii vacilor erau mulțumiți de cum le păzea Grapă vacile, și seara îl așteptau fiecare cu o mică atenție care consta din ceva plăcinte, câte un sfert de rachiu, unii care aveau serviciu îl atenționau cu ceva lei. Apariția lui Beldie
BELDIE FRATE DE CRUCE CU GRAPĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_frate_de_cruce_cu_grapa_mihai_leonte_1326820409.html [Corola-blog/BlogPost/361270_a_362599]
-
întorsul acasă, armonia cu familia, mulțumirea față de Dumnezeu, odihna: „Pădurice, brad înalt,/ Dimineața m-am sculat,/Eu pe față m-am spălat/Și la Domnul m-am rugat./ Fluierașul mi-am luat/Cu vitele am plecat/Sus în munte la pășune,/Că-i o iarbă de minune./ După ce s-au săturat/Sub un brad m-am așezat/Din fluieraș am doinit/ Până-n sat s-a auzit./ Vitele mă ascultau,/Vițelușii se jucau,/Codru' întreg răsuna/De fluierătura mea./ Când soarele a
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
care o lăsase în urmă cu trei ani, iar apoi continuă periplul african și merge în Libia generalului Gaddafi, pentru următorii doi ani. Aici are ocazia să-l cunoască pe președintele Gaddafi și, în misiunea sa de expert ecologist de pășuni, ca dezvoltator al regiunilor neagricole, timp de două săptămâni, are ocazia să stea în compania președintelui Gaddafi și să locuiască în același cort. Într-o seară, generalul l-a surprins cu o întrebare: Ștefănescule, am înțeles din discuțiile avute și
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11.html [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
-și decline orientarea anticomunistă, dar punctând aspecte care generalului nu i-au scăpat: Ștefănescule, văd că ești în temă cu politica. Oare să mă înșel în legătură cu prietenul meu, Ceaușescu? Vom vedea pe parcurs! Acum te rog să te ocupi de pășuni, de arbuști, de ce știi tu, dar să-mi faci o grădină din acest deșert! În Mozambic, lucrează în perioada 1979-1982, ca șef de grup și expert FAO, ecologist, după care, timp de cinci ani, este Director internațional de proiecte, Conslier
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11.html [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
identificasem în anii anteriori. Am studiat traseul, mi-am fixat punctele de reper, am aruncat câțiva biscuiți și o sticlă cu apă în rucsac și am pornit cu nerăbdare către Petrăhăițești. Am trecut cu pașii ușurați de griji pe lângă o pășune sănătoasă, cu miros puternic de fân cosit, pe care sclipeau ca două bijuterii de abanos doi cai superbi, numai fibră, și am intrat în răcoarea pufoasă, cu miros de ciuperci, a pădurii. Senzațiile înălțătoare a unei lumi pline de magnetism
NICOLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1416449997.html [Corola-blog/BlogPost/376820_a_378149]
-
ochi o tainică lumină îi scânteia. Privindu-i adânc, le transmise mental să se urce pe aripile ei, spre ținutul Soarelui-Răsare al Templului de Aur. Cu viteza gândului trecuseră peste ținuturi cu o magnifică natură tropicală, peste câmpii întinse și pășuni, peste vegetații luxuriante brăzdate de fluvii și râuri ale căror maluri erau mărginite de palmieri și ferigi uriașe. Ajunseră într-o frumoasă grădină cu fântâni arteziene. La mijloc, străjuită de arbori ornamentali, o alee pornea spre Poarta Principală, asemănătoare unui
FATA DIN VIS de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1462369992.html [Corola-blog/BlogPost/376519_a_377848]
-
nu mai zic de ață care se fabrică în Europa din materia primă din țară, cândva toarsă de „inculții” țărani. În Anglia secolului XVIII țăranii au fost mâncați efectiv de oi prin revoluția industrială care a transformat toată țara în pășuni, oamenii murind de foame. Astăzi populația suferă de lipsa de apetit pentru investiții. Banii se fac din tunuri imobiliare sau export de materie primă, evident ilegal. Totuși legile sunt astfel concepute de scumpii noștri legiuitori, votați de milioane, încât nimeni
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470212513.html [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
multe potcoave care le restituia lui Beldie pentru a avea cu ce se juca. Dar asta se întâmpla rar fiindcă nu prea aveau timp. Se încingeau și partide de oină. Participanții erau de obicei băieți care nu aveau vite la pășune ci veneau doar pentru asta pe câmpul unde era ciurda. Mai rar se juca fotbal terenul fiind în pantă. Cea mai mare întrecere se dădea la confecționarea bicelor imediat ce începeau să crească haldanii, adică acea cânepă care se semăna pe
BELDIE LA INTERNAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_la_internat_mihai_leonte_1327767721.html [Corola-blog/BlogPost/360658_a_361987]
-
pietrdută, în suflet ascunsă, copil de furtună, în ceruri e plânsă, așteaptă ea baciul, la poale de stână, ca dorul. Din culme de munte, brâie de pace se întind peste lume, când ceru-și desface porți, să primească mioara în pășune, ca Domnul. Referință Bibliografică: Furtună / Camelia Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1956, Anul VI, 09 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Petcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
FURTUNĂ de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 by http://confluente.ro/camelia_petcu_1462817585.html [Corola-blog/BlogPost/375356_a_376685]