708 matches
-
Și e bine că pe uitare nu s-a așternut praful timpului neiertător. Născut în Chelința, ,,Emil Gavriș - maestrul cântecului popular românesc!”, și-a purtat cu cinste și mândrie numele, debutând în anul 1945 în radio, ,,devenind colaborator activ al Radioteleviziunii Române”. Rar am auzit vorbindu-se despre personalitatea dumnealui. Profesionist desăvârșit ocupă ,,diferite funcții administrative în Ministerul Învățământului: șef serviciu, director adjunct, inspector iar înclinațiile muzicale și le-a pus în valoare în calitate de solist de muzică populară”. N-a apucat
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
trestie cu șapte tuburi) acasă, în Basarabia. Pentru ca sunetele și unduirile lui fermecate să ne aline suferințele și să ne dea puterea de a supraviețui. La aniversarea a 65-a, palmaresul naistului Vasile Iovu, este impunător, impresionant, inegalabil. În patrimoniul RadioTeleviziunii Naționale se păstrează 500 creații de autor, aranjamente pentru interpreții vocali și instrumentaliști. Este autorul unor partituri, piese remarcabile și CD-uri precum „Lacrimile Prutului”, „Ave Maria”, „Clasic”, „Divertisment”, „Ecoul Daciei”, care reprezintă o selecție din repertoriul ansamblului „Vasile Iovu
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/tamara_gorincioi_1438007890.html [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
trupa nu reacționa „spontan și la ora fixă” în favoarea revoluționarilor . Fără conștiința patriotică a acelor ofițeri ar fi putut fi o baie de sânge în București și peste tot în țară .Niciun moment n-a dat înapoi niciun jurnalist din Radioteleviziune . Și tocmai de aceea poporul , țara , au știut ce se întâmplă , oamenii au fost uniți și solidari cum n-au mai fost de la cutremurul din 1977 . Oare de ce numai necazurile ne adună , uităm apoi prea repede , sau poate ne este
Comunicat către parlamentari şi jurnalişti by http://uzp.org.ro/comunicat-catre-parlamentari-si-jurnalisti/ [Corola-blog/BlogPost/93703_a_94995]
-
al Academiei Române, în 1990 devine membru titular, iar apoi vice-președinte al înaltului forum (2 feb.1990 - 18 feb. 1994). Deține pentru o perioadă bună de timp funcția de vicepreședinte al Consiliului Național al Femeilor și vicepreședinte al Consiliului Național al Radioteleviziunii Române (1973). Între anii 1991-1997 este numită, cu statut de ambasador (cultural), director al Academiei Române din Roma(Accademia di Romania), Italia. A fost distinsă de două ori cu premiul special al Uniunii Scriitorilor (1986-1989), iar în anul 2003 printr-o
„THE GREAT DAME OF ROMANIAN LITERATURE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_memoria_penitei_george_roca_1371505773.html [Corola-blog/BlogPost/363710_a_365039]
-
Ceaușescu nu mai voia să arunce banii pe drepturile de autor/difuzare, toată valuta mergând spre plata datoriilor externe ale României... Apoi, pe la mijlocul anilor '80, e difuzată dramatizarea radiofonică „Fundația”, la emisiunea „Exploratorii lumii de mâine”, de pe Programul 3 al Radioteleviziunii române. Cercul s-a închis, cum s-ar spune. Norocoșii se puteau delecta cu celebra epopee a lui Asimov, săptămână de săptămână, într-o admirabilă punere în scenă, care făcea ca totul să pară scris ieri, nu în timpul și imediat
COLECŢIA POVESTIRI STIINŢIFICO-FANTASTICE – O ÎNCADRARE ISTORICĂ de DORU SICOE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_colectia_povestiri_stiint_doru_sicoe_1356949997.html [Corola-blog/BlogPost/350830_a_352159]
-
600 de ani de existență. Orașul mai are și Politehnica și Institutul European de Design cu o mie de studenți. Nu întâmplător, Torino a fost capitala mondială a designului în anul 2008. La Torino se află orchestra simfonică națională a Radioteleviziunii italiene. Pentru că tot suntem în domeniul culturii, amintesc faptul că UNESCO a ales Torino drept capitală mondială a cărții între aprilie 2006 și aprilie 2007. E o recunoaștere a activității de promovare a lecturii și informației întreprinsă de municipalitate prin
TABLETA DE WEEKEND (127): JURNAL DE VACANŢĂ: VENEŢIA-PAVIA-TORINO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1439776996.html [Corola-blog/BlogPost/373552_a_374881]
-
fierbinte patriotism au hotârît ca, de astăzi, ziarul bucureștenilor să apară sub numele ,,Libertatea”, ziarul Capitalei eroice, așa cum este firesc așa cum am dorit-o întotdeauna. Trăiască România, trăiască libertatea! Redactorii noului ziar “Libertatea” saluta curajul, Inițiativa și victoria colegilor de la Radioteleviziunea Română, care, începînd de azi, prezintă bucureștenilor și întregii țări adevărul. Salutam intelectualii care fac cinste orașului și țarii, salutăm muncitorii, salutăm pe toți cetățenii Capitalei angajate, împreună cu țara, pe drumul unor înnoiri istorice. AZI LA ORA 15 S-A
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” by http://uzp.org.ro/prima-atestare-istorica-a-revolutiei-ziarul-libertatea/ [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
al Revistei „EXPRESIA IDEII” începând cu anul 2013. A inițiat și îndruma, incepand cu anul 2014, Centrul de Informare și Documentare „EXPRESIA IDEII” din cadrul Muzeului Municipal de Istorie Onești. În perioada 1993-2001 a fost reporter și realizator de programe la radioteleviziunea locală DEEA, corespondent și redactor la ziarele „Curierul de Onești” și „Deșteptarea” Bacău, a realizat spectacole pentru copii și tineret, etc. A identificat , îndrumat și promovat noi talente literare și artistice de toate vârstele. A participat la taberele de creație
MARIANA BENDOU de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Mariana_Bendou.html [Corola-blog/BlogPost/342622_a_343951]
-
fel de Sorin Toma care semna Ardeleanu, Ofelia Manole, M. Bălănescu, Valter Roman, nevestele Elisabeta (Vasile) Luca, Melita (Gheorghe) Apostol, Liuba (Iosif) Chișinevski, acesta însuși și urmașii lui: Miron Constantinescu, Leonte Răutu, apoi șefii și adjuncții de la „Scânteia”, „România liberă”, Radioteleviziune, „Ștefan Gheorghiu”, flancați de lectorii și redactorii specializați ai secțiilor lor de critică (deci tot un fel de critici) condimentau acest malaxor cu priceperea și „îndrumările” lor. Cu timpul, dezvoltându-se publicațiile din provincie, au început și unele comitete județene
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_completare_trista_la_un_corneliu_leu_1358153393.html [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
anul 1969 ai jucat la Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”? Stela Popescu: Da, Rodica, ai dreptate, iar din anul 1969, mi-am desfășurat activitatea la Teatrul de Comedie, ceea ce nu m-a împiedicat să colaborez cu Radiodifuziunea Română, pe atunci Radioteleviziunea, încă din 1963 până în prezent. La Teatrul de Comedie am jucat din 1969 până în 1993, când am revenit la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”, unde vă invit în toamnă la spectacolele care se vor desfășura în sala renovată de pe Calea Victoriei
O MASCĂ RÂDE O MASCĂ PLÂNGE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/O_masca_rade_o_masca_plange.html [Corola-blog/BlogPost/344245_a_345574]
-
sentimental și luptător abil). Telenovela a iscat vii controverse și multe reclamații din partea telespectatorilor musulmani care au criticat lipsa de respect, indecența și portretizarea lui Süleyman ca “hedonist”, susținând că realitatea despre acest personaj este prezentată trunchiat. Consiliul Suprem al Radioteleviziunii din Turcia a primit 70 de mii de plângeri și a cerut canalului Show TV să-și ceară scuze în public pentru expunerea eronată a intimității unui erou al istoriei. Chiar și primul ministru Erdogan a condamnat serialul afirmând că
SERIALUL DE TELEVIZIUNE „SULTAN SULEIMAN MAGNIFICUL” de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_1402903042.html [Corola-blog/BlogPost/340913_a_342242]
-
redactor-comentator, reporter de război, redactor de emisiuni complexe, redactor-prezentator... Trei decenii și jumătate sunt fidel acestei instituții, chiar dacă, odată cu schimbările constituționale, s-au schimbat denumirea statului în care trăim și denumirea Casei mele de RTV, care a fost și JRT - Radioteleviziunea Iugoslavă și RTS - Radioteleviziune Serbiei și RUV - Instituția de Radiodifuziune a Voivodinei sau Postul Public al Voivodinei. Anul acesta ați fost decorat cu Ordinul Național ,,Pentru Merit“ în grad de Ofițer, de către președintele României, Traian Băsescu. Cum v-ați simțit
Munca de jurnalist este o revelaţie by http://uzp.org.ro/munca-de-jurnalist-este-o-revelatie/ [Corola-blog/BlogPost/94187_a_95479]
-
redactor de emisiuni complexe, redactor-prezentator... Trei decenii și jumătate sunt fidel acestei instituții, chiar dacă, odată cu schimbările constituționale, s-au schimbat denumirea statului în care trăim și denumirea Casei mele de RTV, care a fost și JRT - Radioteleviziunea Iugoslavă și RTS - Radioteleviziune Serbiei și RUV - Instituția de Radiodifuziune a Voivodinei sau Postul Public al Voivodinei. Anul acesta ați fost decorat cu Ordinul Național ,,Pentru Merit“ în grad de Ofițer, de către președintele României, Traian Băsescu. Cum v-ați simțit în acest moment și
Munca de jurnalist este o revelaţie by http://uzp.org.ro/munca-de-jurnalist-este-o-revelatie/ [Corola-blog/BlogPost/94187_a_95479]
-
la Conservatorul Santa Cecilia din Roma, unde a studiat cu Jolanda Magnoni, lucrând apoi cu Rodolfo Celletti și cu Elisabeth Schwarzkopf”. Cariera sopranei este absolut fabuloasă: astfel: „După ce a câștigat în 1972 Concursul Internațional Voci Rossiniane, organizat la Milano de Radioteleviziunea Italiană, RAI, a fost invitată de dirijorul american Thomas Schippers să debuteze la Cincinnati în rolul Mimi din La Bohème de Puccini, fapt care a marcat începutul carierei sale internaționale. A cântat pe cele mai renumite scene ale lumii, începând
O MIE DE VOCI ÎNTR-UNA SINGURĂ: MARIANA NICOLESCO. OMAGIU PRIMEI DOAMNE A LIRICII ROMÂNEŞTI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/O_mie_de_voci_intr_una_singura_mariana_nicolesco_omagiu_primei_doamne_a_liricii_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/356774_a_358103]
-
de toate cercurile și partidele politice democrate din ROmânia Mică în frunte cu Asociația Istoricilor (Anatol Petrencu), Uniunea Scriitorilor (Mihai Cimpoi), ziarelor “Literatura și Arta”, red. Nicolae Dabija, “Timpul”, red. Constantin Tănase, “Jurnal de Chișinău” (Val.Butnaru), cât și programele Radioteleviziunii naționale. Și atunci, când a apărut problemă trimiterii unei delegații din partea cursului nostru în Parlamentul Republicii și Vasile Dobrogeanu s-a adresat auditoriului “cine dorește să meargă?”- n-am putut să rămân indiferent... , fiindcă am înțeles, ca acest om se
SĂ FIM UN VIS de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1457291580.html [Corola-blog/BlogPost/380444_a_381773]
-
cunosc și îl stimez, dar care nu vine la Mamaia; ce să caute acolo, între rochii elegante? N-o să uit niciodată că festivalul era, până în 1989, „live”. Magicianul Sile Dinicu ridica bagheta și „ataca” semnalul tradițional al festivalului, cu orchestra Radioteleviziunii. Până și la semnal s-a renunțat! Ladislau Hegheduș m-a invitat mai întâi să prezint câteva ediții ale monumentalului festival de la București (la „Polivalentă”, cu 6000 de spectatori pe seară), „Melodii”, un fel de „Best of” al anului precedent
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Octavian_ursulescu_margarit_aurel_v_zgheran_1388567458.html [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]
-
i-a transmis fiului, odată cu dragostea pentru cântec și câteva neasemuite doine și balade, dintre care unele, cum ar fi «Motrule, apă grăbită», au devenit prin Roșoga valori de tezaur ale scenelor noastre de concert și ale fonotecii muzicale a Radioteleviziunii Române. Un prim izvor al cântecelor lui Roșoga, încă de pe vremea când începea să se afirme pe scena căminului cultural în serbările școlare l-a constituit repertoriul specific al lăutarilor din Peșteana Cărbunești, județul Gorj, care veneau să cânte la
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411967457.html [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România noiembrie 2009 Mariana Cristescu s-a împărțit în viață, între jurnalismul radio și presă. În 1972, imediat după ce termină Facultatea de Compoziție și Muzicologie la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, aceasta primește repartiție guvernamentală la Radioteleviziunea Română. Aici, activitatea sa principală este aceea de redactor muzical în secția condusă de Theodora Albescu și Iosif Sava. În paralel, Mariana Cristescu colaborează la emisiunile TV realizate de Silviu Gavrilă și Adrian Dieterle, devine membră a Asociației Tinerilor Muzicologi
“NICIO SOCIETATE NU POATE FUNCŢIONA FĂRĂ BUNI PROFESIONIŞTI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_nicio_societate_nu_poate_functiona_fara_buni_profesionisti_.html [Corola-blog/BlogPost/367164_a_368493]
-
În paralel, Mariana Cristescu colaborează la emisiunile TV realizate de Silviu Gavrilă și Adrian Dieterle, devine membră a Asociației Tinerilor Muzicologi și semnează cronici muzicale în „Luceafărul”, în cadrul unei rubrici săptămânale. După numai șase ani, în 1978, Mariana Cristescu părăsește Radioteleviziunea Română și se transferă la Târgu Mureș, ca redactor muzical la Studioul de Radio teritorial. Rămâne aici, până la desființarea acestuia, în 1985, pentru ca apoi, să lucreze timp de un an, ca bibliotecar la secția muzicală a Bibliotecii Județene Mureș. În
“NICIO SOCIETATE NU POATE FUNCŢIONA FĂRĂ BUNI PROFESIONIŞTI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_nicio_societate_nu_poate_functiona_fara_buni_profesionisti_.html [Corola-blog/BlogPost/367164_a_368493]
-
trecuți continuu prin sita de cernere a aurului și fiecare avea caratele sale. Titel Popovici urca meritat la această valoare, ceea ce a atras atenția, și în consecință, aprecierea maestrului pianist, compozitor, orchestrator și dirijor al Orchestrei de muzică ușoară a Radioteleviziunii Române, Sile Dinicu, pentru care Titel Popovici avea să compună mai târziu fabuloasa lucrare „Blues pentru Sile”. An cu an, din 1969, Titel Popovici a participat la primele ediții ale Festivalului național de jazz, în țară, la Chișinău sau în
TITEL POPOVICI. O CARTE DE OCTAVIAN URSULESCU, PRIN CARE MUZICIANUL ŞI IAŞIUL LUI VIBREAZĂ . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 by http://confluente.ro/Titel_popovici_o_carte_de_oct_aurel_v_zgheran_1371027761.html [Corola-blog/BlogPost/346016_a_347345]
-
mai târziu fabuloasa lucrare „Blues pentru Sile”. An cu an, din 1969, Titel Popovici a participat la primele ediții ale Festivalului național de jazz, în țară, la Chișinău sau în Cehoslovacia. A câștigat premii. A participat ca pianist în Orchestra Radioteleviziunii Române dirijate de Sile Dinicu, la două ediții, între 1970 și 1971, ale Festivalului internațional „Cerbul de Aur” de la Brașov, dar și la Festivalul de la Mamaia sau la diferite concerte susținute pe scena Sălii Radio. Autor al peste patru sute de
TITEL POPOVICI. O CARTE DE OCTAVIAN URSULESCU, PRIN CARE MUZICIANUL ŞI IAŞIUL LUI VIBREAZĂ . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 by http://confluente.ro/Titel_popovici_o_carte_de_oct_aurel_v_zgheran_1371027761.html [Corola-blog/BlogPost/346016_a_347345]
-
2011 Toate Articolele Autorului justitia @ justice . com Mariana Cristescu s-a împărțit în viață, între jurnalismul radio și presă. În 1972, imediat după ce termină Facultatea de Compoziție și Muzicologie la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, aceasta primește repartiție guvernamentală la Radioteleviziunea Română. Aici, activitatea sa principală este aceea de redactor muzical în secția condusă de Theodora Albescu și Iosif Sava. În paralel, Mariana Cristescu colaborează la emisiunile TV realizate de Silviu Gavrilă și Adrian Dieterle, devine membră a Asociației Tinerilor Muzicologi
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_mariana_cristescu_autoarea_istoriei_romaniei_in_pagini_muzicale_.html [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
În paralel, Mariana Cristescu colaborează la emisiunile TV realizate de Silviu Gavrilă și Adrian Dieterle, devine membră a Asociației Tinerilor Muzicologi și semnează cronici muzicale în „Luceafărul”, în cadrul unei rubrici săptămânale. După numai șase ani, în 1978, Mariana Cristescu părăsește Radioteleviziunea Română și se transferă la Târgu Mureș, ca redactor muzical la Studioul de Radio teritorial. Rămâne aici, până la desființarea acestuia, în 1985, pentru ca apoi, să lucreze timp de un an, ca bibliotecar la secția muzicală a Bibliotecii Județene Mureș. În
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_mariana_cristescu_autoarea_istoriei_romaniei_in_pagini_muzicale_.html [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
În prezent, aceasta locuiește în orașul Târgu-Mureș. Mariana Cristescu s-a împărțit în viață, între jurnalismul radio și presă. În 1972, imediat după ce termină Facultatea de Compoziție și Muzicologie la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, aceasta primește repartiție guvernamentală la Radioteleviziunea Română. Aici, activitatea sa principală este aceea de redactor muzical în secția condusă de Theodora Albescu și Iosif Sava. În paralel, Mariana Cristescu colaborează la emisiunile TV realizate de Silviu Gavrilă și Adrian Dieterle, devine membră a Asociației Tinerilor Muzicologi
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_mariana_cristescu_autoarea_istoriei_romaniei_in_pagini_muzicale_.html [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
În paralel, Mariana Cristescu colaborează la emisiunile TV realizate de Silviu Gavrilă și Adrian Dieterle, devine membră a Asociației Tinerilor Muzicologi și semnează cronici muzicale în „Luceafărul”, în cadrul unei rubrici săptămânale. După numai șase ani, în 1978, Mariana Cristescu părăsește Radioteleviziunea Română și se transferă la Târgu Mureș, ca redactor muzical la Studioul de Radio teritorial. Rămâne aici, până la desființarea acestuia, în 1985, pentru ca apoi, să lucreze timp de un an, ca bibliotecar la secția muzicală a Bibliotecii Județene Mureș.În
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_mariana_cristescu_autoarea_istoriei_romaniei_in_pagini_muzicale_.html [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]