19 matches
-
colorată sau nu în masă, opacizată, sticlă dublă sau cu un strat absorbant sau reflectorizant, dar fără altă pregătire 7003.20 m2 S 26.11.11.50 Articole profilate din sticlă turnată sau laminată, cu sau fără strat absorbant sau reflectorizat, dar fără altă pregătire 7003.30 m2 S 26.11.11.75 Sticlă plană trasă sau suflată, colorată sau nu în masă, opacizată, sticlă dublă sau cu un strat absorbant sau reflectorizant, dar fără altă pregătire 7004 [.12.10 + .19
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
un observator detașat. În această privință, începuturile narative de acest gen sînt fundamental distincte de cele discutate mai sus. În concluzie, ar trebui menționat faptul că există o conexiune structurală între un început narativ și un personaj-reflector sau un personaj-narator reflectorizat și un final deschis. Pe lîngă începuturile narative "deschise", majoritatea narațiunilor menționate în această secțiune se termină, de asemenea, cu o situație în care problema rămîne în mod ciudat în suspans. Această situație este prezentată foarte frecvent ca o percepție
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
-l leagă de membrii familiei Sheridan. Un narator auctorial ar fi trebuit să rupă iluzia acestei prejudecăți în virtutea perspectivei externe de care dispunea. Pe de altă parte, stă în natura reflectorului să permită această subiectivitate pînă la capăt. Din cauză că naratorul reflectorizat nu are o bază existențială în povestea sa, el trebuie considerat o transformare a personajului-narator. A-l face pe naratorul auctorial să gîndească și să vorbească de parcă ar fi unul dintre personajele povestirii este un proces numit reflectorizare. În pasajul
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
povestea sa, el trebuie considerat o transformare a personajului-narator. A-l face pe naratorul auctorial să gîndească și să vorbească de parcă ar fi unul dintre personajele povestirii este un proces numit reflectorizare. În pasajul citat din The Garden Party, personajul-narator reflectorizat devine temporar vocea colectivă a membrilor familiei Sheridan, alții decît Laura, în care se fac simțite lipsa lor de umanitate și de conștiință. Comportamentul celor din familia Sheridan este evaluat indirect de către naratorul reflectorizat într-o manieră asemănătore monologului dramatic
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
prin urmare are același statut ontologic cu naratorul auctorial. În același timp nu se poate ignora ironia ce apare în discrepanța dintre opiniile naratorului discret, a cărui prezență poate fi presupusă în alte părți ale povestirii și opiniile personajului- narator reflectorizat, care coincid cu cele ale familiei Sheridan. În acest mod provocator, autorul probabil că evocă o respingere și mai puternică a opiniilor decît în cazul în care acestea ar fi fost prezentate doar de personaje individuale precum Mrs. Sheridan. Reflectorizarea
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
reflector pare să se fi suprapus naratorului, căruia i-au fost atribuite majoritatea segmentelor extrapersonale ale lui Fischer-Seidel. În acest fel are loc aici și reflectorizarea personajului-narator. Preludiul episodului Sirenele din Ulise poate fi privit ca un produs al personajului-narator reflectorizat. Acest prolog este compus ca o fugă conținînd cele mai importante motive, gesturi, sunete și expresii ale capitolului. Geneza acestui preludiu poate fi văzută în felul următor: după ce naratorul-autor a conceput conținutul capitolului, el dă frîu liber imaginației în sensul
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
din straturile de adîncime ale conștiinței 405. Montajul motivelor de acest gen nu poate fi interpretat ca o muncă a unui personaj-narator care organizează materialul în interesul cititorului, ci mai degrabă ca un produs al unei fantezii dezlănțuite a personajului-narator reflectorizat care se joacă cu elementele realității ficționale. O reflectorizare a personajului-narator este evidentă în alte cîteva pasaje din prima jumătate a romanului Ulise, cu toate că o manieră atît de detaliată și de frapantă precum aceea din preludiul episodului Sirenelor nu poate
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
și descrierea lui Dennis J. Maginni, care se află într-un loc cu totul diferit din oraș în acel moment. Inserția segmentului implică o tranziție abruptă și trebuie înțeleasă ca un montaj ce rezultă dintr-o asociere în conștiința naratorului reflectorizat. O altă întîlnire a părintelui Conmee, în drumul său spre Artane este prezentată direct după acest pasaj: Nu e dînsa doamna M'Guinness? Doamna M'Guinness, solemnă, cu păr argintiu, se înclină către părintele Conmee de pe trotuarul de vizavi de-
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
a personajului-narator reflectorizat în acest paragraf. "Ce mai făcea dumneaei?" nu poate fi în stil indirect liber 410, sau, dacă e stil indirect liber, atunci nu reflectă punctul de vedere al părintelui Conmee, ci mai degrabă pe acela al naratorului reflectorizat. Deoarece este o expresie idiomatică, salutul "Ce mai faci?" nu este supus schimbărilor presupuse în mod normal de conversiunea vorbirii directe în stilul indirect liber, inclusiv schimbarea timpului și transpunerea pronumelui personal. Dacă o expresie idiomatică precum aceasta este transpusă
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
oricum, înțelesul ei se schimbă. În acest caz, o aluzie erotică poate fi detectată în transformarea lui "Ce mai faci?" în "Ce a făcut?", ceea ce probabil că nu ar trebui să fie atribuit conștiinței părintelui Conmee, ci mai degrabă naratorului reflectorizat. Eroticul sens dublu și calamburul defamiliarizant reprezintă o dovadă în plus a faptului că perspectiva unei metaconștiințe personale, și anume naratorul reflectorizat, este temporar suprapusă aici perspectivei personale interne a personajului ficțional. Aceste schimbări sugerează o subtilă reflectorizare a procesului
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
a făcut?", ceea ce probabil că nu ar trebui să fie atribuit conștiinței părintelui Conmee, ci mai degrabă naratorului reflectorizat. Eroticul sens dublu și calamburul defamiliarizant reprezintă o dovadă în plus a faptului că perspectiva unei metaconștiințe personale, și anume naratorul reflectorizat, este temporar suprapusă aici perspectivei personale interne a personajului ficțional. Aceste schimbări sugerează o subtilă reflectorizare a procesului narativ, în care conștiința unui mediu auctorial se extinde asupra conștiinței unui mediu personal, părintele Conmee. Efectele sînt atît un fel de
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
povestirile sale, cum sînt Moarte la Veneția și Schwere Stunde. Folosirea lor în Tristan poate fi ilustrată cel mai bine prin prima și a doua referință la personajul principal, scriitorul Detlev Spinell. Spinell este prezentat la început printr-un personaj-narator reflectorizat: Personajele pe care le-a avut "Einfried" sub acoperișul său! Se află aici pînă și un scriitor, o persoană excentrică numită după un fel de minerală sau piatră prețioasă care își face veacul aici423. În locul unui verb de cunoaștere, apare
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
interior al personajului ficțional. În acest sens, pasajul abordează, de asemenea, stilul indirect liber, care este caracteristic prezentării gîndurilor personajelor. Propoziția care se leagă de aceasta subliniază apoi perspectiva internă și punctul de vedere limitat pe care îl presupune: naratorul reflectorizat, care abordează aici rolul unui mediu personal sau al unui personaj-reflector, trebuie să admită că el nu știe numele scriitorului. Următoarea afirmație legată de acest scriitor este formulată într-un mod foarte subiectiv, personal și are un efect similar. A
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
îngenuncherii lui Spinell. Adaosul "acolo în spate" este un citat auctorial din perspectiva personală a perceperii primului pasaj. Acest detaliu poate fi privit ca un rezultat al reflectorizării temporare a personajului-narator. Trebuie să ținem seama de faptul că perspectiva naratorului reflectorizat se apropie de cea a doamnei Klöterjahn. Nu se poate spune că e identică cu a ei, deoarece aici avem doar o privire de exterior asupra acestui personaj. Această tehnică este un aspect foarte important al perspectivizării acestei povestiri, probabil
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
personajelor. O serie largă de posibilități sînt disponibile aici, de la însușirea unei singure formulări pînă la observarea completă a unei scene sau a unei situații în spiritul personajelor 461. Dacă apare această din urmă situație, trebuie să discernem dacă naratorul reflectorizat funcționează ca un adevărat purtător de cuvînt al personajelor, întrucîtva ca voce a experiențelor colective ori a filosofiei de viață, sau dacă exprimările lui sînt ironice, întrucît transmit opiniile personajelor de care naratorul auctorial se disociază. Această distincție, care este
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
observație de către naratorul reflectorizat în descrierea sa poetică a plajei, pe care personajele ar fi putut de asemenea să o facă, dacă ar fi posedat ascuțimea și talentul său de a se exprima 463. Aici punctul de vedere al personajului reflectorizat este mai puternic personal, în timp ce în primul caz mai puternic auctorial. Reflectorizarea naratorului implică de asemenea o schimbare la nivelul deicticelor spațio-temporale. Exemplul de înlocuire spațio-temporală discutat anterior 464 "Acolo/aici el a s-a tîrît pe lîngă forum toată
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
deicticelor spațio-temporale. Exemplul de înlocuire spațio-temporală discutat anterior 464 "Acolo/aici el a s-a tîrît pe lîngă forum toată ziua" poate fi, de asemenea, explicat cu ajutorul conceptului de reflectorizare. "Aici el s-a tîrît" exprimă orientarea spațială a naratorului reflectorizat, "Acolo el s-a tîrît" o exprimă pe aceea a unui narator auctorial fără îngrădiri. În decursul reflectorizării, deicticele de depărtare (acolo/atunci), caracteristice situației narative auctoriale, sînt înlocuite temporar de deicticele de apropiere (aici/acum), caracteristice situației narative personale
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Răzvan Theodorescu s-a apucat deodată să facă elogiul țopîrlanului direct În ecran, vorbind despre „ființa frumoasă a mitocanului”. Cum Costache Olăreanu și celălalt invitat rămas atît de stupefiat Încît i-am uitat și numele au amuțit Într-o jenă reflectorizată, ministrul Culturii s-a lansat nestingherit În aprecieri lucioase la adresa mojicului românesc. Parcă era-n Maidanul cu dragoste. Să fie de la Renaștere, fiindcă dă tulburări pe meninge, să fie de la premoniție, un vis ce i-a spus acolo, chiar În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
la vânt și ploaie, din bumbac sau din alte materiale care permit eliberarea excesului de transpirație. Dacă joggingul se practică și seara, după apusul soarelui, prin zone circulate de autoturisme, este recomandat ca hainele să includă pe cât posibil culori stridente, reflectorizate. Pentru a nu produce iritații sau exces de transpirație, în condiții de vreme mai puțin călduroasă, recomandăm ca hainele care vin în contact direct cu pielea să fie din bumbac, iar următorul rând să fie din material rezistent la condițiile
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]