17 matches
-
ruso-turc din anii 1768-1774. În materialele recensămîntului din anii 1772-1773 găsim înregistrată localitatea Holercani cu numai 20 de ogrăzi, moșia satului aparținînd Mănăstirii “Sf. Sava” din Iași. Recensămîntul de la 1774 fixează aici 23 de case, 11 ale birnicilor, 12 ale rufeturilor, una a preotului și una a diaconului. Unele vite vechi de oameni s-au păstrat, peste ani și veacuri pînă în zilele noastre. Pe de altă parte, în cursul vremii, populația s-a înnoit cu familii stamutate din alte localități
Holercani, Dubăsari () [Corola-website/Science/305164_a_306493]
-
Șchiopul întărește mănăstirii satele Drăgoiești, Lucăcești și Botești. Căcăcenii nu mai apar în documente, fiind dispărut. Recensământul populației Moldovei, din anii 1772-1773 și 1774, efectuat de armata rusă, menționează următoarele date referitoare la Drăgoiești: "53 toată suma caselor, 53 scădere rufeturile, însă: 47 panțiri isprăvnicești, 3 popi, 2 femei sărace, 1 casă pustie". Em. Grigorovitza consemna în cartea sa, la 1908: "Drăgoești, com. rurală, districtul Gurahumora, așezată pe partea dreaptă a pârâului cu același nume. Suprafața 1848 km2, populația 1734 locuitori
Comuna Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/301950_a_303279]
-
băieți și 3 fețe. În 1872 se deschide o școală populară cu o singură clasă. Potrivit rezultatelor recensământului din 1774 la Durlești, sat care făcea parte din ocolul Bacovăț, erau 43 de case. Toți proprietarii caselor erau trecuți la categoria rufeturilor - contribuabili scutiți de plată birului și de unele prestații către stat, plătind în schimb dajdie, adică impozit în bani. Erau 29 de călărași serdărești, slujitori care executau diferite porunci ale serdarilor de Orhei și Lăpușna, 2 mazili (boieri sau dregători
Durlești () [Corola-website/Science/305101_a_306430]
-
și a înlesnirilor acordate de administrația rusă țaristă de ocupație pentru migranți și băjenari străini, la Chișinău sunt înregistrați în categoria celor 104 birnici (capi de familie) 2 greci, 1 sârb, 25 armeni și 16 „jidovi”. În rândul celor 40 rufeturi (membri ai unei corporații de breslași) se găsea doar un grec; în categoria străinilor se mai aflau 6 țigani și un sârb, numărul familiilor de români moldoveni atingând cifra de 111. O dată cu includerea forțată în componența Imperiului Rus în 1791-1806
Demografia Chișinăului () [Corola-website/Science/312561_a_313890]
-
și mai amintesc că ar fi existat, deși N.A. Bogdan scria nu de mult (în anul 1913) că se crede că ar fi . Dând glas tradiției, N. A. Bogdan continuă: ). Nu este exclus zicem noi ca denumirea să pornească de la cuvântul rufet (odinioară însemnând breaslă), cuvântul rufeni înlocuindu-l pe cel de rufetași. ÎN ÎNCHEIERE Am ajuns la ultima filă a acestei cărți, a cărei realizare a pornit din dorința de a înmănunchea niște informații în legătură cu trecutul locașurilor ortodoxe de închinăciune din
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
din 1772-1773 satul Mlenăuți era proprietatea mazililor Tudor Manole, Simion Cazacinschi, Ioniță Luțchi. Avea 52 de case în care trăiau 30 moldoveni, 3 mazili și 4 fețe bisericești. în 1774 satul Mlenăuți avea 44 familii din care 25 birnici, 19 rufeturi (adică scutiți de bir), 2 mazili (boieri mici), Toader Manole și Simion Cazacinco, un ruptaș - Ioniță Luțchi, 2 jidovi, 1 argat al dumisale. în cronica liudelor din 1803 se menționa:„...Mlenăuții a casei slugerului Manole are 84 liude care plătesc
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
aveau așezarea, iar alți după numele tatălui. Petru vornicul de la Hudinți este Petru Hudici, frate cu Roman Hudici, iar Hudineț este satul Hudești din județul Dorohoi. 2. Locuitorii satului Hudești în anul 17741 - 357 - toată suma caselor, - 151 - se scad rufeturile: - 11 femei sărace - 34 argați, slugi, păstori și plugari ai dumisale spătarului Mihalachi Costachi - 11 slugi, argați și plugari ai dumisale vornicesei Anița - 5 preoți și diaconi și dascăli - 3 jidovi - 37 țigani boierești - 30 scutelnici ai dumisale spătarului Mihalachi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
4. Lupa 5. Catrina Cuclincioaiei 6. Paraschiva 7. Safta Muniancă 1. Moldova în epoca feudalismului, vo. VII, partea I,pag.499-503, Edit. Știința,Chișinău, 1975. 299 299 3. Locuitorii satului Mlenăuți după Catagrafia din 1774 44 - toată suma caselor - 19scădere rufeturile, însă: o 5 femei sărace o 3 preoți și diaconi și dascăli o 2 mazili o 1 ruptaș o 4 argați a lui Toader Manole, mazil o 1 argat a lui Simion Căzăcinco, mazil o 1 argat a dumisale armașului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
20. Dumitrașco, fratele popii 21. Nicolai Huzun 22. Eftimie, fiul Bădioaiei 23. Toader Livenco 24. Grigoraș, fratele lui 25. Onofreiu, vătăman Femei sărace, fără de ajutor 1. Mănăileasa, babă 2. Androneasa, babă 3. Marie, babă 4. Vârvara, săracă 5. Dochița Brăhoaiei Rufeturi (preoți și dascăli) 1. Preotul Mihălache 2. Preotul Ștefan 3. Gheorghi, dascăl Mazili și ruptași 1. Toader Manole, mazil 2. Simion Căzăcenco, mazil 3. Ioniță Luțchi, ruptaș Jidovi 1. Maior, jidov 2. Ițco, jidov croitor Argați și păstori ai mazililor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care se trage cânepa sau inul melițat sau lâna ca să se aleagă partea cea mai fină și mai lungă. Ratoș - han la drumul mare. Rășchitor - unealtă pe care se deapănă tortul de pe fuse sau gheme pentru a-l face scul. Rufet - muncă suplimentară pe care țăranii trebuiau s-o presteze moșierilor, mită. Ruptaș - persoană care nu plătea toate dările și nu executau toate muncile ca ceilalți săteni. în categoria ruptașilor intrau fii de preoți, dascălii etc. Seliște - loc pe care a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
4.989 locuitori în 1831 (vezi Anexe, grafice, fig. 5). Condica Visteriei Moldovei din anul 1816 consemnează date semnificative, referitoare însă numai la contribuabilii din ținutul Fălciu: - 17.128 lei (birnici, havalegii, scutelnici și breslați); - 4.095 oameni; - 8 lei - rufeturile; - 10 - jidovii orândari din sate; - 17.146 - banii birului pe un sfer; - mazili (694 lei, 356 oameni); - ruptași (685 lei, 236 oameni); - ruptele vistieriei (1.952 lei, 171 oameni), - sârbii și bulgarii hrisovoliți (3.251 lei, 334 oameni); - negustori hrisovoliți
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de clăcași i, în același timp, apariția satului SloboziaFilipeni. Recensământul înregistreaz situația demografică din satul Slobozia - Filipeni „ce au fost scutelnici a dumisale bănesei Dumistrăchioaia” (Maria Rosetti, născută înainte de 1762 și decedată în 1794): - 30 toată suma caselor - 7 scădere rufeturile, însă: - 2 slugi - 2 nevolnici - 2 văduve - 1 vornică 23 rămași birnici și anume: 1. Constantin Bâdacă 13. Grigore sin Ioni 2. Dumitru Funar 14. Ion Trăpădu 3. Ichim Ciocoiul 15. Ion Sora 4. Panaite Plugar 16. Marin Prutean 5
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care vin să întregească profilul social al locuitorilor. Se spune că satul Fruntești „ce au fost scutiți dumnealui spătarului Conachi”, afirmație din care putem deduce că în secolul al XVIII-lea începuse asaltul marilor boieri asupra satelor răzășești. Numărul scutiților (rufeturi, cum li se spunea) este de 12, mai mare ca în Slobozia. Erau scutiți, prin efectul unui drept străvechi, preoții, diaconii, vornicii, vătămanii, alături de toți cei săraci, nevolnici și cei care nu erau considerați capi de familie. Toată suma caselor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trimitere la etimoanele franceze) este însă cea mai frecventă azi, când cuvintele familiei lexicale au intrat în circulația largă prin calchierea unor sensuri curente din engleza americană. Cuvîntul corporație însuși apare în DEX mai întîi ca un sinonim pentru "isnaf, rufet" și abia apoi, cu paranteza prudentă "în unele țări", cu definiția "întreprindere mare". În The Concise Oxford Dictionary (1999), corporation e "a large company or group of companies" (iar corporatism e definit ca "the control of a state or organization
"Limbaj corporatist" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8169_a_9494]
-
p.179. footnote> . În plan local, documentele reflectă, în chip revelator, această stare de lucruri. Potrivit recensământului populației Moldovei, din anul 1774, din cei 44 capi de familie ai satului Belcești, doar 7 plăteau bir la stat, ceilalți 34, reprezentând rufeturile, erau distribuiți altfel: 2 preoți, 25 scutelnici ai mănăstirii Galata și alți 10 scutelnici ai portarului Gavrilaș<footnote Recensământul..., ed. P.G.Dmitriev,VII, I, Chișinău, 1975, p. 224-225 . footnote>. După același document, o situație deosebită întâlnim în Ulmi, unde întreaga
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
pe jumătate scutelnică. În plan local, documentele reflectă, în chip revelator, această stare de lucruri. Potrivit recensământului populației Moldovei, din anul 1774, din cei 44 capi de familie ai satului Belcești, doar 7 plăteau bir la stat, ceilalți 34, reprezentând rufeturile, erau distribuiți altfel: 2 preoți, 25 scutelnici ai mănăstirii Galata și alți 10 scutelnici ai portarului Gavrilaș. După același document, o situație deosebită întâlnim în Ulmi, unde întreaga comunitate sătească, formată din 21 capi de familie, nu avea obligații fiscale
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
ai boierilor (scutelnicii), formau categoria rufetarilor, cu mai puține obligații fiscale comparativ cu categoria birnicilor, aceștia ducând greul dărilor și obligațiilor ce erau puse pe seama satului, sau, cum scrie în lucrare, „toată suma caselor” din care, după ce se opera „scăderea rufeturilor”, urma să achite suma totală. Aceasta se repartiza pe fiecare casă = gospodărie, în urma unei operații numită cislă = adunare și discuție în cadrul căreia se stabilea partea de contribuție a fiecărei familii, în raport de starea economică. În catagrafia aceasta, la satul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]