167 matches
-
fi reglementate prin legi, dar, specialiștii ar trebui măcar să stabilească niște reguli și recomandări de scriere și vorbire corectă a respectivelor cuvinte. Aceasta, din respect pentru scrierea și vorbirea românească. Pentru că unii scriu on-line, alții online, iar alții, chipurile, îl „românizează”:onlain sau onlein. Cum vor mușchii lor lingvistici. Un minim respect pentru limba română, pentru că ea adoptă cuvintele străine, dar le transformă în neologisme numai după o prealabilă „românizare”.Altfel, acestea se transformă în preș pe care atâția vorbitori și
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
și încercarea de ortografie românească după pronunția originară a cuvântului. A ieșit ceva urât. S-a căutat „oferta” din limba germană: fuss-bal, tot la fel de neconvenabilă. Cum să dai cu „fusul” în minge? De aceea ortografia și ortoepia românească l-au „românizat”după regulile lor și așa „foot-ball” a devenit „fotbal”, identic scris și pronunțat, conform cerințelor structurale ale limbii noastre. Reguli de adoptare Ca o curiozitate a schimbului de cuvinte dintre limbi, menționez că „ball” din limba engleză, ca și „bal
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
structurală ortografică, ortoepică și gramaticală. Limba română aplică și alte reguli de adoptare a cuvintelor străine. Le scurtează uneori, dându-le o formă specifică limbajului românesc. Îmi aduc aminte de un neologism din secolul trecut „balonseid”, pronunțat inițial „balonzaid”, apoi „românizat” sub forma de... „fâș”. Și neologismul „grapefruit” tinde să fie românizat sub formă de „grefă”, mai ușor de folosit în comunicare, cu toate că noul cuvânt are omonime din alte domenii de activitate și poate crea confuzii în transmiterea mesajului. Multe cuvinte
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
de adoptare a cuvintelor străine. Le scurtează uneori, dându-le o formă specifică limbajului românesc. Îmi aduc aminte de un neologism din secolul trecut „balonseid”, pronunțat inițial „balonzaid”, apoi „românizat” sub forma de... „fâș”. Și neologismul „grapefruit” tinde să fie românizat sub formă de „grefă”, mai ușor de folosit în comunicare, cu toate că noul cuvânt are omonime din alte domenii de activitate și poate crea confuzii în transmiterea mesajului. Multe cuvinte străine au fost adoptate ca neologisme în forma ortografică de origine
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
în ansamblul său au acționat, încă din timpul lui Constantin Brîncoveanu, ca un creuzet în care se topeau toate elementele străine(greci și sud dunăreni, mai ales) pătrunse în rîndurile boierimii și stabilite în Oltenia. În câteva generații aceștia se românizau complet și deveneau uneori chiar mai olteni decât boierii vechi. Cazurile boierilor Brătășeni, Pârșcoveanu și altele sunt edificatoare(anexele I-II). În viața publică boierii olteni se disting, și în această perioadă, prin preocuparea asiduă de a accede la marile
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
ne ține închegați ș-aceleași taine nu ne lasă depărtați unii de alții.” (Vasile Țepordei, op. cit., p. 382-383) Un alt mare poet creștin, Andrei Ciurunga, genial, pătimitor și mărturisitor naționalist, un Român venit din stirpea unei gene germane, dar supra românizat prin mistica spiritului unei națiuni dace eminamente jertfitoare întru iubire și frumos, cunoscut pe final, dar mult îndrăgit și prețuit de mine, s-a cununat prin har și jertfă cu frumoasa și mistica Basarabie: „Țara mea de dincolo de țară/ cu
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
fi rusească, atât în ceea ce privește limba, cât și viața ei. În această provincie există mulți oameni care se uită cu dor peste Prut”. Iar academicianul Berg recunoștea: „Trebuie de notat că rutenii hotineni, acolo unde vin în contact cu moldovenii, se românizează. Astfel, satul Colencăuți este locuit de rusnaci românizați...Un șir de cercetători au remarcat această moldovenizare a populației rutene care se întinde nu numai la limbă, ci și la felul de viață”. Acerst proces de moldovenizare a ucrainenilor a avut
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1472642586.html [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
două reprezentații a câte două piese fiecare. Se cuvine să precizăm că trupa românească a ales Oradea după ce, la Cluj, ungurii n-au vrut să-i închirieze teatrul, „geloși pe succesele lui Millo din 1870“ și speriați că „se va româniza tot Clujul“ (Familia, nr.39/1906, pag. 460). Mihail Pascali (1830-1882) era primul actor român care l-a întruchipat pe Hamlet, la Teatrul cel Mare din București, în 21 iulie 1861, teatru al cărui director a devenit în anul reprezentațiilor
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Oradea_lui_iosif_vulcan.html [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
avea conținut integral în engleză. Născut de ziua națională a României (!), proiectul ocazionat inițial de Dan Byron și Sergiu 6Fingers Mitrofan a crescut sub ochii noștri și odată cu noi. S-a mărit, s-a diversificat, s-a maturizat, s-a românizat pe-alocuri și uite cum ne trezim că am trăit un deceniu de vremuri și mărturii comune, articulate de ei în vreo 9 materiale muzicale (albume, DVD-uri și happening-uri). Nu vă faceți probleme dacă ați pierdut șirul sau
Byron la 10 ani și 10 întrebări by https://republica.ro/byron-la-10-ani-si-10-intrebari [Corola-blog/BlogPost/337824_a_339153]
-
prima noastră seară fără copil...” Cum să îndupleci pompierii să te lase în sala de teatru când nu ai bilet Dar cu toate astea aș mai încerca o întrebare absurdă: oare n-ar putea o corporație europeană să nu se românizeze și să vină la frații ei europeni cu aceleași standarde pe care le respectă și la ei acasă? Aceasta nu e o întrebare care bate în radicala de ce ne-am privatizat Distrigazurile (francezii, de par exemplu, n-au făcut-o
Corporația absurdului: În noaptea de luni spre marți, moșii mei, de 80 și 90 de ani, s-au trezit cu gazul tăiat by https://republica.ro/corporatia-absurdului-in-noaptea-de-luni-spre-marti-mosii-mei-de-80-si-90-de-ani-s-au-trezit-cu-gazul [Corola-blog/BlogPost/338762_a_340091]
-
se va înțigăni, chiar de vom umbla numai în mașini și vom mânca numai icre negre!”. Ca autorul să spună în altă parte: “De două sute de ani de când i-am dezrobit, nu am reușit, pentru că nici nu am vrut, să românizăm țiganii, dar de douăzeci de ani de la revoluție încoace, am reușit să țigănim România! Pentru că așa s-a vrut”; “ ... sub oblăduirea externelor lui Petre Roman s-a dat undă verde la etnonimul de rrom cu doi de “r”. iar sigla
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1398272356.html [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
maghiari chiar dacă am aflat ulterior, cazul lui Andrei Magyari, Elek și alții au fost în 1945 membrii PCR. Aceștia s-au dat pe brazdă. Numai semnau în revista „Studia” cu nume maghiare. E vorba de cele de botez și le românizaseră. A fost o conviețuire perfectă până în 1989 când au apărut problemele.” Un fost doctorand și prieten al rectorului, Sever Dumitrașcu recunoaște în biografia sa controversele politice din jurul istoricului: „I s-a reproșat apoi că a fost comunist. Nu știu cât a fost
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoricul_si_rectorul_constantin_daicov_al_florin_tene_1331630402.html [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
se va înțigăni, chiar de vom umbla numai în mașini și vom mânca numai icre negre!”. Ca autorul să spună în altă parte: “De două sute de ani de când i-am dezrobit, nu am reușit, pentru că nici nu am vrut, să românizăm țiganii, dar de douăzeci de ani de la revoluție încoace, am reușit să țigănim România! Pentru că așa s-a vrut”; “ ... sub oblăduirea externelor lui Petre Roman s-a dat undă verde la etnonimul de rrom cu doi de “r”. iar sigla
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Razvan_ducan_1398333819.html [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
care și-a schimbat numele în Alexandru Nikolski și va deveni general și unul dintre cei mai temuți șefi ai procesului de distrugere al elitei românești 35. Trebuie remarcată preocuparea acestor oameni de a-și schimba numele, de a se româniza pentru a-și ascunde mai bine identitatea lor reală. Operațiunea de arestare a purtat numele de cod de ,,Gayaneh“, denumire dată de Stalin și încredințată generalului Gheorghe Pintilie. Ea a început printr-un raport al Ministerului de Interne în care
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486103090.html [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
plăcut”. Pe același panou, citim mărturisirea lui Iosif Vulcan, făcută cu o justificată mândrie: „Într-una din zilele... un nou și remarcabil talent ne surprinse din Cernăuți. Se iscălea Eminovici și scria că este numai de 16 ani. I-am românizat numele și l-am introdus în literatură, cu numele de Eminescu. Dânsul n-a protestat, ba chiar l-a adoptat”. Astfel botezul literar al lui Eminescu s-a făcut în revista Familia, iar Iosif Vulcan este nașul literar al marelui
MUZEUL MEMORIAL IOSIF VULCAN DIN ORADEA de LUMINIŢA CORNEA în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 by http://confluente.ro/luminita_cornea_1432894079.html [Corola-blog/BlogPost/374867_a_376196]
-
redată o formă incompletă a imperativului plural "ashunen" - "auziți!" Fapt care confirmă ideea exprimată în prefața scrisă de Ion Rotaru, și anume că Eminescu nu a făcut decât foarte puține modificări textelor culese de la poeții populari. Presupunem că și autonimul românizat de "romei" a fost auzit de compozitorul anonim din gura romilor, care probabil că l-au românizat incorect. Dar, la fel de plauzibilă este presupunerea că românizarea autonimului țiganilor să fi fost făcută chiar de poeții populari care i-au auzit pe
EMINESCU ȘI COȘBUC ȘTIAU CĂ ȚIGANII SE NUMESC ROM de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1483207912.html [Corola-blog/BlogPost/367486_a_368815]
-
de Ion Rotaru, și anume că Eminescu nu a făcut decât foarte puține modificări textelor culese de la poeții populari. Presupunem că și autonimul românizat de "romei" a fost auzit de compozitorul anonim din gura romilor, care probabil că l-au românizat incorect. Dar, la fel de plauzibilă este presupunerea că românizarea autonimului țiganilor să fi fost făcută chiar de poeții populari care i-au auzit pe țigani numindu-se cu numele de "rom". Poezia apare în volumul Literatura populară, Editura Minerva, 1985. Site
EMINESCU ȘI COȘBUC ȘTIAU CĂ ȚIGANII SE NUMESC ROM de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1483207912.html [Corola-blog/BlogPost/367486_a_368815]
-
redată o formă incompletă a imperativului plural "ashunen" - "auziți!" Fapt care confirmă ideea exprimată în prefața scrisă de Ion Rotaru, și anume că Eminescu nu a făcut decât foarte puține modificări textelor culese de la poeții populari. Presupunem că și autonimul românizat de "romei" a fost auzit de compozitorul anonim din gura romilor, care probabil că l-au românizat incorect. Dar, la fel de plauzibilă este presupunerea că românizarea autonimului țiganilor să fi fost făcută chiar de poeții populari care i-au auzit pe
EMINESCU ȘI COȘBUC ȘTIAU CĂ ȚIGANII SE NUMESC ROM de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1483207912.html [Corola-blog/BlogPost/367486_a_368815]
-
de Ion Rotaru, și anume că Eminescu nu a făcut decât foarte puține modificări textelor culese de la poeții populari. Presupunem că și autonimul românizat de "romei" a fost auzit de compozitorul anonim din gura romilor, care probabil că l-au românizat incorect. Dar, la fel de plauzibilă este presupunerea că românizarea autonimului țiganilor să fi fost făcută chiar de poeții populari care i-au auzit pe țigani numindu-se cu numele de "rom". Poezia apare în volumul Literatura populară, Editura Minerva, 1985. Site
EMINESCU ȘI COȘBUC ȘTIAU CĂ ȚIGANII SE NUMESC ROM de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1483207912.html [Corola-blog/BlogPost/367486_a_368815]
-
a cerut să i le trimit) la Red Brick Pizza (Pițeria „Cărămida roșie”; mă rog, „Dicționarul explicativ al limbii române” a preluat termenul cu grafia din limba italiană, pizzerie, dar eu prefer să-l scriu cum se pronunță, deci să românizez acest italienism), ca să bem bere și ... fizică (!) D. F. mi-a replicat însă că nu-i place „nemateria”, căci nu respectă nimic din legile fizicii... - Păi, e nevoie de noi legi, în spații noi! [new physics - fizică nouă]. Îmi sugerează
LA CALTECH, CU „NEMATERIA” PRINTRE FIZICIENI de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_la_caltech_cu_florentin_smarandache_1354852772.html [Corola-blog/BlogPost/365749_a_367078]
-
Occident. Faptul că tatăl său a fost exclus din partid vreo doi ani, fără pierderea privilegiilor, Tismăneanu ridică „umilința” familiei la rang de dizidență. Să știți că nici când Dej în ultimii ani și mai ales Ceaușescu a încercat să românizeze aparatul de partid această sectă comunistă transnațională nu și-a pierdut privilegiile. Poate unii au fost mutați cu două străzi mai departe de vila secretarului general din Primăverii în alte vile de lux, dar ei au perceput acest lucru ca
LUMEA SECRETĂ A NOMENCLATURII, ANALIZĂ DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Lumea_secreta_a_nomenclaturii_al_florin_tene_1389444911.html [Corola-blog/BlogPost/363798_a_365127]
-
în ansamblul său au acționat, încă din timpul lui Constantin Brîncoveanu, ca un creuzet în care se topeau toate elementele străine(greci și sud dunăreni, mai ales) pătrunse în rîndurile boierimii și stabilite în Oltenia. În câteva generații aceștia se românizau complet și deveneau uneori chiar mai olteni decât boierii vechi. Cazurile boierilor Brătășeni, Pârșcoveanu și altele sunt edificatoare. În viața publică boierii olteni se disting, și în această perioadă, prin preocuparea asiduă de a accede la marile dregătorii ale statului
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1407132807.html [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
steagurile românești în fostele comunități românești. CINCI, afară de-a merge la Tușnad, la manipulare cu pălincă, luați un felinar în mână și umblați în cele două județe cu secui ungurizați intensiv din 1876, încercând să găsiți și un secui românizat prin constrângere, și veniți cu el la TV, să vedem și noi excepția! Sunteți un trepăduș cu cravată și laptop, în care nu ar fi rău să căutați și ce a semnat Ungaria la Trianon în 1920 și să le
SZTÁN... PĂPUŞA SECUILOR de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_1397608490.html [Corola-blog/BlogPost/347843_a_349172]
-
nu este cunoscută apartenența confesională. Așadar populația predominantă este cea română. În satul Pustiana populația este constituită în mare parte din maghiari și ceangăi, care au format însă familii și în celelalte sate ale comunei, dovadă fiind existența numelor ungurești românizate din aceste sate: Barna, Buhosu, Beța, Biea, Ciceu, Comârlău, Coșa, Ereș, Ferenț, Laslău,Piștea,Sandur, Timaru, etc. La sfârșitul secolului al XIX-lea. comuna purta numele de "Băhnășeni", făcea parte din plasa Tazlăul de Sus a județului Bacău și era
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
care a urmat anexării Banatului la coroana maghiară a determinat schimbarea numelui în maghiarul "Ujhely", de unde se trage și denumirea românească. Idem, după anexarea Banatului la România, în 1918, a urmat și un proces de românizare. Numele satului a fost românizat din maghiarul "Ujhely" în românescul "Uihei." Uiheiul este unul dintre satele de coloniști cele mai noi din Banat. El a fost înființat la 1844, la mai bine de o sută de ani de la începutul colonizărilor, de locuitori ai altor sate
Uihei, Timiș () [Corola-website/Science/301405_a_302734]