7 matches
-
printre tinerii barzi, contemporani cu actuala îndobitocire a tranziției de la Hyperion la Hypermarket. E un spectacol liric conceput după tehnica dioramelor din muzeele de științe naturale, cu exemplare împăiate din varii specii de meditații autoscopice, regresii erotice, tribulații savante și rațiocinări, asociate unui simulacru de ambianță conform cu mediul lor de proveniență. Totul apare ca și cum imageria ajutătoare din fundal ar servi unei nevoi irepresibile de autentificare și circumstanțiere, respectiv unei abordări de domeniul diarismului sau de tip epistolar : „Am toate motivele să
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Culesul_fructelor_de_dupa_mircea_micu.html [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
a gândului gata să despice firul în patru, neștiind de opreliști, încercând să lege toate infiniturile, reale și posibile, ale eului și ale cosmosului, în transparența dimensiunii lor transversale de terțiu ascuns. E gândul care adesea poartă în sine ispita rațiocinării, dar care l-a salvat pe poet de postura sa nesigură de "suspendat" (mai întâi între polii verticalei sociale, apoi între dilema: anonimatul sau creația autentică), propulsându-l în deplina libertate a hăulirii în ninsoarea de "la o margine de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
E un joc de oglinzi ideatice, cu un considerabil cîștig literar. Substratul lor pare a fi aceeași intuiție nietzscheană a "erorii fundamentale" a cărei proiecție în înțelegere "nu înseamnă a suprima greșeala". Totul e posibil și totul imposibil în lumea rațiocinării ca și a confesiunii noastre, în acord sau în dezacord cu comportamentul nostru, cu contextul mundan. De reținut că "marele cinic" care a fost, părelnic, Cioran era un ins săritor, care nu ezita a-i consilia, a-i ajuta pe
Fețele autenticității (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7543_a_8868]
-
prin teorie. Acest portret dindărăt, de dincoace, aș vrea să-l scot la suprafață vorbind despre Barthes. Poate de aceea și titlul: „fîntîna barthesiană”. Sigur, e greu să ștergi cu buretele tot ceea ce Barthes echivalează cu teoria literară dură, cu rațiocinarea aparent abstractă, cu reflecția masochistă. Cred că, dincolo de scriitură, acest stil barthesian și, mai larg, francez nu mai are astăzi mulți sorți de trecere în canonul world literature. David Damrosch, recent invitat la Literele bucureștene pentru a fi distins cu
Fântâna barthesiană (2) - Vorbire privată și vorbire publică by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5565_a_6890]
-
francez pentru care deznodămîntul, ca dez-nodare, ca o continuare-după a ceea-ce-a-fost, nu poate arbitra Între postura unui postlimpede văzut de anglo-saxoni ca eliberare de modernism și cea unei modernități franceze ajunse obiect al propriei reflecții - de unde excesul de contemplativitate, de rațiocinare, enervant de la punct. Deznodămîntul nu Începe Însă atunci după 1990, ci odată cu Beckett. Ruffel n-o spune, ocolește capcana, dar o vede, atunci cînd scrie: „Astfel, abordarea istoriei, atît de sensibilă În aceste romane, trece prin fabularea cea mai intensă
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
petrec, În timp, succesiv, dar au aceeași referință spațială. Literatură a indecidabilului, cea scrisă de o parte dintre minuitiști sau P.O.L.-iști este și una a absenței În măsura În care recenzează absențe, ca semne ale dispărute consistențe. Nu că asemenea rațiocinări și-ar avea neapărat locul aici, dar este important de subliniat că miza ideologică a acestei literaturi o depășeșete pe cea estetică, În ciuda declarațiilor de intenție ale autorului. Moștenitor al diferitelor avangarde estetice sau cu scopuri chiar mai Îndrăznețe, martor
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
prea multă disociație. Emil Codrescu, cvadragenar îndrăgostit de mult mai tânăra Adela, e încurcat de mărunte cazuri de conștiință mărite cu lentila și făcute aducătoare de anxietăți, întoarce vorbele femeii pe toate părțile ca de pe o catedră scolastică, zădărnicind prin rațiocinări și scrupule intimitatea, până ce femeia, agasată, pleacă. ALȚI CRITICI La Viața românească făcu multă vreme cronici o femeie foarte instruită, Izabela Sadoveanu-Evan, apoi Octav Botez (1885-1943), autor al unei bune monografii asupra lui A. D. Xenopol ca teoretician al istoriei. SPIRIDON
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]