53 matches
-
inițiative concrete, acordul Editurii Uniunii Scriitorilor din China cu o Editură din România care prevede sprijinirea traducerilor reciproce, o Editură din Guangzhou este pe punctul de a deschide o serie de literatură română, „Revista pentru literatură străină”, condusă de eminentul românist și poet Gao Xing, publică constant literatură română contemporană, iar editura „Literatura poporului”, cea mai mare din China, a și făcut primul pas în acest sens. Nu ne rămâne decât să constatăm că înțelegerile și frumoasele cuvinte devin realitate în
Prezenţă culturală românească la Beijing by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296464_a_297793]
-
valoroase reviste literare din România, prin intermediul căreia a lansat câteva campanii publicistice de impact. Roberto Merloeste conferențiar de Limba și Literatura română la Departamentul de Limbi și Literaturi străine și Culturi moderne al Universității din Torino. S-a format ca românist la Universitățile din Torino, Cluj-Napoca și București. A tradus numeroase volume de istorie (de Ion Bulei), istoria limbii române (de Marius Sala) și literatură română modernă și contemporană, mai ales proză (Bogdan Suceavă, Gabriela Adameșteanu, Doina Ruști, Ștefan Petica) și
Marta Petreu la festivalurile Poetry Vicenza și Incroci di poesia contemporanea by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105533_a_106825]
-
greci latinizați" fără nici-o legătură cu Românii (teoria istoriografiei elene, care nu ține nici-un cont de realitatea unui ansamblu lingvistic roman oriental). Astfel disputați, cum n-ar avea probleme identitare ? Acestea se conturează în principal prin opoziția între "integraționiști" (sau "româniști", care se socotesc "Români sud-dunăreni" și nu cer, în România, statutul de minoritate) și "machedoniști" (care se socotesc "Macedoneni antici latinizați", revendică statutul de minoritate și se identifică prin "Soarele de la Vergina"). Majoritatea lingviștilor, etnologilor și istoricilor nu susțin niciuna
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
un statut social și politic superior. Toate aceste acțiuni au dus la proliferarea împrumuturilor lingvistice rusești în limba băștinașilor. În perioada de existență a RASS Moldovenești a existat o dispută între suporterii convergenței limbilor moldovenești și române — numiți "românizatori" sau "româniști" — și oponenții acesteia, "originaliștii" sau "moldoveniștii" . În 1926, la scurtă vreme după crearea RASS Moldovenești, un grup de intelectuali în frunte cu cel mai cunoscut lingvist din regiune, L. A. Madan, promotor al moldovenismului, și-a început activitatea de elaborare a
Istoria limbii române în Republica Moldova () [Corola-website/Science/303624_a_304953]
-
universală" a lui Mihail Moxa (1989), "„Letopisețul de când s-a început Țara Moldovei” - Letopisețul lui Ștefan cel Mare" (2005). Personalitate cu vocație enciclopedică, spirit critic și polemic, M. se afirmă nu doar ca un eminent slavist, lingvist, ci și ca românist și istoric literar. Autoritatea sa științifică s-a manifestat în dezbaterea unor probleme majore ale culturii noastre: formarea limbii și a poporului român, vechimea și dinamica raporturilor lingvistice și culturale româno-slave, circulația europeană a textelor românești vechi și slavo-române, începuturile
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
de ani de la moarte) la Academia Română. în 1927 intră în corespondență cu Jean Boutičre, care-i cerea informații și material bibliografic pentru teza lui de doctorat Viața și opera lui Ion Creangă, sub conducerea lui Mario Roques, reputatul romanist și românist. Mult mai târziu, același lucru îl va face și Vladimir Streinu, care-l va și vizita la Piatra Neamț. Pe alte subiecte, îl solicită și-i cercetează biblioteca A. Gorovei, Gh. Ungureanu, Adrian Fochi, Virgil Cândea ș. a. Retras la poalele Ceahlăului
Jurnalul unui cărturar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12133_a_13458]
-
Iuga. Tot la standul românesc am aflat cu plăcere de includerea în programul unor edituri străine a creațiilor cîtorva autori români, în contextul anului francofoniei sau independent de acesta. L-am reîntîlnit și pe profesorul universitar Klaus Heitmann, romanist și românist, autorul unor memorabile cărți de imagologie. Reușita din acest an a prezenței românești se datorează, cred, unei benefice cooperări dintre Ministerul Culturii, Asociația Editorilor Români și Institutul Cultural Român, cît și sprijinului special, inclus în program, acordat de Tîrgul de
Paseism, epigoni și clone by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11172_a_12497]
-
, Klaus (5.VII.1930, Mülheim an der Ruhr, Germania), românist german. După studii universitare, urmate, între anii 1950 și 1955, la Köln, Freiburg și Pisa, și axate pe limbi romanice, filologie clasică și istorie, H., discipol al romanistului Hugo Friedrich, și-a susținut în anul 1955, la Freiburg, teza de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287425_a_288754]
-
postfață Florin Manolescu, București, 1996; Limbă și politică în Republica Moldova, Chișinău, 1998; Cercul Literar de la Sibiu. Influența catalitică a culturii germane (în colaborare cu Ov. S. Crohmălniceanu), București, 2000. Repere bibliografice: Marcea, Varietăți, 340-342; Dan Milcu, Un eminent romanist și românist, L, 1991, 13; Victor Durnea, Profesorul Klaus Heitmann și Basarabia, CRC, 1992, 4; Paul Cornea, Un mare romanist, un remarcabil „românist”, RL, 1992, 6; Iordan Datcu, Un temeinic studiu despre Richard Kunisch, REF, 1992, 6; Grete Tartler, „Românii, popor de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287425_a_288754]
-
în colaborare cu Ov. S. Crohmălniceanu), București, 2000. Repere bibliografice: Marcea, Varietăți, 340-342; Dan Milcu, Un eminent romanist și românist, L, 1991, 13; Victor Durnea, Profesorul Klaus Heitmann și Basarabia, CRC, 1992, 4; Paul Cornea, Un mare romanist, un remarcabil „românist”, RL, 1992, 6; Iordan Datcu, Un temeinic studiu despre Richard Kunisch, REF, 1992, 6; Grete Tartler, „Românii, popor de viitor”, RL, 1995, 41; Alexandru George, Între două popoare, LCF, 1996, 13; Daniel Cristea-Enache, O monografie „nemțească”, ALA, 2000, 589; Ștefan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287425_a_288754]
-
asigura acest caracter: și a și i sunt litere latine; și î și î sunt litere românești pe temeiul alfabetului latin. Așa cum era firesc, Academia Română s-a adresat în anii 1991-1992 deopotrivă lingviștilor români și unor renumiți lingviști străini - romaniști, româniști etc., în legătură cu Proiectul de reformă ortografică. Dar, cum răspunsurile nu au fost cele dorite, au fost tratate cu aceeași aroganță opiniile, și ale unora, și ale celorlalți. „Academia Română - scrie savantul suedez AlfLombard în articolul Despre folosirea literelor î și î
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
, Zdzislaw (4.XII.1952, Șwiebodzin, Polonia), românist polonez. Este fiul lui Leon și al Janinei Hryhorowicz. A absolvit Institutul de Filologie Romanică (1976) și Institutul de Filologie Polonă (1984) la Universitatea din Poznan. Debutează publicistic în revista „Studia Romanica Poznaniensia”, în 1986, cu studiul Polska formula zolismu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287463_a_288792]
-
și scoasă de Muzeul Limbii Române între 1920 și 1948; textele sunt în limba germană, în engleză sau franceză. Revista e structurată pe următoarele secțiuni: istorie, arheologie, limbă, etnografie și folclor, literatură. Colaboratorii sunt reputați specialiști din țară, ca și româniști din afara granițelor țării. Unele numere sunt tematice. În sumarul revistei pot fi întâlnite articole și studii precum Fondul latin în folclorul românesc (D. Popa, 1/1973), Motivul mării la Lucian Blaga (Mihai Zamfir, 3/1975), Tema ruinelor la primii poeți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286651_a_287980]
-
, Jan Urban (25.V.1848, Potstýn, Cehia - 12.I.1923, Praga), românist ceh. După studii de filologie romanică urmate la Viena și Paris (1870-1875), a lucrat ca profesor la Univesitatea „Carol” din Praga (1882-1919), înființând în cadrul Catedrei de romanistică un seminar pentru cercetarea limbii și literaturii române. A fost membru corespondent (1879
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287668_a_288997]
-
limba română, socotind-o „atât de vie, atât de plină de viață, atât de mlădioasă și expresivă”. O descoperă citind colecția de poezii populare alcătuită de Vasile Alecsandri, povestirile lui Ion Creangă și basmele lui Petre Ispirescu. Se distinge între româniști tocmai prin foarte buna cunoaștere a graiurilor populare, ceea ce îi înlesnește și editarea unei ample colecții de lirică populară, Doine și strigături din Ardeal (1885), realizată în colaborare cu Andrei Bârseanu. Pe lângă participarea la selecția și clasificarea pieselor folclorice, culese
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287668_a_288997]
-
Românești", îl refuzase din start, căci fiind vorba de Ionesco, nu putea trece peste faptul că dramaturgul parizian "ne cam înjură", adică pe Ceaușescu și ai lui. Cartea va apărea abia în 1989, în limba franceză, la Heidelberg, grație providențialului românist Klaus Heitmann. În anii '70 - '80, Gelu Ionescu continuă să-și întâlnească prietenii și tovarășii de idei, circulând între Matei Călinescu, doctorul Ion Vianu (anchetat de securitate), vulnerabilul Ion Negoițescu (scutit de procesul de moravuri în schimbul unei adeziuni "patriotice", sinonime
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
președintele USR, G. Macovescu. Hărțuielile au luat sfârșit doar când profesorii de semiotică D'Arco Silvio Avalle și Cesare Segre s-au adresat direct lui Ceaușescu. Reputația de specialist în semiotică și-a câștigat-o printre specialiști, scriitori, profesori și româniști reputați, ce n-au ezitat să-l omologheze ca atare. Este vorba de Umberto Eco, Gianni Vattimo, Luigi Pareyson, Claudio Magris, Maria Corti, Edoardo Sanguineti, Marco Cugno, Roberto Scagno ș.a. Romanul "Il diario di Dracula", prefațat de Cesare Segre și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
În anul 2000 a apărut, dacă nu ne înșelăm, la Editura Rizzoli, un substanțial volum de proză eminesciană, "La mia ombra e altri racconti", cu un eseu de Mircea Eliade, coordonat și prefațat de Marin Mincu, traducerea aparținând unor prestigioși româniști italieni. Revenind la cele cinci texte recitite de noi în italiană, datorită poate și traducerii lor fără cusur, ne-am dat seama nu numai de rezonanța experiențelor intelectuale ale junelui Eminescu în fragmentele sale fantastico-filosofice, ci și de ancora aruncată
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
receptarea find bilunivocă, ca să zicem așa. Astfel, în afara eseului Geniul morții. Eminescu între romantism și decadentism de Sauro Albisani, cititorul italian și, în egală măsură, cel român au privilegiul să parcurgă judecăți de valoare și proiecții comparatiste semnate de critici, româniști și poeți de talia lui Mario Luzi, Piero Bigongiari, Gian Paolo Caprettini, Paolo Fabrizio Iacuzzi. Nu mai puțin prestigioase se dovedesc contribuțiile românilor Marin Mincu, Constantin Noica (Luceafărul și modelul ființei, fragment tradus exemplar de Givanni Rotiroti), Edgar Papu etc.
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
faptului că limba sa maternă este italiana, prin al său Lucifero, se dovedește depășit și copleșit de aventura asumată, în ciuda performanțelor atinse în cele câteva texte poetice mai sus amintite. Adevărul e că, riscând să ne despărțim de convingerile unor româniști tip Bruno Mazzoni sau Marco Cugno, mai ales în cazul lui Eminescu, traducătorul sau interpretul trebuie să cunoască la nivel de nuanță în primul rând limba nativă a poetului, id est limbajul poetic original, inimitabil și plin de capcane Angelo
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
însăși o eminentă cercetătoare și traducătoare, colaționând întregul material cu manuscrisele sau textele deja publicate, fie în periodice, fie în colecții de documente, definitivând unele note rămase incomplete și adăugând altele extrem de laborioase. Toți acești corespondenți erau distinși romaniști și româniști, filoromâni, personalități culturale importante, interesați de limba și literatura română pe care s-au străduit s-o facă, într-un fel sau altul, cunoscută în țara lor. Cel mai prodigios în cadrul acestui intens dialog epistolar ceho-român a fost Jan Urban
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
limba și literatura noastră". Din aceeași familie spirituală face parte și Hertvik Jarnik. El a învățat românește de la tatăl său, în compania căruia a întreprins mai multe călătorii în România, căreia îi face o susținută propagandă în Cehoslovacia. Romanist și românist, a scris un studiu despre Creangă, a tradus în cehă din opera lui, ca și din aceea a lui Sadoveanu și din cehă în română scrieri de Jan Neruda. Și el, apreciat de N. Iorga, a participat la cursurile de
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
locurile comune și aducînd, în reexaminarea temelor fundamentale, o gîndire proaspătă și idei sclipitoare. Sărbătorirea sa nu se poate face mai bine decît în același spirit al actualității vii, în mișcare: nu atît trecînd în revistă impresionanta sa activitate de românist și romanist - cărți, articole, conferințe care au marcat decisiv evoluția lingvisticii românești și au contribuit la afirmarea ei în lume -, cît vorbind despre cartea sa cea mai recentă: L'altra latinita. Storia linguistica del romeno tra Oriente e Occidente (Verona
"Cealaltă latinitate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8120_a_9445]
-
imuno-parlamentar și la acea dată), a ținut să-i "demaște" pe mai mulți foști și actuali lideri sindicali (Victor Ciorbea, Miron Mitrea, Bogdan Hossu). Era vorba de o videocasetă, realizată pe furiș și predată apoi Partidului (nu comunist, ci mare românist), de un fi-te-cine prezent cândva în sala "Rapsodia", unde se puneau la punct detaliile unui videoclip al centralelor sindicale. Hohotind fericiți de "comicul" situației, cei doi "demascatori" au reluat de câteva ori la rând caseta, să învățăm tot românul ce
Pirații micului ecran by dr. Harald Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/16856_a_18181]
-
Lingvistică Rosetti-Iordan. Un lucru poate greu de acceptat pentru ei. Am venit în contact apoi cu lingviști cu o generație mai tineri, precum Marius Sala, Maria Manoliu Manea, Al. Niculescu și alții. În 1984, am fost chemat la Pisa în calitate de românist. M-au tatonat, eu m-am gândit și până la urmă nu am putut refuza Universitatea din Pisa, care este una de tradiție seculară, sediul unei renumite școli de excelență cum este Scuola Normale Superiore. Deci am acceptat cu mare drag
Bruno Mazzoni îndrăgostit de România by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/9869_a_11194]