122 matches
-
ambii promotori ai ecumenismului cărășean de mulți ani. Mottoul octavei de rugăciune pentru unitatea creștinilor din acest an a fost ales pe plan internațional: „Dă-mi apă să beau!” (In 4,7). Sub acesta se vor reuni creștinii diferitelor confesiuni reșițene împreună cu îndrumătorii lor spirituali în perioada 18 - 25 ianuarie, în fiecare seară începând cu orele 18,30, în diferite biserici creștine ale confesiunilor ortodoxă română, romano- și greco-catolică precum și evanghelică luterană din municipiul Reșița. Erwin Țigla / UZPR
Octava de rugăciune pentru unitatea creştinilor by http://uzp.org.ro/octava-de-rugaciune-pentru-unitatea-crestinilor/ [Corola-blog/BlogPost/92706_a_93998]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > DESPRE ROMANUL CALENDARUL UNI CERȘETOR Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 240 din 28 august 2011 Toate Articolele Autorului Despre romanul CALENDARUL UNUI CERȘETOR, al scriitoarei reșițene Camelia TAMAȘ - Printre scriitorii reșițeni cunoscuți personal se numără și Camelia TAMAȘ. Fiind de aceeași vârstă cu fiica mea Amelia, relația noastra de prietenie este aceea ca dintre părinte și fiică. Camelia TAMAȘ m-a impresionat prin acea voință tenace
DESPRE ROMANUL CALENDARUL UNI CERŞETOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_romanul_calendarul_uni_cersetor.html [Corola-blog/BlogPost/364668_a_365997]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > DESPRE ROMANUL CALENDARUL UNI CERȘETOR Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 240 din 28 august 2011 Toate Articolele Autorului Despre romanul CALENDARUL UNUI CERȘETOR, al scriitoarei reșițene Camelia TAMAȘ - Printre scriitorii reșițeni cunoscuți personal se numără și Camelia TAMAȘ. Fiind de aceeași vârstă cu fiica mea Amelia, relația noastra de prietenie este aceea ca dintre părinte și fiică. Camelia TAMAȘ m-a impresionat prin acea voință tenace de a învinge într-o
DESPRE ROMANUL CALENDARUL UNI CERŞETOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_romanul_calendarul_uni_cersetor.html [Corola-blog/BlogPost/364668_a_365997]
-
ani în anul de grație 2006. Romanul se numește; CALENDARUL UNUI CERȘETOR -2006, apărut la editura TIM din Reșița sub îngrijirea reputatului critic Gheorghe JURMA, directorul acestei edituri, dar si cu sprijinul domnului doctor inginer Sorin FRUNZAVERDE, binecunoscutul om politic reșițean. Camelia mi-a trimis acest roman în ajunul marii sărbători a Crăciunului, voindu-se, și chiar fiind un dar neprețuit de Crăciun. Primindu-l nu am rezistat tentației și nu am făcut nici o pauză în citirea romanului, până nu am
DESPRE ROMANUL CALENDARUL UNI CERŞETOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_romanul_calendarul_uni_cersetor.html [Corola-blog/BlogPost/364668_a_365997]
-
cu defecte și calități, cu bucurii și necazuri, cu împliniri și eșecuri. Natura este surprinsă cu meticulozitate scoțându-se în evidență peisaje diverse, iar vremea prin care se scurg evenimentele este descrisa cu exactitatea meteorologului. Aceasta frumoasă realizare a scriitoarei reșițene Camelia TAMAȘ, are atracție la cititor, însă ediția scurtă nu va ajunge la prea mulți cititori, ceea ce îi va priva pe mulți de plăcerea savurării unei lecturi deosebite. prezentare realizată de poetul Mihai LEONTE,din Moldova Nouă. Referință Bibliografică: Despre
DESPRE ROMANUL CALENDARUL UNI CERŞETOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_romanul_calendarul_uni_cersetor.html [Corola-blog/BlogPost/364668_a_365997]
-
cele mai ascultate și cunoscute nu doar prin aria de acoperire, cât mai ales prin diversitatea programelor, care a reușit să se remarce prin vocea inconfundabilă a lui Doru Dinu Glăvan. Mărturie, rămâne spunerea, adresată în pragul pensionării colegilor săi reșițeni, după 44 de ani de activitate la Postul regional Radio Reșița, al cărui fondator rămâne: „Este greu să te desparți de această meserie extraordinar de frumoasă pe care am purtat-o cu onestitate și decență și am primit înapoi, prin
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/daniela_g%C3%AEfu/canal [Corola-blog/BlogPost/381277_a_382606]
-
cele mai ascultate și cunoscute nu doar prin aria de acoperire, cât mai ales prin diversitatea programelor, care a reușit să se remarce prin vocea inconfundabilă a lui Doru Dinu Glăvan. Mărturie, rămâne spunerea, adresată în pragul pensionării colegilor săi reșițeni, după 44 de ani de activitate la Postul regional Radio Reșița, al cărui fondator rămâne: „Este greu să te desparți de această meserie extraordinar de frumoasă pe care am purtat-o cu onestitate și decență și am primit înapoi, prin
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/daniela_g%C3%AEfu/canal [Corola-blog/BlogPost/381277_a_382606]
-
atașată la vagoane o locomotivă care urmeaza manevrele necesare ca să pornească la drum. În lumina confuză a becului care luminează compartimentul se fac pregătiri pentru ca totul să pară natural. Nu sunt deranjați de nimeni, se pare că în această seară reșițenii stau acasă. Drumurile par lungi, obositoare și toate rezolvările sunt trecute la viitor. Licsandru îl stropește pe mort cu alcool ca să pară beat și să inducă în eroare pe oricine ar intra în acest compartiment. Oprită se așază în fața mortului
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP. 2 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1470284368.html [Corola-blog/BlogPost/378123_a_379452]
-
rupă lanțurile în care poezia a fost încătușată, să dezrobească el, poetul tânăr, cuvântul, prin forța vulcanică de expresie pe care i-am remarcat-o atunci. Pe norii versurilor îndrăznețe - îmi amintesc că am făcut trimitere atunci spre un poet reșițean, Constantin Rupa - vegheau nu îngeri ci antidiavoli. Poezia induce o forță interioară de eliberare, temă care îl preocupă mereu pe autor, are un volum chiar cu titlul “Eliberarea”, în care încearcă să ordoneze cuvintele pentru cei “împărțiți între derizoriul banilor
“CUVINTE ORDONATE PENTRU TINE, FIINŢĂ DEZORIENTATĂ” de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1441800330.html [Corola-blog/BlogPost/378235_a_379564]
-
Munte. Am găsit insă și un oraș surpriză, Reșița, frumos, curat, ca o stațiune montană ce-ți oferă odihnă și prospețime și unde te simți mai aproape de oameni și de Dumnezeu. Dacă tot se spune că „ Banatu-i fruntea ”, iată că reșițenii au demonstrat-o din preaplin. Acesta este mesajul de la evenimentul cultural de excepție, mai degrabă simpozionul cultural-literar ținut la Reșița, în Banatul de Munte, pe care-l duc românilor din New York și cu care rămân în suflet, așteptând o viitoare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/de-la-new-york-la-resita/ [Corola-blog/BlogPost/92467_a_93759]
-
încurajarea dezvoltării locale prin repatrierea românilor care să investească în localitatea natală și să aducă un plus de valoare comunității. ' Acesta este și un deziderat pe care mi l-am asumat, acela de a-i aduce înapoi în localitate pe reșițenii care lucrează în străinătate. Cunosc foarte mulți reșițeni care au părăsit orașul, nu neapărat din cauza beneficiilor lor salariale reduse, ci răspunsul lor este că nu au ce face în oraș. Reșița e un oraș care nu are o calitate a
RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII ÎN JUDEȚE by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/105970_a_107262]
-
meu, să ridic calitatea vieții oamenilor. În momentul în care o readucee la viață, calitatea vieții crește și atunci merită să trăiești aici. Eu sunt om de afaceri și văd Reșița ca o societate pe acțiuni, în care acționari sunt reșițenii. Și atunci încerc să o optimizez, să reduc pierderile, să o eficientizez', a declarat primarul municipiului Reșița, Ioan Popa. *** Angajații Serviciului de pașapoarte din Neamț nu își pot lua concediu de odihnă pe parcursul lunii august, având în vedere că trebuie
RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII ÎN JUDEȚE by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/105970_a_107262]
-
foarte mulți au murit de copii. Primul lui post a fost la Biserica Albă - un orășel în Iugoslavia, acum Serbia - apoi a ajuns la Oravița, unde a fost rabin ortodox peste 20 de ani. Comunitatea era mică; dar, în timpul războiului, reșițenii au fost mutați în Oravița[1] și astfel a devenit o comunitate destul de serioasă. Noi ne petreceam verile acolo, iar în timpul războiului ne-am refugiat la Oravița, pentru că în Timișoara locuiam lângă Uzina Electrică, o țintă pentru bombardamente. Bunica mea
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/getta_neumann_1487587044.html [Corola-blog/BlogPost/375451_a_376780]
-
a făcut ravagiile, ci vecinii antisemiți. Vineri seara sau de sărbători aruncau cu pietre în geam. Așadar, ei au suferit mult la Oravița. Emeric Marosi, care a fost Roș Hakol, președintele Comunității în Reșița, a scris o monografie despre evreii reșițeni, în care un capitol e dedicat bunicului meu. Eu i-am scris că, în timpul războiului, fasciștii au vandalizat sinagoga, dar el m-a corectat că, în realitate, au fost vecinii. GN: Ai amintiri din copilăria la Oravița? Iudit: Foarte vag
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/getta_neumann_1487587044.html [Corola-blog/BlogPost/375451_a_376780]
-
aproape o jumătate de secol, dacă se are în vedere faptul că autorul a luat „primul său interviu“, în anul 1972, academicianului / istoricului Constantin Daicoviciu (1898 - 1973), interviu publicat prima dată în suplimentul cultural, Caraș-Severinul, nr. 1 / 1972, al ziarului reșițean, Flamura, și faptul că, în „închiderea lucrării“, stă interviul pe care autorul îl acordă poetului pelasg > valah-macedonean, Vasile Todi, interviu publicat mai întâi în revista timișoreană, Scrisul bănățean, anul al IV-lea, nr. 2 - 3 / 2015. Textele „căsniciei infernale“ din
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1496567642.html [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
de însemne eminesciene. Într-una din sălile Parlamentului României, unde a avut loc evenimentul de decernare a Premiilor, a fost rostit câte un laudatio pentru cei distinși. Premianții au primit câte o sculptură de lemn, intitulată „Izvorul”, semnate de artistul reșițean Doru Văsiuț, dintr-o serie de lucrări inspirate de poezia lui Mihai Eminescu „unde tema Izvorului apare ca un Eden obsesiv, purtând nostalgia anilor copilăriei fericite la țară, în preajma codrului” (Doru Văsiuț). Acum,pe pagina noastră înserăm laudatio pentru al
Prezentarea Premiilor „ Eminescu, ziaristul ” 2014 ( III ) by http://uzp.org.ro/prezentarea-premiilor-eminescu-ziaristul-2014-iii/ [Corola-blog/BlogPost/94157_a_95449]
-
performanță care îi aparținea din 2012, de la JO de la Londra (3h57:52), și cu mai bine de șapte minute sub baremul de calificare pentru Olimpiada de anul viitor, de la Rio (4h03:00). Din 22 de concurenți care au terminat cursa, reșițeanul s-a clasat al 11-lea. “Sunt foarte mulțumit de ceea ce am realizat! Pregătirea pentru acest sezon mi-a mers foarte bine și mă așteptam, dacă nu intervenea ceva neprevăzut, să realizez o performanță bună. Ce-i drept, însă, nu
Rezultate deosebite la Cupa Europei de marș by http://uzp.org.ro/rezultate-deosebite-la-cupa-europei-de-mars/ [Corola-blog/BlogPost/93786_a_95078]
-
cele mai ascultate și cunoscute nu doar prin aria de acoperire, cât mai ales prin diversitatea programelor, care a reușit să se remarce prin vocea inconfundabilă a lui Doru Dinu Glăvan. Mărturie, rămâne spunerea, adresată în pragul pensionării colegilor săi reșițeni, după 44 de ani de activitate la Postul regional Radio Reșița, al cărui fondator rămâne: „Este greu să te desparți de această meserie extraordinar de frumoasă pe care am purtat-o cu onestitate și decență și am primit înapoi, prin
DORU DINU GLĂVAN – O CĂLĂTORIE PE UNDE SONORE de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/daniela_gifu_1464511302.html [Corola-blog/BlogPost/381275_a_382604]
-
mine scrisul este o activitate complet privată. Mai ales poezia este. Moldova, mai ales Piatra Neamț-ul și poate chiar și Romanul, într-un fel, m-au „înfiat” și am mult mai multe legături culturale cu moldovenii decât cu bănățenii sau reșițenii și adevărul este că mă simt mult mai bine printre cărturarii moldoveni și nu duc lipsa celor de pe malurile Bârzavei. Emilia ȚUȚUIANU: Inspirația unor poeți contemporani nu pornește din inimă, din credință, pornește din închipuirea lor. Nu este un crez
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1421835125.html [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
În 2013, la pupitrul Orchestrei Naționale Radio, avându-i că soliști pe Nicolas Simion- saxofon și Antonis Anissegos-pian, cu lucrări ce au îmbinat sonorități clasice cu cele specifice jazz-ului, într-o inedită combinație instrumentala de saxofon, pian și clarinet, reșițeanul Sabin PAUTZA a demonstrat că, de fapt, CLASSIC MEETS JAZZ. Eveniment organizat de Societatea pentru Cultura METARSISactivități și servicii de cultură urbană și arta contemporană având ca partener Consiliului Județean Caras- Severin și cu sprijinul librăriei Semn de Carte și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/crez-jazz-clasic/ [Corola-blog/BlogPost/92884_a_94176]
-
vale a Bârzavei răsuna de strigături, sunete de zurgălăi, de țipete de bucurie și plânsete, sunete de diferite intensități și tonalități, acorduri de acordoane și alte instrumente muzicale. Copiii fugeau după mascați strigând Ripp-Ripp-hali-pup.“ Astfel descria profesorul, scriitorul și etnograful reșițean Alexander Tietz în cartea sa „Wo in den Tälern die Schlote rauchen” („Unde fumegă furnalele în văi”) despre perioada de fășang la Reșița. Povestea zilelor de fășang la Reșița poate continua cu amintiri ale oamenilor în vârstă de astăzi. Astfel
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/fasangul-german-la-resita/ [Corola-blog/BlogPost/93851_a_95143]
-
tăiței, se ascultă muzică, se dansează și se cântă, se ascultă scheciuri. Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița organizează an de an și ultima zi a fășangului, o după-amiază de voie bună înaintea intrării în post. Fășangul reșițean reprezintă și astăzi o prezență activă în viața tradițională a etniei germane din Reșița și din Banatul Montan. Erwin Josef Țigla
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/fasangul-german-la-resita/ [Corola-blog/BlogPost/93851_a_95143]
-
comună care a și făcut posibilă întâlnirea subsemnatei cu autorul), teatrul, muzica, filatelia, călătoriile, fotografia, concertele etc. Încă din primele pagini remarcăm tendința spre mărturisire a lui Paul M. Vasile. El mărturisește, necondiționat, dragostea pentru sport, mai ales pentru sportul reșițean, care i-a adus clipe de mare satisfacție, autorul fiind martor la trei Olimpiade (Atlanta 1996, Atena 2004 și Beijing 2008), motiv pentru care primele capitole sunt dedicate acestor evenimente extraordinare din viața personală. Întâlnirea cu mari campioni români (și
PAUL M. VASILE, BOABE DE SUFLET de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_daniela_panazan_1461401376.html [Corola-blog/BlogPost/371823_a_373152]
-
de însemne eminesciene. Într-una din sălile Parlamentului României, unde a avut loc evenimentul de decernare a Premiilor, a fost rostit câte un laudatio pentru cei distinși. Premianții au primit câte o sculptură de lemn, intitulată „Izvorul”, semnate de artistul reșițean Doru Văsiuț, dintr-o serie de lucrări inspirate de poezia lui Mihai Eminescu „unde tema Izvorului apare ca un Eden obsesiv, purtând nostalgia anilor copilăriei fericite la țară, în preajma codrului” (Doru Văsiuț). Acum,pe pagina noastră înserăm laudatio pentru al
Prezentarea Premiilor „ Eminescu, ziaristul ” 2014 ( IV ) by http://uzp.org.ro/prezentarea-premiilor-eminescu-ziaristul-2014-iv/ [Corola-blog/BlogPost/93428_a_94720]
-
Articolul 1 Se retrage Autorizația de functionare seria B Nr. 0171 din data de 23.09.2002 a Cooperativei de credit CREDITUL REȘIȚEAN REȘIȚA, cu sediul în Reșița, Str. P-ta 1 Decembrie 1918, Nr. 28, județul Caras Severin, număr de ordine în Registrul comerțului J11/798/1993, urmare aprobării Băncii Naționale a României privind cererea de fuziune a cooperativelor de credit Caransebesana Caransebeș, Bradul Moșului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159203_a_160532]