69 matches
-
cetățean de onoare al municipiului Cluj-Napoca, reprezentantul Basarabiei la UNESCCO a vorbit, în încheiere, despre relațiile tradiționale, istorice și culturale dintre Republică Moldova cu România. Manifestarea s-a încheiat cu un concert de muzică populară și ușoară susținut de Sava Regățean, din București, Vergil Ene din Drăgășani la caval,si Alexia Rotaru din Balș, copilul minune din grupa mare la grădiniță.. Prin numerosul public participant și prin prezența celor peste 50 de scriitori din diferite colțuri ale țării, manifestarea a fost
LA ANIVERSAREA SCRIITORULUI GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1460963433.html [Corola-blog/BlogPost/381960_a_383289]
-
perspectiva alipirii Transilvaniei la România, autoritățile maghiare supun cenzurii și interdicției cărțile și publicațiile provenite din acest tânăr stat (în România lui Cuza se introdusese alfabetul latin din 186312, textele fiind acum mai accesibile și românilor ardeleni). Boierimea și intelectualitatea „regățene“, puternic francofile, puteau afla, în 1863, de un nou și original scriitor francez, pe nume Jules Verne, care tocmai publicase „Cinci săptămâni în balon“ - un roman de mare succes. În 1874, îi apărea „Insula misterioasă“, o denumire potrivită cu intențiile
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Oradea_lui_iosif_vulcan.html [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
Acasa > Impact > Pamflet > ILIE CHELARIU - ROMÂNIA ESTE REGĂȚEANĂ Autor: Ilie Chelariu Publicat în: Ediția nr. 972 din 29 august 2013 Toate Articolele Autorului De când promulgatorul a început să-și bombeze pieptul spre panglica de final, constatăm că o parte din fanii lui, în lipsă de erou rentabil sau
ROMÂNIA ESTE REGĂŢEANĂ de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 by http://confluente.ro/Ilie_chelariu_romania_este_ilie_chelariu_1377771799.html [Corola-blog/BlogPost/347370_a_348699]
-
orașele și turmele de români cu tot cu televizoarele în fața cărora putrezesc, iar la linia roșie apar neînțelegeri de poceală interclanuri, cu prelungiri până pe holurile neutre ale cremenalelor, poliției și spitalelor. D-aicea, sub înaltul patronaj al partidelor, și profilul tot mai regățean al României, care începe să semene tot mai mult cu atelierul ăla celebru de reparații ce avea un anunț uriaș în vitrină: „Reparăm orice! Calitate, profesionalism, seriozitate!”, iar la intrare un bilețel pe care scria: „Bateți tare în ușă, soneria
ROMÂNIA ESTE REGĂŢEANĂ de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 by http://confluente.ro/Ilie_chelariu_romania_este_ilie_chelariu_1377771799.html [Corola-blog/BlogPost/347370_a_348699]
-
reparații ce avea un anunț uriaș în vitrină: „Reparăm orice! Calitate, profesionalism, seriozitate!”, iar la intrare un bilețel pe care scria: „Bateți tare în ușă, soneria e defectă!”... Ilie CHELARIU Timișoara 29 august 2013 Referință Bibliografică: Ilie CHELARIU - ROMÂNIA ESTE REGĂȚEANĂ / Ilie Chelariu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 972, Anul III, 29 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ilie Chelariu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ROMÂNIA ESTE REGĂŢEANĂ de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 by http://confluente.ro/Ilie_chelariu_romania_este_ilie_chelariu_1377771799.html [Corola-blog/BlogPost/347370_a_348699]
-
foc să nu cadă în păcat. Muncesc doar să nu moară de foame. Inclusiv politicienii lor. Cârțișoara este locul de unde purcede „trans-făgărășeanul” Unul din cele mai frumoase drumui alpine de pe glob. Însăși natura vrea să arate diferențele între ardeleni și regățeni. Astfel până la Bâlea Lac se întinde pe splendide serpentine tăiate în pădurile care acoperă versantul de nord. După un lunguț tunel în care intri plecând din Bâlea și străbate muntele vezi versantul sudic absolut în pielea goală. Serpentinele deosebit de severe
BADEA CÂRŢAN ŞI SUTANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1432026554.html [Corola-blog/BlogPost/362973_a_364302]
-
Dragoș Bucurenci Sunt născut și crescut în București. Sângele familiei e atat de metisat încât nu mă pot defini nici că regățean, nici că ardelean, nici că oltean, nici că moldovean. În lipsă de ceva mai bun, îmi șterg praful de pe antebraț, strâng garoul și mă declar bucureștean pur-sânge. Mi-am petrecut 18 ani din viață între două apartamente de bloc: cel
Bucurenci + Bucureşti = LOVE by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82902_a_84227]
-
evrei bucovineni, dr. Max Diamant și dr. Manfred Reifer. Din cauza faptului că partidul său nu a putut atrage voturile electoratul evreiesc din Regat și din Basarabia, Ebner a demisionat din Camera Deputaților pentru a face loc unui reprezentant al evreilor regățeni, dr. Samuel Singer. La alegerile din 1932, Ebner a fost reales în Parlament. Însă la alegerile din 1933, din cauza unor sciziuni interne, Partidul Evreiesc nu a reușit să mai aibă nici un deputat. În paralel cu activitatea parlamentară, dr. Ebner a
Mayer Ebner () [Corola-website/Science/320640_a_321969]
-
Pamfir Haiduc, Ioan Malea și Vasile Vasiu. "Rudăritul" era apanajul băieșilor. Ei confecționau juguri, roabe, grape, „melințe” și frîngătoare, lăzi de făină, troci pentru pâine, trocuțe, furci, greble, uneori și jucării pentru copii. Fuse, linguri, mosoare, etc., erau făcute de către „regățenele” din Țara Loviștei. Rudari, băieși, vestiți au fost „Lia Damii”, „Mitiu' Rîpii” și Anghel Crucean. "Tâmplăritul", numit și „măsărit”, tâmplăritul a fost larg răspândit în sat, „măsarii” confecționând din cele mai vechi timpuri piese de mobilier țărănesc, uși, ferestre, porți
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
urmase liceul „Seminarul Pedagogic Universitar“ de la Cluj, între 1926-1933, obținînd calificativul „excepțional“ la română, latină, greacă, franceză, germană, istorie, științe fizico-chimice și gimnastică, ajunge la București în 1933, la 17 ani, adaptîndu-se cu oarecare dificultate la atmosfera „frivol-bășcălioasă“ specifică studențimii regățene, la acel soi de „miticism“ și șmecherie bucureșteană care, după cum mi-a povestit la un moment dat, îi punea pe ardeleni, la primul lor contact cu această lume, într-o stare de stupefacție acută. Mihai Șora, care l-a cunoscut
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
refuza orice încercare de a gândi altceva decât ceea ce a gândit deja Marx. Întreaga gândire a umanității va fi reanalizată prin această prismă și în acest sens vor avea și ei ce face, sau cum spuneți voi, ardelenii (Petrică era regățean), or să aibă de lucru cât îi hăul, cu iluzia că înseamnă și ei ceva. Nici vorbă, Marx a fost un mare om și în forul lor interior nu se vor simți umiliți că nu li se va da voie
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
universitarii noștri, amestecați cu personalul administrativ. Nu era așa că dacă nu veneam ași fi fost singurul care ar fi lipsit. "Petrini, ridică mâna un coleg care ținea capătul unei pancarte, haide, dragă, nu vezi că nu putem porni din pricina ta?" Regățenii spun despre noi, ardelenii, că n-avem humor. N-avem humorul lor, îl avem pe-al nostru, care, e adevărat, e o combinație între humorul pur, dacă există așa ceva, și lipsa de humor sau humorul involuntar care dă naștere unui
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
acea zi toate școlile vor suspenda cursurile și vor participa la serbările ce se vor organiza cu acest prilej (s.n. C.M.)"212. Posteritatea imediată a fost deci plurală ca viziune istorică, dar coerentă în ceea ce privește reprezentările memoriale. În anul următor, autoritățile regățene au restrâns deja omagiile publice. Un observator malițios nota că "deși e aniversarea alipirei Ardealului, școlile și autoritățile au funcționat, spre deosebire de anii precedenți (sic!), când această zi era considerată sărbătoare națională". Din tot ceremonialul obișnuit, rămăsese doar Te-Deum-ul la care
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
încoronarea regilor la 15 octombrie 1922, fără a se pomeni de hotărârea adunării de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, nici de celelalte acte plebiscitare din Chișinău și Cernăuți. Această povestire este cea mai categorică afirmare a perspectivei regaliste și regățene asupra unirii, așa cum fusese ea trăită atât la Iași, cât și la București 297. Rezumând această incursiune în manualele interbelice, putem nota că reprezentarea zilei de 1 decembrie 1918 a acumulat treptat mai multe interpretări istoriografice, devenind un ecou mereu
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
gubernie autonomă", considerând că misiunea sa era de a contribui la apărarea cuceririlor revoluției (Ibidem, p. 19). Ca președinte al Sfatului Țării solicita, ulterior, intrarea armatei române în Basarabia. A făcut parte și din delegația oficială care întâmpina primele trupe regățene, cerând explicații suplimentare asupra scopului cu care veniseră. Mai târziu, tot el s-a numărat printre trimișii provinciei la Iași (în zilele de 20-23 martie 1918), sosiți aici pentru a pune la punct detaliile necesare unirii Basarabiei cu România (Ibidem
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Banat"Banatului - au numărat 20.000 de victime, dintre care 18.000 În diverse pogromuri și 1.300 În xe "Transnistria"Transnistria, dintr-un total de 2.000 de deportați. Trebuie subliniat că, deși au dat mai puține victime, evreii regățeni au cunoscut munca forțată, eliminarea din școli și de la diverse locuri de muncă. Ei au trăit În permanență sub amenințarea deportării. De altfel, a existat un plan bine pregătit de deportare a tuturor evreilor din Regat În valuri, Începând cu
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
aces tui scriitor cu suflet Încă ardelenesc, Ardealul popilor, al Învă țătorilor și al notari lor, și cu veleități bruște Înspre rafinamentele Apusului, fără a poseda Însă subtilul intermediar istoric al Bizanțului și al Fanarului din complexul sufletesc al scriitorului regățean. Apariția lui Emil Isac a fost totuși de un oarecare interes de noutate, măcar prin inconformismul scrisului său și materialul lui de bazar, iar alteori, adică o singură dată, și prin Încer carea lui de a Însemna o mică revoluție
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și pitorescul din sud. Niciodată în literatura română nu s-a văzut un Ardeal mai vesel și mai „balcanic“, iar definiția dată de Călinescu balcanismului se potrivește punct cu punct descrierilor făcute de Negoițescu Clujului, Aiudului, Sibiului. Născut din tată regățean și mamă ardeleancă, Negoițescu este sensibil la solemnitatea „Zilei morților“, așa cum numai în Transilvania e sărbătorită, la toponimele maghiare, la burgurile săseși cu toate casele lor cuminți, la sentimentele naționale, la o anume rigiditate socială și lipsă de compromis morală
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
București, mi-am cumpărat dintr-o librărie Les Fleurs du mal, în ediția populară nu lipsită de gust „Bibliothèque de Cluny“, pe care în plimbările mele prin capitală am purtat-o mereu cu mine. Așa, de pildă, când bunica mea „regățeană“ m-a luat cu dânsa - ca s-o cunosc și eu - la sora ei, vestita intrigantă a familiei, tanti Ana, de care doar auzisem până atunci. Îndeajuns de bătrână, era văduva lui Bucovineanu, întâiul profesor de educație fizică din România
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
în condici, are să-l țipe la ocnă! Și nu știe nici ce-i aia "aferim cocoș belit". Nu sum în clar! Și umblă de colo colo, întrebând când de una când de alta; până ce i se face milă unui amic regățean și-l învață să facă un proces verbal că s-a stricat o cantitate de 150 kgr. brânză fapt constatat și de dl. ministru C. etc. etc. El însă tot nu era în clar, mai ales asupra expresiei "aferim cocoș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
milioane, care favorizează lenea și abuzul. De 11 ani, de când s-a terminat războiul n-am ajuns să desăvârșim unitatea națională. Am făcut o administrație rea care ne-a atras porecla jignitoare, în felul cum se obișnuiește a se întrebuința „Regățean”. Istoria arată că pe toate continentele, catastrofele au fost dezlănțuite de către lipsa de autoritate și lipsa de disciplină. Femeile n-au încă drepturi civile, nu ne putem administra averea, n-avem drepturi politice, abia le-am dobândit pe cele administrative
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
te-ar fi întărit speranța că aceste aberațiuni și năravuri erau trecătoare și că vor pieri după o generațiune crescută în libertate și școli românești. Atunci numai se va face o unificare sufletească totală, nu vor mai fi ardeleni și regățeni (cum zic ei), precum nu mai sunt munteni și moldoveni, ci numai români de la Nistru până la Tisa. Așadar, spre marea noastră mirare, în iulie 1919, Consiliul Dirigent, în loc de a organiza, zădărnici călătoria mamei la Sibiu, începu lupta contra liberalilor în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
urmărește un subiect bine închegat. Prin feciorul învățătorului din Ion, Titu Herdelea, care trece, ca și R., munții, spre a-și realiza visurile publicistico-literare, e transmis ecoul „chestiunii țărănești” în diferite medii bucureștene. Invitat de un prieten al rudelor sale regățene, moșierul Grigore Iuga, să îi facă o vizită la conac, Titu Herdelea descoperă satele flămânzite. Trăiește îndată răscoala de aproape, fiindcă pârjolul cuprinde și satele din zona unde se află latifundiile amfitrionului, ale Nadinei, soția sa, și ale tatălui acestuia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
prin Buzău, Sibiu, Brașov, Cluj, Năsăud și iarăși Buzău, după care s-a stabilit la București, circumstanță ce l-a făcut a declara: „auzul și gîndul mi-au fost dăruite deopotrivă cu dulcile adieri moldovenești, cu cotiturile împestrițate ale graiului regățean și cu unduirile înțelepte ale celui ardelean”. Poezia l-a prins în „mrejele” ei încă înainte de vîrsta de 10 ani, cînd așternea stihuri prin maculatoare și pe foi răzlețe. Debutul i se... multiplică. La 11 ani îi apare o poezie
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
provincia o îndura în marginea centrului. Pentru niște tineri intelectuali școliți în „Mica Vienă“, cum i se spunea în interbelic Cernăuțiului, grație spiritului de rivalitate culturală și totodată spre a-l distinge de acel „mic Paris“ care, sub imperiul hybrisului regățean, amenința să sufoce cultura regiunilor alipite în Marea Unire, pentru niște intelectuali ambițioși complacerea în trena Bucureștiului aducea cu o pasivitate lașă și cu o delăsare de rău-augur. Din acest motiv, spiritul german al Cernăuțiului, altoit pe stofa tinerimii autohtone
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]