15 matches
-
începe poate modernitatea târzie, se poate condensa în intenția lui de a distruge credința în adevăr, pentru că, după el, în sens tradițional, adevărul nu poate exista. Desigur, prin faptul că obține această idee invocând teoretic "voința de putere", el se ratașază altor gânditori din a doua jumătate a secolului al XlX-leacu care împarte gloria debutului gândirii modernității târzii. Poate chiar că originea ideii "voinței de putere" ca și toată metafizica voinței a lui Schelling și Schopenhauer trebuie căutată în ideea creștină
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
unei anumite istoriografii, iar această compartimentare s-a făcut după aceleași criterii etnicizante. Nu se vorbește niciodată, În primul rând, despre o istoriografie romantică, pozitivistă sau comunistă a Transilvaniei, ci doar despre istorii „românești”, „săsești” sau „maghiare”. Ele pot fi ratașate doar În subsidiar unei anumite metodologii sau vârste istoriografice, păstrându-și Însă afilierea esențială, stabilită pe baza aceluiași criteriu de factură etnică. Mai mult decât atât, nu avem nici măcar o istoriografie bună și una proastă a Transilvaniei, ci, din nou
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
irlandezii, poate pleca de la identificarea unui tipar cultural comun. În cazul de față, acesta ține, În mod indubitabil, de europenitatea esențială și ancestrală a celor două popoare. Imaginilor reciproce care s-au cristalizat În epoca modernă și contemporană le putem ratașa rădăcini ancorate adânc În trecutul istoric. Este vorba, În primul rând, de aportul celtic la făurirea sintezelor etno-culturale antice din spațiul balcano-dunărean. După cum sugerează cercetările etnografice și literare, amprenta celtică a lăsat numeroase urme În cultura și spiritualitatea românească tradițională
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de scolastica medievală ori de Reforma premodernă creează un echilibru de care vom încerca să ținem seama în înțelegerea cât mai temeinică a mișcării ideilor din această parte a continentului. Același lucru l-am avut în vedere și atunci când am ratașat semnificația Bizanțului, rolul școlii bizantine, al „Bizanțului după Bizanț”, vieții culturale europene. Să examinăm și alte aspecte capabile să asigure o reevaluare corectă. În perioada de după Reformă și Contrareformă, în Europa Est-Centrală au loc noi modificări în plan religios, cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
în marea istorie a Europei. Frământata epocă ar fi de dorit să o analizăm și din perspectiva istoricului central-european, ceea ce nu înseamnă nicidecum o contestare a meritelor istoriografiei occidentale, ci doar complinirea imaginii istoriei Luminilor, astfel încât, măcar și parțial, să ratașăm anumite forme de expresie geografiei culturale a acelui timp. În sensul demersului braudelian sau în sensul discursului lui Pierre Chaunu, vom aprofunda situația politică și aceea a mentalităților, insistând (atunci când va fi cazul) și asupra modalităților de recuperare a întârzierilor
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
în formare înfiripă contacte cu profesorii, bibliotecile și universitățile nordului protestant. Cu greutate vom descoperi aici o direcție pur religioasă. E cu mult mai sigur că intelectualii scăpați de sub tutela dogmatismului luteran - fără a renunța la ideile care puteau fi ratașate noilor principii ale politicii și culturii europene sau, adoptând un anumit conținut de credință posibil să dezvolte un patriotism plin de creștinătate sau un umanism etic în cadrul burgheziei - se erijează în mentori laici. Cazurile lui Klopstock, Herder, Schiller, Goethe, Wilhelm
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
să-și trimită luminați reprezentanți, scriitori și oameni de idei, la Buda, Viena sau Karlowitz. E o stare de emulație pe care o vom recunoaște urmărind o parte din drumurile străbătute de carte. E drept, mai întâi doar elita se ratașează idealurilor europene, în vreme ce categoriile sociale intermediare se rezumă la cultura tradițională. Totuși, în cazul acesta din urmă, tentația comunicării este din ce în ce mai mare. Interferențele nu sunt o excepție. Banatul este, prin excelență, o zonă de admirabile schimburi de valori și secolele
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și filosofii epocii renascentiste și postrenascentiste. În fine, să-și însușească, prin lecturi comparate, logica și metafizica leibniziană și wolfiană, deci să traducă în cultura sârbă fundamentele logicii clasice, deducând din aceasta principiul etic al raționalismului. Etica lui Dositej se ratașează aceleia a epocii Luminilor, adaptată fiind gradului de dezvoltare și de înțelegere al poporului sârb. Frecventând cu pasiune și spirit de discernământ cărțile de primă importanță ale lui Wolf, Hobbes, Locke, ale moraliștilor populari englezi, J. Addison, R. Steele, W
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
mult decât în alte orașe ardelene, au creat o operă de proporții, o cultură care se va dovedi călăuzitoare în momentele de ascensiune, dar și în acelea de regres traversate de regiunea intracarpatică de-a lungul istoriei sale. Iacob Mârza ratașează astfel, chiar dacă nu accentuează întotdeauna acest lucru, sistemul educativ românesc din Transilvania. Tipărirea acestei cărți, în traducerea lui Samuil Micu, relevă interesul intelectualității Blajului pentru cunoașterea misticismului medieval; este știut că autorul lui De imitatione Christi, Thomas Hammerken din Kempis
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de dragostea și milostivirea Mântuitorului, va străbate Occidentul până târziu, În secolul XX. Există vreo rațiune specială dedesubtul acestei recreări a imaginii Mariei Magdalena ca desfrânată pocăită și convertită? În lipsa unor elemente decisive care să meargă În altă direcție, mă ratașez explicației preluate de Régis Burnet: „Considerații tactice ghidează probabil această alegere. Grigore cel Mare dorește vrea să dea un chip (veut donner un visage) Bisericii din vremea sa. Să ne reașezăm În context: la sfârșitul secolului al VI-lea, invaziile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
asumă. Alături de noi, pe zidurile sălii de ședință, trecută apoi, în mai amplă selecție, pe simezele Muzeului din Suceava, ofranda acestei regăsiri închipuie o parafă de nesubstituit la autobiografia pictorului. Știam despre Constantin Flondor - numele o spune clar - că se ratașează unei familii cu un rol fundator în istoria Bucovinei moderne. Dar el ne poartă și pe noi, prin fapta sa artistică, înspre locuri străvechi, marcate de mari vocații și împliniri. Cum oare am uita, sub acest semn, mărturia pe care
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
unul dintre fondatori, fragmentul oricât de neînsemnat, oricât de anodin, cu o modestie declarată, se voiește totdeuna un fragment din totalitatea zămislirii dumnezeiești a tot ceea ce ne depășește, într-un plan cu mult mai vast. Această voință de a se ratașa unui plan providențial de vastitate susține pe dinăuntru creația lui Flondor. Mi-a trimis într-o zi de Crăciun, acum câțiva ani, un desen pe care a notat un colind destul de atipic: când Dumnezeu s-a născut/și pământul l-
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
Maestrul încărcătura simbolică, prin el invincibil pătrunsă în conștiința modernă. Contiguitatea unor asemenea imense precedente, pe care ne-a plăcut să le așternem aici, coeficientul geniului, sporind proporțional amplitudinea chestiunii, nu pot speria scrupulul descriptiv și inspirația ce i se ratașează, bizuită pe o abordare concretă, aproape taxonomică, a realului, în diversitatea lui de spețe. Paradigmele marilor izbînzi nu zădărnicesc, ci, dimpotrivă, concentrează, la răsuflarea lor de foc, problemele. Zbaterile de aripi care ne pot încrucișa astăzi privirile rostesc, dincolo de ciripitul
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
de dragostea și milostivirea Mântuitorului, va străbate Occidentul până târziu, în secolul XX. Există vreo rațiune specială dedesubtul acestei recreări a imaginii Mariei Magdalena ca desfrânată pocăită și convertită? În lipsa unor elemente decisive care să meargă în altă direcție, mă ratașez explicației preluate de Régis Burnet: Considerații tactice ghidează probabil această alegere. Grigore cel Mare dorește să dea un chip (veut donner un visage) Bisericii din vremea sa. Să ne reașezăm în context: la sfârșitul secolului al VI-lea, invaziile se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
să o exprime incontinent. Reacționar sau nu asta interesează cel mai puțin În cazul unui mesaj viguros transpus În registru literar Houellebecq este un adept patetic de sincer al iubirii, al solidarității, al umanismului. Numai un răuvoitor l-ar putea ratașa gîndirii negative franceze, de la Derrida la Lacan, incriminate de noii filozofi gen Ferry și Renaut. Mult mai aproape se află crezul său de cel al lui Dostoievski fără Dumnezeu poți face orice. Nici un moment nu susține romancierul ideea unei reîntoarceri
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]