26 matches
-
euro. În 2014, totalul investițiilor străine directe a fost, potrivit unui raport al BNR, de 2,4 miliarde de dolari. Comparativ cu aceste investiții, banii trimiși de românii din străinătate reprezintă 65%. Menționăm că Eurostat a luat în calcul numai remitențele trimise de lucrători pe canale oficiale (bănci, firme transfer de bani). Dacă s-ar lua în calcul sumele trimise direct, în numerar, atunci contribuția diasporei la economia României în statisticile oficiale ar fi mult mai semnificativă. ziarulromanesc.de
Diaspora ţine în viaţă economia României: anul trecut am trimis acasă 1,58 miliarde de euro by http://uzp.org.ro/diaspora-tine-in-viata-economia-romaniei-anul-trecut-am-trimis-acasa-158-miliarde-de-euro/ [Corola-blog/BlogPost/92463_a_93755]
-
în Occident. Dau exemplu știrea conform căreia ce bine ar fi ca românii din diaspora să dea 10 euro pentru școli, spitale etc. Trebuie să învățăm din ceea ce s-a întâmplat în jurul nostru. Care sunt țările care au încercat taxarea remitențelor? Cuba, Venezuela, Etiopia, Pakistan - un eșec. Este o soluție nerecomandabilă. Suntem în căutare de soluții. Haideți să vedem ce este în Mexic. La un dolar venit din SUA în Mexic se adaugă trei dolari - de la guvernul federal, de la guvernul statului
Cinci pași pentru împăcarea cu Diaspora. Sociologul care a anticipat dezastrul PSD la prezidențiale, EXCLUSIV pentru Editura DCNEWS by Ion Voicu () [Corola-website/Journalistic/103689_a_104981]
-
creativă. Dau un exemplu. Toată lumea știe de satul Viscri, de lângă Rupea, dar puțini oameni știu că la Londra se vând ciorapi de lână făcuți acolo. Și se vând foarte bine. Este o soluție inteligentă care rezolvă ceva din problema sărăciei". Remitența socială, NU taxarea emitențelor "De ce nu este indicat să faci taxare de remitență? În primul rând pentru că faci dublă impozitare. În al doilea rând, va scădea drastic volumul de bani care vin în țară. În clipa de față, costul mediu
Cinci pași pentru împăcarea cu Diaspora. Sociologul care a anticipat dezastrul PSD la prezidențiale, EXCLUSIV pentru Editura DCNEWS by Ion Voicu () [Corola-website/Journalistic/103689_a_104981]
-
oameni știu că la Londra se vând ciorapi de lână făcuți acolo. Și se vând foarte bine. Este o soluție inteligentă care rezolvă ceva din problema sărăciei". Remitența socială, NU taxarea emitențelor "De ce nu este indicat să faci taxare de remitență? În primul rând pentru că faci dublă impozitare. În al doilea rând, va scădea drastic volumul de bani care vin în țară. În clipa de față, costul mediu al remitențelor este undeva la 8%. Mă costă să trimit prin bănci aproximativ
Cinci pași pentru împăcarea cu Diaspora. Sociologul care a anticipat dezastrul PSD la prezidențiale, EXCLUSIV pentru Editura DCNEWS by Ion Voicu () [Corola-website/Journalistic/103689_a_104981]
-
NU taxarea emitențelor "De ce nu este indicat să faci taxare de remitență? În primul rând pentru că faci dublă impozitare. În al doilea rând, va scădea drastic volumul de bani care vin în țară. În clipa de față, costul mediu al remitențelor este undeva la 8%. Mă costă să trimit prin bănci aproximativ 8% din suma pe care o trimit. Mai este o soluție - remitența socială. Cu alte cuvinte, foloasele pe care le are țara de origine în cultură, în valori, în
Cinci pași pentru împăcarea cu Diaspora. Sociologul care a anticipat dezastrul PSD la prezidențiale, EXCLUSIV pentru Editura DCNEWS by Ion Voicu () [Corola-website/Journalistic/103689_a_104981]
-
va scădea drastic volumul de bani care vin în țară. În clipa de față, costul mediu al remitențelor este undeva la 8%. Mă costă să trimit prin bănci aproximativ 8% din suma pe care o trimit. Mai este o soluție - remitența socială. Cu alte cuvinte, foloasele pe care le are țara de origine în cultură, în valori, în schimbare de mentalitate cu condiția ca interacțiunea între oamenii din țară și oamenii din străinătate să fie intense. Viitorul migrației românești nu este
Cinci pași pentru împăcarea cu Diaspora. Sociologul care a anticipat dezastrul PSD la prezidențiale, EXCLUSIV pentru Editura DCNEWS by Ion Voicu () [Corola-website/Journalistic/103689_a_104981]
-
români muncesc în străinătate (UE mai ales) și trimit salariile lor câștigate acolo înapoi în România. Salariile lor nu se văd în PIB-ul României fiind venituri obținute în alte țări și regăsite în PIB-ul acestora. Dacă am aduna remitențele procentele se mai corectează cu câteva cifre în sus (din păcate Eurostat nu are date decât pentru 2007 - 2012) - în loc de 36.8% în 2007 procentul crește la 41.5% dacă adăugăm și aceste remitențe (ceea ce înseamnă că, cel puțin pentru
remunerarea capitalului versus remunerarea muncii. De unde această ură împotriva capitalului și a celor care îl acumulează? by https://republica.ro/dilema-socialistului-remunerarea-capitalului-versus-remunerarea-muncii-de-unde-aceasta-ura-impotriva-capitalului [Corola-blog/BlogPost/338836_a_340165]
-
PIB-ul acestora. Dacă am aduna remitențele procentele se mai corectează cu câteva cifre în sus (din păcate Eurostat nu are date decât pentru 2007 - 2012) - în loc de 36.8% în 2007 procentul crește la 41.5% dacă adăugăm și aceste remitențe (ceea ce înseamnă că, cel puțin pentru anumiți ani, remitențele au un impact relevant asupra acestui calcul). Din calcul am omis sumele pe care românii din afară nu le mai trimit în țară și le cheltuiesc în țările unde muncesc. Mai
remunerarea capitalului versus remunerarea muncii. De unde această ură împotriva capitalului și a celor care îl acumulează? by https://republica.ro/dilema-socialistului-remunerarea-capitalului-versus-remunerarea-muncii-de-unde-aceasta-ura-impotriva-capitalului [Corola-blog/BlogPost/338836_a_340165]
-
mai corectează cu câteva cifre în sus (din păcate Eurostat nu are date decât pentru 2007 - 2012) - în loc de 36.8% în 2007 procentul crește la 41.5% dacă adăugăm și aceste remitențe (ceea ce înseamnă că, cel puțin pentru anumiți ani, remitențele au un impact relevant asupra acestui calcul). Din calcul am omis sumele pe care românii din afară nu le mai trimit în țară și le cheltuiesc în țările unde muncesc. Mai observăm că în boom diferențele între cele două procente
remunerarea capitalului versus remunerarea muncii. De unde această ură împotriva capitalului și a celor care îl acumulează? by https://republica.ro/dilema-socialistului-remunerarea-capitalului-versus-remunerarea-muncii-de-unde-aceasta-ura-impotriva-capitalului [Corola-blog/BlogPost/338836_a_340165]
-
ele au un procent în PIB care merită luat în calcul (mai ales că volumul subvențiilor ține pasul cu dinamica PIB) (clic pe imagine pentru a mări) Observăm că dacă ajustăm procentele cu munca la negru, cu subvențiile și cu remitențele celor care au ales să muncească afară dar să trimită venitul lor în țară procentele se apropie semnificativ de media europeană. Am lăsat afară procentele (și ele semnificative) derivate din venituri mascate sub alte forme decât salariile din considerente fiscale
remunerarea capitalului versus remunerarea muncii. De unde această ură împotriva capitalului și a celor care îl acumulează? by https://republica.ro/dilema-socialistului-remunerarea-capitalului-versus-remunerarea-muncii-de-unde-aceasta-ura-impotriva-capitalului [Corola-blog/BlogPost/338836_a_340165]
-
în condiții dubioase, dar și pentru că autoritățile se opun în mod suspect reformării sistemului bancar, principalii creditori externi — FMI, Banca Mondială și UE — au înghețat orice suport bugetar pentru Republica Moldova. Mai mult, s-a redus cu aproape 40% și valoarea remitențelor de la moldovenii care muncesc în străinătate, scrie în continuare Deutsche Welle. Potrivit ministrului finanțelor în exercițiu, Anatol Arapu, datoria față de spitale se ridică la aproape jumătate de miliard de lei moldovenești, iar bani la buget nu sunt. La rândul său
Deutsche Welle: Republica Moldova, la început de catastrofă umanitară by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104331_a_105623]
-
integrării României în UE și după aderare, când mulți români au beneficiat de acest drept la liberă circulație a persoanelor și a lucrătorilor. Diaspora românească reprezintă un capital pe mai multe planuri. Dacă e să ne uităm la partea economică, remitențele anuale sunt de circa 1,5 miliarde de euro, dar potențialul economic și investițional al diasporei românești putem să-l cifrăm chiar la zeci de miliarde de euro", a spus Cioloș, la dezbaterea "Diaspora românească — vector de dezvoltare", organizată la
Diaspora - forța economică, nebăgată în seamă, a României. Isărescu: Sunt șocat! () [Corola-website/Journalistic/104015_a_105307]
-
tranșe. Fiecare tranșă a împrumutului va fi pentru o perioadă care nu va depăși 15 ani, incluzând o perioadă de grație de 5 ani. Pentru fiecare tranșă, valoarea, rata dobânzii, valuta, data de disponibilizare, perioada de rambursare și conturile de remitență ale fiecărei părți vor fi stabilite de comun acord, prin fax, de către împrumutat și BDCE. O scrisoare suplimentară la acest acord, care precizează condițiile pentru fiecare tranșă, va fi întocmită la momentul tragerii în mod corespunzător, în formatul stabilit în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156602_a_157931]
-
tranșe. Fiecare tranșă a împrumutului va fi pentru o perioadă care nu va depăși 15 ani, incluzând o perioadă de grație de 5 ani. Pentru fiecare tranșă, valoarea, rata dobânzii, valuta, data de disponibilizare, perioada de rambursare și conturile de remitență ale fiecărei părți vor fi stabilite de comun acord, prin fax, de către împrumutat și BDCE. O scrisoare suplimentară la acest acord, care precizează condițiile pentru fiecare tranșă, va fi întocmită la momentul tragerii în mod corespunzător, în formatul stabilit în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156581_a_157910]
-
compensa scăderea de asistență externă. Inflația este scăzută, în timp ce a postat un deficit bugetar pentru prima dată în 2004. Kosovo a ridicat nivelul deficitelor externe. În 2004, deficitul balanței de bunuri și servicii a fost de aproape de 70% din PIB. Remitențele de la persoane care trăiesc în străinătate reprezintă o valoare estimată de 13% din PIB, și pentru asistență externă în jur de 34% din PIB. Cea mai mare dezvoltare economică începând cu anul 1999 a avut loc în comerțul amănunțit și
Economia provinciei Kosovo () [Corola-website/Science/314943_a_316272]
-
și externă (pentru muncă, scop educațional, afaceri sau turism). Conform datelor statistice oficiale înregistrate circa 370.000 de emigranți (cifra neoficială constatând circa 800.000 de cetățeni) au plecat în străinătate numai cu scopul angajării în câmpul muncii, iar volumul remitențelor în urma migrației atinge proporții considerabile de 33%-37% față de PIB. Peste 60% din lucrează în Federația Rusă, datorită cheltuielilor relativ mici pentru deplasare, intrarea fără viză, cunoașterea limbii ruse. Majoritatea celor plecați la lucru în Rusia provin din mediul rural
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
1% în 2000 până la 7.5% în 2008. Deși economia Moldovei este puțin integrată în economia mondială, consecințele crizei financiare și economice au fost resimțite. Factorul, prin care s-a propagat criza în Moldova, este legat de dependența țării de remitențele transmise de peste hotare, care au scăzut în 2009 cu 30,0%, precum și de competitivitatea redusă a produselor autohtone. În anul 2010 situația economico-financiară s-a stabilizat. PIB a crescut în termeni reali cu 6,9%, exporturile au crescut cu 12
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
a sărăciei a fost îndiguită și, măcar la nivelul potențialului lor exploziv, prin decolectivizare și retrocedarea pământurilor fostelor CAP-uri și IAS-uri. În noul mileniu această creștere este ținută în frâu, în principal, prin fenomenul migrației. Migrația contribuie, prin remitențele trimise în țară, la ridicarea nivelului de trai al rudelor rămase în România, la creșterea consumului și a numărului de locuri de muncă și la impulsionarea economiei locale. Noua criză economică mondială nu face decât să pună sub semnul întrebării
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
de trai al rudelor rămase în România, la creșterea consumului și a numărului de locuri de muncă și la impulsionarea economiei locale. Noua criză economică mondială nu face decât să pună sub semnul întrebării acest aranjament. Întoarcerea migranților și diminuarea remitențelor în contextul crizei economice din țările gazdă, combinate cu încetinirea sau chiar inversarea creșterii economice din România, nu pot decât să destabilizeze acest tampon al inegalităților sociale. Tot din fenomenul migrator mai decurge o altă problemă. În urma valurilor din ce în ce mai mari
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
cei peste 50 ani, apoi din anul 2004 simțitor a crescut numărul cetășenilor cu vîrsta sub 20 ani. Situația devine alarmantă - căci pleacă tineretul, respectiv viitorul țării noastre! Migrarea activă a cetățenilor Republicii Moldova peste hotarele țării a condus la influxul remitențelor În favoarea familiilor rămase, care recepționează aceste transferuri și le consumă. Tendințe spre urbanizare - În ultimele cîteva decenii a fost Înregistrată o migrare acută de la sate și orașe mici către orașele mari. Această migrare este strîns legată de perturbările demografice globale
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
agricole, trebuie să indice ce fel de ipoteze trebuie să fie elaborate. De exemplu, dacă pe perioada scenariului, fermele de subzistență din regiunea monitorizată acced la hrană prin laptele produs în ferma proprie și își permit achiziționarea de alimente prin remitențe și activități agricole, atunci se pot formula ipoteze legate de acești factori. În funcție de sezon, ipotezele pot fi legate de factorii următori: * Precipitații * Disponibilitatea resurselor de apă/pășuni * Nivelul de reproducere în zootehnie * Remitențelor * Piața locurilor de muncă în sectorul agroalimentar
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
și își permit achiziționarea de alimente prin remitențe și activități agricole, atunci se pot formula ipoteze legate de acești factori. În funcție de sezon, ipotezele pot fi legate de factorii următori: * Precipitații * Disponibilitatea resurselor de apă/pășuni * Nivelul de reproducere în zootehnie * Remitențelor * Piața locurilor de muncă în sectorul agroalimentar * Nivelul de salarizare * Prețul la alimentele de bază Totuși factorii externi, cum ar fi prețul, trebuie să fie luați în considerare după caz. 4.1.4. Etapa 4: Impactul asupra surselor de venit
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
de venit din gospodării. Această etapă prevede alte șase sub-etape conform fig. 2. Etapa 4A: Identificarea surselor de venit proprii grupurilor de gospodării supuse analizei pe toată perioada scenariului. Ele pot conține, de exemplu: vânzarea recoltelor, locurile de muncă sau remitențe. În timp ce informațiile despre mijloacele de subzistență sunt disponibile, totuși cele legate de sursele de venit nu sunt întotdeauna clare. În acest caz, trebuie să se facă apel la judecata proprie pentru a se evalua sursele de venit pertinente pentru perioada
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
modificare în suma venitului sau în data sa de încasare, de ce crede-ți că s-a produs acest fapt? (utilizarea judecății proprii) Venituri din activitățile agricole Venituri din vânzarea culturilor agricole Venituri din vânzarea produselor forestiere/sălbatice (mure, fragi, ciuperci ...) Remitențe F. În coloana C analistul face presupuneri, în ce măsură vor fi veniturile totale ale gospodăriilor mai sus sau mai jos de medie... Tabel 1: Matricea de analiza a etapei 4 4.1.5. Etapa 5: Impactul asupra surselor de hrană din
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
ori mai mic decât media europeană; 17. Plecare persoanelor active scade nivelul contribuțiilor la bugetele locale din zonele afectate de migrație; 18. Boom-ul fluxului financiar determinat de migrație s-a înregistrat în România la nivelul anului 2008, când suma remitențelor către România a depășit pragul de 9 miliarde de dolari, însă valoarea cea mai ridicată a acestor intrări în țară s-a înregistrat în 2006, când cele peste 6,6 miliarde de dolari veniți în România atingeau cota de 5
Studiu devastator: Un raport pentru Dragnea arată cum dispare România. Direcția catastrofală în care ne îndreptăm by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/62221_a_63546]