688 matches
-
încropit bisericuțe din lemn, iar cei deciși iremediabil să-și închine viața doar Domnului și-au săpat cu dalta lăcașuri de închinăciune în stâncă, dovadă fiind bisericile rupestre de la Țâpova, Saharna, Butuceni. În mănăstirile rupestre scobite în malurile Nistrului, gândea regretatul Andrei Vartic, cu referire la vechimea lor incertă, călugării erau, la nevoie, și ostași la hotar. Și că începutul acestor lăcașuri săpate în piatră vine de la închinătorii care aveau încă în trup sângele netulburat de amestecurile ce au urmat valurilor
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
dragoste a lui Eminescu, muză să inspiratoare VERONICA MICLE. De asemenea doamna Doina Răduță Bornaz a încântat audiență cu un sublim recital poetic din opera Luceafărului, iar domnul Răduță Bornaz a cântat câteva romanțe și imnul EMINESCU, cântat, cândva, de regretații Doina și Constantin Aldea Teodorovici. Rapsodul popular Costică Besă a fredonat o doina și o balada populară, simboluri ale rădăcinilor neamului românesc. Președintele juriului, poetul Ionel Marin a făcut precizări legate de modalitatea de desfășurare a concursului, de modul în
CRONICI DE LA GALA PREMIILOR FESTIVALULUI – CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ “BOGDANIA”, EDIŢIA A II-A, FOCŞANI, 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Gala_premiilor_festivalului_mihai_marin_1371547247.html [Corola-blog/BlogPost/363705_a_365034]
-
lucrare a domnului Constantin Toni Dârțu, și în trecutul apropiat al evoluției acestei enciclopedii, pentru a sublinia importanța pe care o dăm enciclopediei PERSONALITĂȚI ROMÂNE ȘI FAPTELE LOR. Volumul 49, de care facem vorbire, subintitulat ” De colecție“, întocmit la inițiativa regretaților președinți ai Academiei Oamenilor de Știință din România-Iași și Cluj; acad.Cristofor Simionescu și prof. univ.dr.DHC Crișan Mircioiu, și cu aprecierile Academiei Române, prin prof. Leon Dănăilă, membru titular al Academiei Române, cuprinde următoarele activități umane:Medicină, Neurologie, Biologie, Muzică, Cultură
MAREA ENCICLOPEDIE PERSONALITĂŢI ROMÂNE ŞI FAPTELE LOR ÎN PRAG DE ANIVERSARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Marea_enciclopedie_personalitati_roma_al_florin_tene_1331130367.html [Corola-blog/BlogPost/354338_a_355667]
-
Constantin Brăiloiu, sub directa îndrumare a etnomuzicologului Steluța Popa. Din 1985 am luat Atestatul de Artist liber Profesionist categoria A (prin concurs, deloc ușor ). Am colaborat cu cei mai mari dirijori, pe cele mai mari scene ale țării. Menționez pe regretatul Paraschiv Oprea, de la Oradea, Liviu Buțiu, de la Alba-Iulia pe Stelian Stoica, de la Suceava, pe Ioan Cobală, Ionel Budișteanu, Florea Cioacă, Marin Ghiocel, Nicu Crețu, Petrică Pană și bineînțeles, pe Adrian Grigoraș dirijor al Orchestrei Radio, alături de care am făcut toate
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
avut o relație specială pe plan profesional, cu domnia sa, printr-o colaborare strânsă în ultimii zece ani, aceasta materializându-se în numeroase spectacole, festivaluri, emisiuni realizate în toată țara. Am peste 150 de piese imprimate cu Orchestra Radio, dirijate de regretatul Paraschiv Oprea și Adrian Grigoraș. La Radio am o colaborare permanentă cu marii realizatori de emisiuni folclorice ai acestei instituții, Gheorghe Verman, Angela Marinescu, Mihai Hagiu, Alexandru Fabian, Garofina Sologon, Aurelian Popa Stavri... Am peste treizeci de ani de activitate
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
mortal - 1992, Ferigi înzăpezite - 1996, Lacrima de ambră - 1998 etc.), interviuri, note de drum etc. Mariana Pândaru a fost și este o prezență activă în publicistica hunedoreană de după 1989, în special în paginile ziarului Călăuza, înființat în anul 1991 de regretatul Valeriu Bârgău. A fondat revista Constelația dragonului, devenită ulterior Ardealul literar și artistic, acum Ardealul literar, o revistă literară de bună calitate care a oferit cu generozitate spațiu pentru debutul unor tinere talente, dar și pentru semnături de prestigiu ale
„Cartea florilor – The Book of Flowers” by http://uzp.org.ro/cartea-florilor-the-book-of-flowers/ [Corola-blog/BlogPost/92852_a_94144]
-
la suflet. Am îndrăgit-o, am apreciat-o, admirat-o, adorat-o... chiar. Ajuns la București - pe la sfârșitul anilor ’60 - primii mei cunoscuți - și mai târziu majoritatea și prieteni - au fost gimnaștii de performanță ale acelor vremuri: George (Titi) Păunescu, regretatul Mircea Gheorghiu, Petre Mihăiuc, Ștefan Csaba Gal, Adrian Stoica, Nicolae Oprescu și puțin mai târziu Dan Grecu. La fete, straluceau, Elena Ceampelea și Alina Goreac. George Păunescu îmi devenise cel mai bun prieten a acelor vremuri. Eram nedespărțiți. Am locuit
INTERVIU CU DOMNUL MIRCEA BĂDULESCU, UN ANTRENOR DE ELITĂ AL GIMNASTICII ARTISTICE ROMÂNEŞTI ŞI AMERICANE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_roca_1452072833.html [Corola-blog/BlogPost/340069_a_341398]
-
urmat cei patru ani de facultate fără nimic deosebit în afara vieții de student. Eram totuși „scos din producție” deoarece făceam zilnic antrenamente serioase, ducându-mă deseori... doar la examen! Am urmat antrenamentele la „Tânărul Dinamovist” avându-l ca antrenor pe regretatul Ștefan Tarko. Am fost în echipă cu Frederic și Helmuth Orendi, Ștefan Hărgălaș, Gheorghe Tohăneanu, Ion Zamfir, Costache Gheorghiu, Eugen Balint, Ludovic Lakatos, Gheoghe Păcuraru, Ioan Csapo, Ion Marin, Aurel Loșniță, Andrei Kerekeș, Mihai Botez, Carol Bedö, Zoltan Balogh, ș.a.
INTERVIU CU DOMNUL MIRCEA BĂDULESCU, UN ANTRENOR DE ELITĂ AL GIMNASTICII ARTISTICE ROMÂNEŞTI ŞI AMERICANE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_roca_1452072833.html [Corola-blog/BlogPost/340069_a_341398]
-
trecut la Centrul Sportiv Experimental „Viitorul”. Aici s-au pus bazele antrenoratului meu. I-am avut ca sportivi pe Dan Grecu, Nicolae Oprescu, Nicolae Achim, Cornel Bălan și mulți alții. George ROCA: Da mi-i amintesc pe băieți... și pe regretatul Nicu Achim. Cum ai ajuns la Clubul Dinamo? Mircea BĂDULESCU: După ce elevii talentați la sport terminau liceul, dădeau admitere de obicei la ICF și erau preluați de unul din cele două cluburi mari din țară, Dinamo și Steaua. La clubul
INTERVIU CU DOMNUL MIRCEA BĂDULESCU, UN ANTRENOR DE ELITĂ AL GIMNASTICII ARTISTICE ROMÂNEŞTI ŞI AMERICANE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_roca_1452072833.html [Corola-blog/BlogPost/340069_a_341398]
-
cărturarii își transmit gândurile lor pe hârtii, transmițându-le întregului popor al provinciei. Inițiatorii și conducătorii sunt: ieromonahul Gurie, pr. Partenie și venerabilul ic. Mitrofor Constantin Popovici. Aici își fac școala toți scriitorii și poeții români basarabeni, în frunte cu regretatul Alecu Mateevici... Ieșind ziarul , el e condus tot de foștii elevi ai Seminarului. Cu un cuvânt, tot ceea ce s-a făcut pe terenul național în Basarabia a fost făcut de fiii Bisericii. Și când vine și se face Unirea, ea
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
nu numai. Generații întregi de muzicieni și iubitori de muzică au avut în Iosif Sava un reper în ceea ce privește fenomenul muzical sub toate aspectele în care acesta interferează cu existența. Din credință că muzica structurează, înfrumusețează, îmbogățește și sporește calitatea vieții, regretatul Iosif Sava a găsit resursele de a desfășura până în ultima clipă, neobosit și neabătut, o luptă întotdeauna argumentata pentru recunoașterea și regasirea dimensiunii culturale a conștiinței, individuală și colectivă, ca sublima înzestrare a omului. Consecințele acestui efort sunt inca prezente
Concert al elevilor Școlii de Muzică şi Arte Plastice „Iosif Sava” la Palatul Suțu by http://uzp.org.ro/concert-al-elevilor-scolii-de-muzica-si-arte-plastice-iosif-sava-la-palatul-sutu/ [Corola-blog/BlogPost/93690_a_94982]
-
în adânc. Păcatele mele, iată ce ușor putem cădea în capcana extrapolării! Iluzia și speranța într-un locaș fără păcate ne însoțește așadar peste tot prin lume. Dar ”peste tot atârnă greu, teama de singurătate”, vorba unui cântec interpretat de regretatul Florian Pitiș. Am plecat în căutare, dar ce anume căutăm de fapt? Prea mult s-a vorbit despre natura poetică a sufletului de român și despre intraductibilitatea cuvântului „dor”. Poet sau nepoet, românul nu e doar un „animal afectiv”, cum
ROMÂNII ADAPTIVI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_romanii_gabriela_calutiu_sonnenberg_1351983520.html [Corola-blog/BlogPost/351246_a_352575]
-
de Toamnă”.Am început în 2005, destul de timid, împreună cu Dr. Ioan Pușcă, la celebrul sau magazine de vinuri din Piatră Unirii, unde am atras aproape 100 de persoane. În anii următori, la eveniment mi s-au alăturat un mare pasionat,regretatul Victor Surdu și sommelierul Marian Timofti , la frumoasă locație “Arte & Vino” din Piață Carol, oferind condiții bune pentru un astfel de eveniment. Restaurante de clasă din Nordul și Centrul capitalei dar și din țară au gzduit succesiv edițiile din următorii
Floare de Toamnă – aniversare 12 ani by http://uzp.org.ro/floare-de-toamna-aniversare-12-ani/ [Corola-blog/BlogPost/93416_a_94708]
-
în loc de autograf pentru mine, pe prima pagină a acestei cărți teribile! Câteva linii ca de seismograf, care poate anunță un cutremur. Mă urc pe scara lui Richter și strig, ridicol: - Huo ! -------------------------------- * Titlul articolului se refera la ultima carte scrisă de regretatul Shaul Carmel („Când se vor strânge vulturii”, Editura 24:Ore, Iași, 2010) Roni CĂCIULARU Tel Aviv 3 aprilie 2011 Referință Bibliografică: SE STRÂNG VULTURII ! / Roni Căciularu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 96, Anul I, 06 aprilie 2011. Drepturi de
SE STRÂNG VULTURII ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Se_strang_vulturii_.html [Corola-blog/BlogPost/348166_a_349495]
-
redactarea câtorva texte, le-am postat pe câteva site-uri literare și au avut succes. Am participat la câteva colaborări, cărți tipărite cu mai mulți autori, începând cu o “Mărturisire de credință literară”, un document de conștiință colectivă, conceput de regretatul Artur Silvestri, fondator al Asociației Române ptr Patrimoniu, în care 83 de autori români din toată lumea își mărturisesc crezul lor literar și artistic. Mi-au primit și publicat tot ce am trimis, mărturisesc sincer că pentru mine a fost o
DIN PREOCUPĂRILE PENSIONARILOR de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Din_preocuparile_pensionarilo_flora_margarit_stanescu_1381131985.html [Corola-blog/BlogPost/348280_a_349609]
-
vorba despre cărțile dedicate a doi mari cupceni ai tuturor timpurilor și anume «Vasile Plăvan - boabe de lacrimi» și «Petru Ciobanu, un iubitor de neam». (Despre ambii am publicat și eu personal câte ceva pe paginile ziarelor noastre, în special despre regretatul Petre Ciobanu pe care l-am cunoscut personal). Prin rețele de socializare ne-am regăsit abia anul trecut, trimițându-ne mesaje, dar și relatări despre noile apariții editoriale. Zilele trecute printru-n colet poștal au ajuns la mine încă două
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/eleonora_schipor_1497182129.html [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
oare s-ar fi născut atâtea limbi pe pământ?”. „Limba noastră-i o comoară/ În adâncuri înfundată/ Un șirag de piatră rară/ Pe moșie revărsată...” scria la 1917 A. Mateevici, poezie care din 17.08.1995 a devenit imnul Republicii Moldova. Regretatul poet basarabean N. Costenco, exilat în Siberia în perioada 1940-1955, scria: „Limba mea sfătoasă,/ Creangă ce-a iubit-o/ Și-a înaripat-o-n vers Alecsandri,/ Eminescu forma ți-a desăvârșit-o/ În cultura lumii spre a ne mandri”. Printre
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1472642586.html [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
soție a pierdut sarcina. Cu o săptămână-două înainte de plecarea lui mi-am susținut doctoratul, în filologie, (19.06 2008), la Universitatea de Vest din Timișoara, cu teza Motive și structuri mitice în opera lui Mihail Sadoveanu, conducători de lucrare fiind: regretatul prof.univ.dr. Ivan EVSEEV și prof.univ.dr.Ioan Viorel BOLDUREANU. Dintre articolele publicate anterior acestei susțineri publice, amintesc: : - Sadoveanu și critica arhetipală, articol apărut în Suplimentul cultural “argonauții”, nr.6(58), coordonat de Adrian Dinu Rachieru, al ziarului Tibiscum (publicație lunară editată
PROFIL DE AUTOR SAU IUBIND CERUL ŞI PĂMÂNTUL ... CU TOATE ALE SALE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Corina_Lucia_Costea.html [Corola-blog/BlogPost/340660_a_341989]
-
Diaconu SOLOMON, Stan GRĂDINARU, Cristian BEJENARU, Dan Eugen MUNTEANU, Eugen EMERIC, Vasile GHICA, Mica VINTILĂ, Robert WILLIAMS, Raul FOLEA, Samir OANCĂ, Cornel CIUPERCĂ, Vlăduț NISIPEANU, cu toții ajunși astăzi nume de referință în domeniu, cum e omenesc să amintim și numele regretaților noștri colegi Gheorghe BUZATU, Tudorel OANCEA, Dan Florin CHIRIȚESCU, Jenică NICULESCU, Ovidiu CONSTANTINESCU, până la mai noii veniți Ion ZIMBRU, Magda CONDOS, Cătălin POALELUNGI, Gheorghe NAZARE, Ioan TODERIȚĂ, Petru BUTUC, Minel TĂNASE, Mihai DULGHERU, Ștefan Raabis BĂDIȚĂ, Margareta CIUNTU, Florin CIRIPLINSCHI
BAREM TACI DIN SONERIE, NU O FACE PE-A PROSTUL de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1471621084.html [Corola-blog/BlogPost/342741_a_344070]
-
Lucrarea are o poveste interesantă, fiind respinsă de mai multe ori de către cenzură înainte de 1989, pentru simplul motiv că autorul era preot, dar în ciuda faptului că președintele Secției de Științe Istorice a Academiei Române îi semna referatul și prefața, susținând publicarea. Regretatul Acad. Ștefan Pascu scria despre această carte, printre altele: ,,Lucrarea lui Al. N. Stănciulescu-Bârda, nu e nici neavenită, nici inutilă și nici de prisos. Dimpotrivă, este binevenită și, de aceea, bine privită, întrecându-le pe cele di-nainte prin vastitatea
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_oferta_alexandru_stanciulescu_barda_1337648142.html [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
bucurat de ovațiile celor prezenți la eveniment. A urmat un Medley Italian (‘Funiculi, Funicula’, ‚O sole mio’, ‚Tarantella napoletana’) pe care s-a aplaudat continuu. Ni s-au cerut bisuri, dintre care amintesc ‘We are the Champions’, piesa compusă de regretatul Freddy Mercury și ‚imnul prieteniei’, așa cum îmi place mie să-l numesc: ‚Amigos pară siempre!’”, ne-a spus Julia Saleno. „Cu toate că am petrecut cu fanii până în zori, a doua zi ne-am desfătat amândoi în valurile mării, am înotat și
CETATEA ETERNA CUCERITA DE TENORUL ROMEO SI SOPRANA JULIA SALENO de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Cetatea_eterna_cucerita_de_tenorul_romeo_si_soprana_julia_saleno_.html [Corola-blog/BlogPost/364722_a_366051]
-
un vers. O.C.- Concret, când ați debutat literar și editorial? A.B.- Am debutat când a trebuit, nici mai devreme, nici mai tarziu. Literar am debutat la 17 ani cu un grupaj de poeme și o cronică semnată de regretatul critic Radu G.TEPOSU ( iată tocmai se împlinesc 10 ani de când a plecat în lumea îngerilor) în revistă “Amfiteatru”(București) unde era redactor șef în acea vreme și căruia îi voi mulțumi mereu că a avut încredere în potențialul meu
INTERVIU CU POETA SI PUBLICISTA ANGELA BACIU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 127 din 07 mai 2011 by http://confluente.ro/M_am_nascut_intr_un_oras_cosmopolit_interviu_cu_poeta_si_publicista_angela_baciu.html [Corola-blog/BlogPost/344260_a_345589]
-
de a cunoaște și, aș spune, trăi în timpul trecut că și în timpul nostru, ca martori ai vieții și realității demne de noi, de ,înțelegerea noastră. Cu aceste gânduri vă mulțumesc, la rândul meu, pentru oportună, binevenită Dumneavoastră activitate. » a spus regretatul Al.HUSAR, sau : Sunt convins că « mărturiile » pe care le adunați vor constitui temeiuri serioase pentru aprecierea, pe baza unor premise sociologice corecte, a literaturii noastre de azi » zicea Dan MANUCA, sau : Am citit cu deosebită plăcere și surprindere în
INTERVIU CU POETA SI PUBLICISTA ANGELA BACIU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 127 din 07 mai 2011 by http://confluente.ro/M_am_nascut_intr_un_oras_cosmopolit_interviu_cu_poeta_si_publicista_angela_baciu.html [Corola-blog/BlogPost/344260_a_345589]
-
Pann” din Râmnicu Vâlcea și invitându-i, pe unii din ei, la emisiunile Stației de Radioficare, i-am cunoscut pe Doru Motoc, care într-o perioadă a fost redactor la revista „Argeș” din Pitești, unde publicam articole și poezii, pe regretatul poet Traian D. Lungu, o fire prietenoasă și volubilă, pe Ion Șt. Lazăr care era inspector la Casa Creației din Râmnicu Vâlcea, și pe directorul acesteia, Gheorghe Diaconu. I-am cunoscut în perioada când editau antologii de poezie pe diferite
TAINA SCRISULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 by http://confluente.ro/Taina_scrisului_al_florin_tene_1344570509.html [Corola-blog/BlogPost/355022_a_356351]
-
15), motto cu care se deschide volumul de față,a purces să ducă o muncă de cercetare asiduuă,împreună cu un mic colectiv, pentru a descoperii personalități care prin dăruire, inteligență, profesionalism, sacrificii și talent, cum specifică în Cuvânt de început regretatul acad.Cristofor Simionescu,fost Președinte de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România-Filiala Iași, activitate care, iată, consemnează apariția volumului XXXI. În condințile intrării noastre în Uniunea Europeană și al fenomenului de globalizare acest Dicționar se constituie, pe drept cuvânt
MAREA ENCICLOPEDIE PERSONALITĂŢI ŞI FAPTELE LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Marea_enciclopedie_personalitati_si_faptele_lor.html [Corola-blog/BlogPost/369416_a_370745]