71 matches
-
deosebit de profunde și chiar principii de teologie care în mod normal, nu sunt simplu de prezentat. Astfel, prin intermediul volumului „Căderea în ritual”, avem ocazia de a identifica în mod clar, unul dintre pericolele majore ce pândește creștinismul contemporan, și anume ritualismul. Acest fenomen periculos nu se restrânge doar la o grupare religioasă sau alta, ci se poate manifesta ori de câte ori oamenii pierd relația personală cu Dumnezeu. În același timp, cartea lui Iosif Țon, „Căderea în ritual” este axată în mod deosebit, pe
O CARTE DOCUMENT DESPRE REGASIREA SPIRITUALA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 by http://confluente.ro/_caderea_in_ritual_de_iosif_ton_o_carte_document_despre_regasirea_spirituala.html [Corola-blog/BlogPost/344339_a_345668]
-
era numele adevărat al viitorului poet și teolog, a urmat, cu întreruperi din cauza dificultăților materiale, școala primară din satul natal. După care între anii 1904-1912 a fost elev bursier la Seminarul Central din București. Aici a avut parte, pe lângă mult ritualism, și de o bună instrucție intelectuală cu profesori ca Iuliu Scriban. Coleg de clasă și șef de promoție l-a avut pe Dumitru Cornilescu (1891-1975), viitorul traducător al Bibliei britanice protestante convertit la protestantism. Se pasionează de literatura și publicistica
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
Hristos. Această dorință nestavilită de a-L resimți pe Iisus Hristos ca o prezență permenentă și efectivă, care să ne prezinte și să ne reprezinte în fața lumii, contribuie la ascuțirea conștiinței profetice, care ne ferește de monotonia și formalismul unui ritualism lipsit de fecunditatea Duhului. Numai dobândind o asemenea stare lăuntrică putem (re)simți preoția omului în raport cu creația, menirea lui de a deveni un foc nemistuitor care să ardă din dragoste pentru Dumnezeu și care cu o conștiință a slujirii jertfelnice
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_lume_in_vizune_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
Hristos. Această dorință nestavilită de a-L resimți pe Iisus Hristos ca o prezență permenentă și efectivă, care să ne prezinte și să ne reprezinte în fața lumii, contribuie la ascuțirea conștiinței profetice, care ne ferește de monotonia și formalismul unui ritualism lipsit de fecunditatea Duhului. Numai dobândind o asemenea stare lăuntrică putem (re)simți preoția omului în raport cu creația, menirea lui de a deveni un foc nemistuitor care să ardă din dragoste pentru Dumnezeu și care cu o conștiință a slujirii jertfelnice
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_.html [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
era numele adevărat al viitorului poet și teolog, a urmat, cu întreruperi din cauza dificultăților materiale, școala primară din satul natal. După care între anii 1904-1912 a fost elev bursier la Seminarul Central din București. Aici a avut parte, pe lângă mult ritualism, și de o bună instrucție intelectuală cu profesori ca Iuliu Scriban. Coleg de clasă și șef de promoție l-a avut pe Dumitru Cornilescu (1891-1975), viitorul traducător al Bibliei britanice protestante convertit la protestantism. Se pasionează de literatura și publicistica
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA by http://confluente.ro/stelian_gombos_1492666048.html [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
mai târziu, acceptă doar primele 5 versuri ca fiind veridice și autoritare. În secolul al XVIII-lea, a avut loc o nouă schismă, de data aceasta în sânul sectei Svetambar, datorită intruziunii unor forme de venerare a templelor și de ritualism. Călugărul jainist Viraji inițiază o nouă mișcare care denunță adorarea imaginilor tirthankarașilor și construcția templelor care să le adăpostească. Noua sectă se va numi Sthanakavasis, numele ei provenind de la "sthanakas", niște lăcașuri de cult neornamentate aflate în opoziție cu somptuasele
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
mănăstirilor: reconstituie În interiorul lor aceleași tare și aceleași imperfecțiuni pe care se străduiesc să le reducă sau să le combată În lumea din afară. Alți specialiști nu au ezitat să denunțe efectele dăunătoare ale „proliferării birocratice” (John Stuart Mill) și „ritualismul” (Robert Merton), „legea de bronz a oligarhiei” făcându-și simțite și aici efectele (Roberto Michels). Mulți dintre membrii acestor asociații, am adăuga noi, caută astăzi mai curând să primească decât să ofere, pentru ei nemaicontând nici amploarea angajamentului propriu, nici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
naturii ar putea asemăna romanul druțian cu narațiunile epice "Desculț" al lui Zaharia Stancu și "Cartea Oltului" al lui Geo Bogza, dar critica basarabeană acceptă cel mai adesea că proza lui Ion Druță seamănă cu cea sadoveniană prin „cultul tradiției, ritualismul gesturilor, mistica anotimpurilor, perspectiva paseistă, filosofia sceptică și fatalistă”. Fiorul liric profund al romanului îi conferă un caracter mai mult baladesc-rapsodic decât realist și romanesc. Personajul principal al romanului, Onache Cărăbuș, este un păstrător al tradițiilor, privind lumea cu ironie
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
se organizează în jurul unei fantasme de căutare a securității în structuri și procese de alură rituală. Fondată pe mecanisme de repetiție, claritatea irevocabilă a ordinii și a docilității datorate mașinii rituale aduce o securitate, un zid chinezesc împotriva angoasei. Dar ritualismul nefiind legat de un conținut precis nu mai are nici sens religios nici chiar sens social, el este cel mult un fenomen estetic. Ritualul, ca structurare a unei compulsii de repetiție, o acoperă și o maschează pe aceasta, în uitarea
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
te Îmburghezești”, atunci „intră În tine altcineva”, persoana ta se decolorează și se Îmbățoșează. Vulnerabilitatea interioară, exprimată prin curiozitate și uimire, prin dispoziția de a asculta pe ceilalți, chiar dacă viața ți-e bine așezată social și profesional, te apără de ritualism, de canoane servite, În cele din urmă de dogmatism. Odată, un tânăr profesor de matematică (desigur, un tânăr la vreo 50 de ani), alături de care am stat câțiva ani la ședințele de senat ale universității, mi-a Împărtășit un gând
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
unuijurnal în mijloace regeneratoare, tonifiante, pentru salvarea de stagnare, de „vagotonie”. După modelul unei vechi și îndepărtate dispute, diferența dintre cei doi ar putea fi asemănată cu decalajul dintre opțiunea pentru interiorizarea morfologiei materiale a ritualului soteriologic și cea pentru ritualismul pur, devenit plin sau - mai ales - vidat de sens. Pentru că, paralizat de contradicția (reală?) dintre elanul spiritual și „probitatea științitifică” („...această opoziție între elanul spiritual și «probitatea științifică» de care cu toții suferim- pentru mine, acesta este lucrul care devine adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
vă spun de ce sunt de acord cu dvs., urmărind totodată (în articolul meu) un scop diferit 2. Ceea ce îmi spuneți în legătură cu fabulele și șamanismul mă pasionează. Ați citit cartea lui Rolf Stein despre bardul tibetan? Atmosfera este 100% „șamanică”: inițiere, ritualism, Șaproapeț aceleași simboluri etc. etc. Vom mai vorbi despre asta. Aștept cu nerăbdare articolul dvs. Dumézil mi l-a promis pe al său pentru al 3-lea fascicul. Am primit texte importante de la Gasparini (despre slavi), Marie Delcourt, Stella Kramrish
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
Vezi Hans Rust, „Kant und Kalvin”, în Immanuel Kant. Festschrift zur zweiten Jahrhundertfeier seines Geburtstages, Albertus-Universität in Königsberg, Dieterich’sche Verlagsbuchhandlung, Leipzig, 1924. „Calvinismul, cu atitudinea lui rațională, spiritualistă, morală, socială și practică și cu aversiunea lui declarată față de misticism, ritualism și sacramentalism - scrie autorul - este terenul pe care luminarea crește mai bine decât în luteranism.” (p. 18) 16. Immanuel Kant, Metafizica moravurilor, ed. cit., p. 252. Într-o notă din § 9, Kant apreciază ca „demn de atenție” faptul că Biblia
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
paranoia, unde sistemul de interpretare reneagă probele exactității și rămâne refractar la orice controverse; indiferență a paranoicului față de singularitatea experienței sale halucinatorii, care are, pentru el, valoarea de realitate). ▪ În nevroze, dimpotrivă, este atins numai un singur sector al personalității: ritualism al obsedaților față de un obiect sau altul; angoase provocate de o anume situație, în nevroza fobică. Cursul gândirii, însă, rămâne intact în structura sa, chiar dacă e mai lent la psihastenici; contactul afectiv se menține, chiar dacă este exagerat, până la susceptibilitate, la
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
conformiste, standardizate, numite, într-un cuvânt, birocratice. Merită reținut faptul că dacă acestea sunt practicate pe termen scurt și situațional, pot fi benefice pentru organizație. Dar dacă sunt practicate pe termen lung, permanentizându-se, atunci se convertesc în formalism și ritualism, ceea ce însemnă că regula nu este considerată drept mijloc de atingere a scopului, ci devine scop în sine. Apare așadar o raportare insistentă, chiar obsesivă la reguli. În literatura de specialitate sunt descrise multe tipuri de comportamente birocratice, reunite sub
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
intern și cel extern. Pierderea acestui echilibru în favoarea cultului intern poate duce la stări de religiozitate false, patologice (bigotism, superstiție, misticism maladiv). Când cultul extern nu este susținut de cultul intern, se poate cădea în superficialitate, în formalism și în ritualism sec. Din punctul de vedere al modului în care este practicat, cultul religios poate fi individual si public. Cultul individual sau particular este practicat de fiecare persoană în parte, fără ca între ea și Dumnezeu să mai existe vreun intermediar. Cultul
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
iasă din “lumea închisă” cum spunea Bergson și după suprasaturarea lor ideologică, tinerii intelectuali din Rusia caută acum sensul personal al vieții și aspiră la acea “revoluție a persoanei în duh” pe care o propovăduia Berdiaev. Ei reacționează împotriva oricărui ritualism încremenit și poartă întrânșii o adâncă sete de infinit, de transcendența. Paul Riccoeur potrivit căruia ”speranța este o aducere aminte” ne face să medităm profund la ceea ce vrem, la ceea ce dorim, la sintagma dihotomică a lui P. Evdochimov care situează
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
mai mare persecuție împotriva Bisericii este nevrednicia slujitorilor ei”. Dacă ne întrebăm în care parte a lumii nevăzute dorim să ne gestionăm posteritatea, atunci vom putea găsi răspunsul în revitalizarea substanței liturgice a vieții creștine, printr-o depășire noetică a ritualismului decorativ. Vom ajunge curând, așa cum avertizează Teodor Baconsky, în situația occidentalilor de a percepe urmele lui Dumnezeu în lume „mai curând ca o «camuflare a sacrului în profan»”. Fără o împrospătare a vieții comunitare a creștinilor, ne paște reculul într-
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Fără să pătimească nașterea din nou, teologul ar cădea în platitudinea exteriorității; el n-ar practica decât o foarte săracă algebră dogmatică sau un orb formalism filologic - cearta pe litere sau prepoziții; la cealălată extremă nu se găsește decât un ritualism decerebrat și asemantic, încurajat de o vagă psihologie a fricii și potențat de reflexul muzeificării. Ortodoxia își denumește întemeietorii cu apelativul de „Sfinți Părinți” tocmai pentru că întemeietorii Bisericii sunt mai mult decât niște doctori, specialiști în doctrină și apologetică. Întemeietorii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ortodoxă îi condamnă pe credincioșii Bisericii nu poate stârni, printre noile generații, decât indignare și revoltă. Păstorii Bisericii trebuie să redescopere urgent discursul dialogic și dramatic, pentru a vorbi nu atât cu sfinții de pe pereți, ci cu păcătoșii din naos. Ritualismul - adică mistagogia degradată la nivelul unei gestici mimetice - aproape că nu mai lasă loc catehezei. Instrucția biblică este confiscată de predici moralizatoare care au foarte puțin sau chiar nimic de-a face cu tainica inițiere a credincioșilor în misterul Patimii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ce țin și de viața internă a comunității creștine care favorizează criza despre care vorbim și care, conform opiniei unor autori, se manifestă în diferite atitudini: - modul în care sacramentele sunt celebrate, caracterizat de formalism, anonimat, pasivitate, clericalism, moralism autoritar, ritualism fără esență, limbajul straniu și străin al riturilor, lipsa unor raporturi interpersonale, etc; - reacția ostilă din partea unor creștini față de forma actuală pe care o propune trăirea credinței la nivelul practicii concrete, supraevaluându-se exagerat elementul ritual în pofida celui doctrinar sau
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitent și de „a-l introduce” într-un spațiu sacru, unde acesta să îl poată întâlni pe Cristos. Dialogul dintre confesor și penitent nu este mereu un lucru simplu, fiind oricând susceptibil de a fi denaturat, fie de către confesor (prin ritualism, formalism, impersonalitate, răceală, limbaj generic, etc.), fie de către penitent (prin timiditate, rușine, teamă, superficialitate, lipsa motivațiilor adevărate, sensul de vină psihică inhibantă). Pentru ca să nu se întâmple aceasta, confesorul are nevoie de cunoștințe clare de pastorală și de alte informații din
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
corect cu penitentul, prin greșelile pe care el însuși este susceptibil să le facă: - graba nejustificată, care poate împiedica penitentul să facă o mărturisire integrală, sau prin care îl poate lăsa pe acesta în neclaritate sau în ignoranță cu privire la păcate; - ritualismul exagerat, răceala, generalizarea, așteptările nepotrivite, atitudinea de plictiseală, care pot crea în penitent sentimentul că este tratat ca un „număr”, ca un obiect, nemaifiind convins de autenticitatea mesajului primit prin dialog; - oboseala reală a confesorului, care poate face ca momentul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nivel volitiv-operativ. Situându-se doar la acest nivel, un astfel de penitent se concentrează mai mult asupra a ceea ce face el, a modului în care participă la rugăciune, la sacramente, fiind excesiv de atent la elementele exterioare. Riscă să cadă în ritualism. Exagerează importanța acțiunii, chiar în cadrul reconcilierii sacramentale, ignorând celelalte componente ale personalității și, implicit, ale religiozității sale. Religiozitatea sa se mai numește și „moralistă”, pentru că se axează pe observarea legii în mod legalist, ignorând propriile sale limite. Este carent în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nu poate „să îi scape” puterii divine. Penitentul caută, prin urmare, să se refugieze într-un Dumnezeu „al instituției”, în care el încearcă să își facă partea sa. Apelează des la exprimări în care abundă formele de animism, magism sau ritualism. Confesorul poate să îi ofere ajutor, încercând să îi prezinte imaginea unui Dumnezeu care are exigențe și care cere de la om un oarecare efort. Iubirea lui Dumnezeu cere implicare și dăruire din partea oamenilor. Prea multe cuvinte însă sunt inutile. Penitentul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]