1,448 matches
-
nu văd înainte nimic. totul e o imensă mască în care se agită clowni, mimi... cu sau fără pâine, circ să fie. miezul este mucegăit oricum... se împlinește spusa ta. căderile, urcușurile, încercările se apropie de limita țărmului. oceanul primește ratările. le spală, le primenește, le retransformă în nisip. umed sau uscat, nu mai contează... prezentul își ascute unghiile. îmbrac haina din pielea demonului, deasupra chipului îngerului strâns fetus în copca fricii. râd odată cu urâtul, plâng la unison cu îngerul. din
JOC DE RUMMY de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Joc_de_rummy_anne_marie_bejliu_1345578670.html [Corola-blog/BlogPost/355240_a_356569]
-
externe pentru o neglijență oricât de mică, care putea să capete urmări negative în derularea contractului cu TUI, un colaborator foarte important pentru firma sa. Era obosit și resimțea starea de tensiune ce i se instalase în tot corpul din cauza ratării negocierilor din Poiană. Pierduse întâlnirea, dar între oameni serioși în afaceri și cu interese comune, s-a putut amâna întâlnirea pentru a doua zi la aceea-și oră. Până la Comarnic drumul a fost cum a fost, însă de aici a
ROMAN (FRAGMENT) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_fragment_stan_virgil_1343814641.html [Corola-blog/BlogPost/360070_a_361399]
-
Nu-și risca contractele externe pentru o neglijență cât de mică, care putea fi amplificată și să capete urmări negative în derularea contractului cu TUI. Era obosit și resimțea starea de tensiune ce i se instalase în tot corpul din cauza ratări negocierilor din Poiană. Pierduse întâlnirea, dar desigur că între oameni serioși în afaceri și cu interese comune, s-a putut amâna întâlnirea pentru a doua zi la aceeași oră. Până la Comarnic drumul a fost cum a fost, însă de aici
ROMAN 1. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_1_stan_virgil_1333341498.html [Corola-blog/BlogPost/358749_a_360078]
-
și eterni de făceam față la ispită ... (Eva plânge încetișor, Adam cade pe gânduri. Deși foarte nedumerit, Set crede că părinții lui aiurează, așa că nu-i mai întreabă nimic.) Scena 4 Glasul Domnului: Voi oameni osândiți de timp după edenica ratare, aveți acuma de luptat pentru a voastră înălțare. În lupta fără de răgaz cu rău-n inimi încuibat, veți arăta spre ce optați: vecia sau canonul ne-ncetat! Eu v-am făcut și vă iubesc cu dragoste de Absolut; dar veți putea
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_de_george_petrovai_1359546041_efn2j.html [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
Să culegi stropii de liniște,Să le dai mireasma căutăriiși atingerea fluturilor albaștri.Atunci voi respira cerul.................................................................................................................. V. RECVIEM, de Călin Marton , publicat în Ediția nr. 1503 din 11 februarie 2015. Am trădat luminile ce străpungeau aburul creșterii... infuzie de ratări: aroma-i m-a separat... Trecerea viselor printre mesteceni înaltă tăcerea spre zenit. Am păstrat doar zgomotul amintirilor închipuite prefăcându-mă că nu am presimțit stingerea... Speranța s-a tăinuit în câteva silabe care s-au deprins să vibreze. Citește
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/c%C4%83lin_marton/canal [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
spre zenit. Am păstrat doar zgomotul amintirilor închipuite prefăcându-mă că nu am presimțit stingerea... Speranța s-a tăinuit în câteva silabe care s-au deprins să vibreze. Citește mai mult Am trădat luminile ce străpungeau aburul creșterii...infuzie de ratări:aroma-i m-a separat...Trecerea viselor printre mesteceniînalță tăcerea spre zenit.Am păstrat doar zgomotul amintirilor închipuiteprefăcându-mă că nu am presimțit stingerea...Speranța s-a tăinuitîn câteva silabecare s-au deprins să vibreze.... VI. PIANO, de Călin Marton , publicat
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/c%C4%83lin_marton/canal [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
plan, sentimentul bazal este zădărnicia („îmi trăiesc singur zădărnicia, p. 11). Componenta constructivă a formulei existențiale o reprezintă faptele („sunetul grav al faptei”). Faptele și actele sunt întâmplări, evenimente existențial-sociale în cadrul cărora se manifestă umilința, demnitatea, orgoliul, refugiul, lașitatea, eșecul, ratarea, înfrângerea, cunoașterea ca „lectură a vieții și a experienței trăite”. Din întâmplări oarecare spiritul creator trebuie să scoată adevăruri general-umane. Modul fundamental de a lucra al spiritului este luciditatea („când luciditatea nu mai ajută devin o construcție fragilă”, p. 11
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
gândesc confuz” că ar trebui să gândească logic. Patricia observă despre Anne: „Începe s-o ia razna! (...) puternica, eleganta, logica, perfecta Anne, care fusese mereu persoana-care-salvează”. C. Dincolo de tema morții, romanul tematizează un eșec al adaptării interculturale. Este vorba de ratarea celui capabil să-și abandoneze propria țară, patria culturală; este vorba de falimentul de a se analiza pe sine cu bunăvoință, generozitate și detașare și de a se regăsi după o profundă și răscolitoare experiență interculturală. Chiar prin faptul revenirii
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
introspecție. Subsecvent, se constată că „rădăcinile ei românești nu pieriseră” (p. 82), precum își imaginase. Ele fuseseră mental obliterate pentru o vreme și deveniseră între timp „tot mai puternice” și izbucneau acum în viața ei. Pentru a ieși din blocajul ratării de a se realiza satisfăcător ca identitate spirituală, pentru a se „reîntâlni cu ea însăși”, pentru a se regăsi pe sine, Anne hotărăște (grefat pe căutarea lui T. Naumescu) să revină în România. Curajul de a se întoarce și experiența
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
scape, să se despartă de ele pentru totdeauna” (p. 57). Odată clarificată situația, se declanșează un proces de redefinire. Fără nume, trecut și identitate profundă, Anne își constată singurătatea. Cogitativ, Ana-Cristina descoperă interculturalul ca impas identitar, ca eșec și ca ratare. Pe dimensiunea afectivă impasul se proiectează ca singurătate și incomunicare. Întrucât nu poate controla intelectual situația, eroina încearcă o rezolvare pe coordonata emoțională. Ea are reprezentarea că din singurătate se poate ieși prin ficțiune, iubire și credință (p. 122). Face
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
al noii sale lumi. În fapt, acest eu este iluzoriu și nu aparține lumii acestui exil, ci lumii unui prizonierat. În pofida a ceea ce susține Nicolae Manolescu (că romanul n-ar avea o „idee limpede”), reținem ca probată ideea limpede a ratării pe care o aduce greșeala de a emigra și a-ți trăi imigrația ca pe o viață cu totul și cu totul nouă, liberă și securizată de trecutul pre-emigrant. În termeni pozitivi, ideea este că emigrantul trebuie să-și ia
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
externe pentru o neglijență oricât de mică, care putea să capete urmări negative în derularea contractului cu TUI,un colaborator foarte important pentru firma sa. Era obosit și resimțea starea de tensiune ce i se instalase în tot corpul din cauza ratării negocierilor din Poiană. Pierduse întâlnirea, dar între oameni serioși în afaceri și cu interese comune, s-a putut amâna întâlnirea pentru a doua zi la aceea-și oră. Până la Comarnic drumul a fost cum a fost, însă de aici a
ROMAN (FRAGMENT) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_fragment_stan_virgil_1343814245.html [Corola-blog/BlogPost/360071_a_361400]
-
ontologică este integral negativă: imorale, străine de propriul statut, purtând nume (antroponime) nedesprinse cu totul de apelative. Ele, personajele, ezită între excesul de relief și vidul de semnificație. Al doilea element ce favorizează un nou pas spre meandrele textului este ratarea. Anume, cercul evenimentelor (mici sau mari) se încheie, în marea majoritate a cazurilor, cu un eșec. “Consiliul profesoral” , “Simpozionul cadrelor didactice”, “Concursul de directori”, “examenele”, totul, absolut totul, este zadarnic. Totul, absolut totul se derulează în van, fiindcă intenția declarată
DASCĂLII, DASCĂLII DE MARIAN DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Un_roman_contemporan_dascalii_dascal_eugen_dorcescu_1352191463.html [Corola-blog/BlogPost/351285_a_352614]
-
Părintelui Arsenie Boca ne permite să completăm acest tablou. Astfel aflăm că, începând din anul 1946, Părintele era „cunoscut de domnul ministru Gheorghiu-Dej și de Teohari Georgescu ... care voiau să-l promoveze într-un post de episcop”. (Singura explicație pentru „ratarea” acestei oportunități, nu poate fi decât... fuga de slavă deșartă!) Mai mult, conform mărturiei IPS Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Bartolomeu Valeriu Anania, după anul 1948, însuși Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Justinian Marina, plănuia să-l ridice pe Părintele Arsenie la
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1494227119.html [Corola-blog/BlogPost/357834_a_359163]
-
altor generații liniare. “Birdman” este un film cu accente generaționiste nu numai în reflectare artistică a schimbărilor umane de manifestare concretă. Riggan Thomson fusese o celebritate și acum încearcă o revenire, o reabilitare a succesului trecut, cu conștiența permanentă a ratării, tânărul său coechipier reprezentând reversul trecutului, prezentul artistic nevrotic, rebel, labil, improvizator și îi este rivalul greu de acceptat. Trecut și prezent într-o luptă de supraviețuire. Toate reperele implicate în scenariu sunt așezate face-to-face și urmează o schemă bine
CRONICĂ DE FILM- BIRDMAN( REVISTA PLUMB, APR 2015) de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1429789278.html [Corola-blog/BlogPost/374865_a_376194]
-
vadă mama. Un preambul construit într-o manieră narativă realizată cu maximă celeritate, menit să săvârșească atmosfera de basm, de sacră poveste. Epitetul cenușiu dă peste cap întregul orizont de așteptare. De unde și până unde, în spațiul sacrosanct, celest, simbolul ratării și promiscuității ? Iar așteptata mamă descinde parcă dintr-un ritual întunecat, de magie neagră, cere, nici mai mult, nici mai puțin, pruncului pogorât din vis, laptele supt. Poemul se curmă brusc, sub povara emblematică a unui blestem cumplit, peste putința
STIHURILE DESTRĂMĂRII, CRONICĂ DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Stihurile_destramarii_croni_al_florin_tene_1385100246.html [Corola-blog/BlogPost/372356_a_373685]
-
aiurea,/ nu mai încerca să omori dimineți/ și să tai, în zadar, oglinzi cu securea!// noi, amândoi, ne potrivim, de parcă/ în două jumătăți sămânța unui fruct,/ cândva, brutal strivită și tăiată,/ ar vrea să fie azi... ca la-nceput!>>”...Ce ratare! ce ratare!... Autor: Ion Zimbru Sursa: Viața Liberă Galați
Trenul de Bârlad şi o scară la cer by http://balabanesti.net/2012/09/07/trenul-de-barlad-si-o-scara-la-cer/ [Corola-blog/BlogPost/340010_a_341339]
-
mai încerca să omori dimineți/ și să tai, în zadar, oglinzi cu securea!// noi, amândoi, ne potrivim, de parcă/ în două jumătăți sămânța unui fruct,/ cândva, brutal strivită și tăiată,/ ar vrea să fie azi... ca la-nceput!>>”...Ce ratare! ce ratare!... Autor: Ion Zimbru Sursa: Viața Liberă Galați
Trenul de Bârlad şi o scară la cer by http://balabanesti.net/2012/09/07/trenul-de-barlad-si-o-scara-la-cer/ [Corola-blog/BlogPost/340010_a_341339]
-
a fost BN2, noi știam o altă poveste la vremea aia... Cică Viorel (mecanicul curajos care a pilotat un avion până la Viena) a reușit să păcălească pilotul militar simulând o aterizare pe un aeroport din țară, urmând o procedură de ratare a decolării și dus a fost. Nu știu cât e adevăr sau minciună în povestea asta, insă așa știam noi la vremea aceea. Poate, într-o zi, ne va povești, însuși, Viorel Nicolae cum a fost. Oricum, am tot respectul pentru pilotul
MAREA EVADARE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Marea_evadare.html [Corola-blog/BlogPost/355730_a_357059]
-
în acest context al povestei. Cu privire la confuzia de AN-2 cu BN-2 este cît se poate de clar că piloții, implicați în urmărirea noastră, au avut aceiași problemă în ziua aceea de neuitat; Cu privire la situația din Arad: nu s-a făcut ratare de aterizare, dar avionul a intrat pe turul de pistă. A fost un tur luuung pînă în... Austria :); Nu a fost numai un mecanic la bordul avionului. Au fost doi: George și Viorel. Doresc să clarific următorul lucru. Povestea este
MAREA EVADARE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Marea_evadare.html [Corola-blog/BlogPost/355730_a_357059]
-
și viața autorului derula un farmec într-un oraș de province în care nu se întâmpla nimic, cum spunea Sadoveanu despre Fălticeni lui. Însă boala iubitei ținută în secret, pentru care nutrea o iubire platonică, devenise o tragedie în contextul ratării provinciale. Personajele masculine din proza lui Gib I.Mihăescu, mai ales cele din romane, au comportamente axate pe aventura bizară sau fatală a iubirii, sunt , mai précis, măști ale sinelui auctorial, în contextele sociale și istorice parcurse în studenție și
DIMENSIUNEA PSHIPATOGRAFICĂ ŞI DE OBIECTIVIZARE ÎN PROZA LUI GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dimensiunea_pshipatografica_al_florin_tene_1382454792.html [Corola-blog/BlogPost/352306_a_353635]
-
și Guvernul pedelisto-udemerist al lui Mihai Răzvan Ungureanu.” Dacă la asta adaug mulțimea criticilor aduse guvernărilor anterioare (Agricultura salvatoare, Ajutor pentru români, Aparențele înșelătoare ale omului modern, Ca la noi la nimenea, Cacos politeusi, Ce produce România, Dulce ținut al ratărilor, Povara românismului, România trebuie să fie a românilor, nicidecum a străinilor! etc.), articole apărute în presa din țară și străinătate și din pricina cărora mi s-a făcut „cinstea” să fiu pus în capul listei disponibilizaților din vara anului 2011, nu
UNDE DAI ŞI UNDE CRAPĂ... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_unde_dai_si_george_petrovai_1371128683.html [Corola-blog/BlogPost/346025_a_347354]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > SERGIU GĂBUREAC - TABLETA DE WEEKEND (176): VOCAȚIA RATĂRII Autor: Sergiu Găbureac Publicat în: Ediția nr. 2169 din 08 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Avertisment! Tableta poate crea un disconfort accentuat! A fost Ziua Națională a României. A tuturor românilor! A celor onești, care nu stau cu mâna întinsă
TABLETA DE WEEKEND (176): VOCAŢIA RATĂRII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1481177136.html [Corola-blog/BlogPost/368695_a_370024]
-
arătat că poate schimba lucrurile în ceea ce privește administrarea țării. A demonstrat acest lucru în perioada scurtă cât a condus guvernul României, în ciuda faptului că realizările acestui guvern de tehnocrați sunt ascunse și negate vehement. Cum se pare că avem vocația marilor ratări, nu cred că se va produce schimbarea dorită de 26 de ani. Așa că vorba din poveste: „- Da, muieț-s posmagii? zise leneșul cu jumătate de gură, fără să se cârnească din loc. / .../ - Da, el nu poate să și-i moaie? - Auzi
TABLETA DE WEEKEND (176): VOCAŢIA RATĂRII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1481177136.html [Corola-blog/BlogPost/368695_a_370024]
-
vadă! Ne-am eliberat de frică! ------------------------------------------------- Sergiu GĂBUREC http://blogulluigabu.blogspot.ro http://www.facebook.com/sergiu.gabureac.3 gsm as@yahoo.com Tel. 0731 936 615 București sâmbătă, 3 decembrie 2016 Referință Bibliografică: Sergiu GĂBUREAC - TABLETA DE WEEKEND (176): VOCAȚIA RATĂRII / Sergiu Găbureac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2169, Anul VI, 08 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Sergiu Găbureac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
TABLETA DE WEEKEND (176): VOCAŢIA RATĂRII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1481177136.html [Corola-blog/BlogPost/368695_a_370024]