1,749 matches
-
în nouă haină, S-aduci naturii-adâncă transformare. Ai dat în fugă frunzelor sărutul Primit plângând amar de despartire, Iar florilor prin frig le-ai dat de știre Că le-ai răpit prezentul și trecutul. Ai prins pe vii sărutul cu rugină Doar după rod adăpostit în crame, Plimbând prin rânduri trena-ți de regină! Ai dat sărut cu brumă peste poame Și-n ceață scut ai pus pentru lumină, Să ne-amintim cum fost-au alte toamne! Chemarea toamnei Ai schimbat
ACEASTA-I TOAMNA! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1474405727.html [Corola-blog/BlogPost/384404_a_385733]
-
vedenii, sfioasă zgâtie de dulce zgaibă... adolescenta mea cea interzisă și interzisa mea pubertă și adultă, mi-ai fost de evuri vechi precis prezisă și-acum distanța-n timp este prea multă poți fi umbroasă lacrimă senină cu trupul din rugină de statuie înger pervers și demonă virgină cristosul feminin pe cruce-n cuie în fiecare fibră trupu-mi mi te are când mă purifici ca-n altar prin trupu-ți în lacrimi ce îți curg prin capilare în baie de umori și
GRUPAJ LIRIC AUTUMNAL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1443855692.html [Corola-blog/BlogPost/344425_a_345754]
-
înnobilarea diademei cultural artistice a Bacăului ei căruia-i slujește până la alipirea cu inima. Maria Șalaru este, se va vedea, între personalitățile municipiului și județului Bacău, memoria ei se va așeza pe temelie din pietre argintate și aurite, pe care rugina uitării nu le va degrada niciodată...! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Maria Șalaru. Ofrande artistice urbei sale / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2283, Anul VII, 01 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1491028087.html [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
întreb: putea-va uita de mine Vâlva ori mă așteaptă încă în trupu-i de nălucă să-i împlinesc blestemul cusut cu fir de aur pe-acea potecă simplă care din Bucium urcă? Din lampă nu mai ies fărâme de lumină, rugina îmi mănâncă sub pași cu dinții reci palma nu-mi mai asudă pe casca îndoită și-atât mi-a mai rămas : să sper sub crucea veacurilor seci! Mihaela Rașcu (30.05.2017) Referință Bibliografică: SUB CRUCEA VEACURILOR SECI / Mihaela Alexandra
SUB CRUCEA VEACURILOR SECI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1496152804.html [Corola-blog/BlogPost/381559_a_382888]
-
convingător și emoționant. Poeta n-ar dori să-și rătăcească în uitare poemele, mai ales că - pentru ea - versul înseamnă un modus vivendi deasupra pulberii cotidiene. Din Cipru înțelege mai bine dorul, amurgul vieții, pelinul pe buze, setea de lumină, rugina de pe frunze. Iubirea ca renaștere, ca stil suprem de viață, face parte din aceeași ars poetica. În poeziile sale e o ardere nestăvilită, în jar de maci, avansând în ritm de clopote spre cortegii de speranțe, spre o simfonie albă
„NERĂTĂCITELE ROSTIRI” ALE POETEI GEORGETA RESTEMAN LA BOOKFEST 2015 de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 by http://confluente.ro/veronica_ivanov_1432387139.html [Corola-blog/BlogPost/342573_a_343902]
-
Frunze dezlănțuite, scăpate din îmbrățișarea verde a pomilor stăpâni. Se adună într-un covor multicolor... Mânate de la spate de vântul sec și rece Precum o turmă rătăcita de ciobanul lor, Și-apoi se risipesc din nou gălăgioase. Pitindu-se care-n-cotro. Rugina frunzelor, amurgul trist și vântul rece Presară dorul care nu mai trece. Mă simt pustiu și rătăcit, Ca-ntr-o pădure uscată. Mi-e sufletul rău chinuit, ca o corabie eșuată. Să mă întorc pe acelaș drum...? acum e prea
LAURA ISABELLE NICOLAE by http://confluente.ro/articole/laura_isabelle_nicolae/canal [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
aleargă...Frunze dezlănțuite, scăpate din îmbrățișarea verde a pomilor stapani.Se adună într-un covor multicolor...Mânate de la spate de vântul sec și recePrecum o turmă rătăcita de ciobanul lor,Și-apoi se risipesc din nou galagioase.Pitindu-se care-n-cotro.Rugina frunzelor, amurgul trist și vântul recePresara dorul care nu mai trece.Ma simt pustiu și rătăcit,Ca-ntr-o pădure uscata.Mi-e sufletul rău chinuit, ca o corabie esuata.Sa mă întorc pe acelaș drum...? acum e prea târziu
LAURA ISABELLE NICOLAE by http://confluente.ro/articole/laura_isabelle_nicolae/canal [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
tot caută azurul și plâng./ Stelele albe-s prea depărtate/ Încă-i uraniul ascuns prea adânc.// Omul de când e pe lume a spus:/ Și va mai spune:/Mai mult și mai sus./ Astfel se smulge din el cu răbdare/Floarea ruginii,/Palida floare...” Activitatea de la malul mării s-a conturat într-un omagiu adus limbii române de către oameni cu inimile deschise spre cultură, creație, dragoste de neamul românesc și limba sa străbună, element definitoriu pentru ființa noastră națională, pentru păstrarea căruia
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
Ce nobilă, ce trainică putere Avură ei, sărmani plugari și-oieri Când se rugau prin tainice unghere În limba asta, plină de tăceri. Ce teafără-i și dreaptă rădăcina, Întreg copacul pare un tumult, În ochii lor n-a scormonit rugina De două mii de ani și mai de mult Și-oriunde-ar fi prin viață să te duci, Mânat de vreme și purtat de soartă, Tu nu uita de Semnul Sfintei Cruci, De Crucea care vindecă și iartă... CUVINTE SIMPLE Tot mai simple
INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_inven_nicolae_nicoara_horia_1392634592.html [Corola-blog/BlogPost/347306_a_348635]
-
român(de origine italiană) care, de niciunde, a creat un sistem sanitar românesc incoruptibil(bazat pe performanță și cercetare) într-o epoca când eram considerați de occidentali înapoiați, incompatibili cu însușirea practicilor medicale ; la Bursucani strada „Sf. Rafail” sau „Lică Rugină” ; la Lungești strada „Dumitru I. Ghimuș” etc. Spre meritul lor autoritățile au renovat căminul cultural și biblioteca comunală, însă ca de obicei „au uitat” să le atribuie un nume, nume care prin rezonanță lui să impună respect și credibilitate. Autor
„Au uitat” by http://balabanesti.net/2011/10/10/%e2%80%9eau-uitat%e2%80%9d/ [Corola-blog/BlogPost/339943_a_341272]
-
și-au sădit visele, rătăcite prin pulberi de timp, așteptând cavalerii de ieri; a tăcut vântul și vulturii au căzut peste toamnă, ard tapiserii pe coline, licori de lumină se zbat spasmodic, cad în amurguri, se-ntorc în baladă; cade rugina din cer, mai cântă la flaut un înger, mai vine încă o ploaie, ard orologii pe rug, oamenii fac inventarele sentimentelor, își spală autobiografiile, fac bilanțuri pentru a le depune la banca de amintiri. joi, 24 septembrie 2015 Referință Bibliografică
DESPRE TOAMNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1443158441.html [Corola-blog/BlogPost/372166_a_373495]
-
potrivit Să mă scriu cu sânge și carne... Cerul tău de lumină e plin Eu mai sufăr de foame și sete..., S-au cules trandafirii cu spini, Zorii timpului să nu-i mai înțepe... La porțile toamnei se scriu amintiri, Rugina pășește grăbită pe frunze, Tarziul aleargă cu vântul nebun Și-n cerul lumină o lacrimă plânge! foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: N-am să uit / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1370, Anul IV, 01 octombrie 2014
N-AM SĂ UIT de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1412166310.html [Corola-blog/BlogPost/353068_a_354397]
-
bine educat de părinți, cum a fost și el. Un șuvoi întreg de sentimente nedefinite mi-au readus în memorie o iubire sinceră, închisă într-un sipet cu multe lăcate, peste care am așezat cu grijă aproape trei decenii de rugină, pentru ca nu cumva cel viclean să poată pătrunde cu șiretenie spre a-i strica liniștea ancestrală. Prin ea, pentru că am trăit-o, îmi pot permite a măsura cu exactitate distanța ce mă separă azi de inocența primului „te iubesc”. Norii
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
ștergeam lacrimile la nas și grosimea emoției cu care-am numit ziua de ieri mâine și toate mângâierile cu ruj de sintaxă analfabetă și de după colțul sprâncenei m-ai privit deodată apa s-a rupt și tu te-ai vărsat rugină peste ascuțiș și eu pentru că nu mă nășteam am tăcut Referință Bibliografică: trecerea la cele ale noastre / Vasile Pin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1131, Anul IV, 04 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Vasile Pin : Toate Drepturile
TRECEREA LA CELE ALE NOASTRE de VASILE PIN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Trecerea_la_cele_ale_noastre_vasile_pin_1391535506.html [Corola-blog/BlogPost/361006_a_362335]
-
2015 Toate Articolele Autorului Azi am văzut-o cum urca ascunsă Prin seve de copac, tulpini de floare ... Părea că le străbate o 'ntrebare: - Ce e tristețea asta'n noi pătrunsă? Frunzișul clătina fiori de teamă A frunzelor străpunse de rugină Și otrăvite, fără nici o vină, De curgerea clepsidrei de aramă. Revin din zare pale abătute De Cronos, menestrelul nemuririi, Ce-și scrie pe răbojul împlinirii, Nou epitaf al frunzelor căzute. Din flori pândea o frumusețe aspră Ca un regret pentru
RĂTĂCIRI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1441688120.html [Corola-blog/BlogPost/374768_a_376097]
-
superrealiste de viață. Peste noapte, fără remușcări psihosociale, profanul ajunge licențiat, masterat și, de ce nu, doctor în științe, un super real al bunăvoinței celor din jur însă nu un intelectual. Rămâne un obscur cu toate diplomele lui reale, pătate de rugina minții, care îi împrăștie praful înecăcios al delirului neputinței și a desconsiderării adevăratei valori a diplomei. Trăim într-o lume reală pe care o împărțim adesea în nevoiți și nevoiași. Dacă ar fi să definim aceste două concepte superrealismul le-
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Estetica_romanului_superrealis_stefan_lucian_muresanu_1372258130.html [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
arma atârnată de-un nor arzând în apus Te aștept să mai vi goală pe marginea visului meu, Învingeți teama, pușca a rămas în inimă sus, Și glonțul ruginit în ploaia lui Dumnezeu. Glonțul iubirii nu întotdeauna ucide în apus, Rugina e ardere înnobilând ce-a fost de mult, Glonțul timpul străbătându-l de mult s-a dus Purtând poemul spre inima ta ce și azi o ascult. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Glonțul iubirii nu întodeauna ucide, poem de Al.
GLONŢUL IUBIRII NU ÎNTODEAUNA UCIDE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 by http://confluente.ro/Glontul_iubirii_nu_intodeaun_al_florin_tene_1359705722.html [Corola-blog/BlogPost/341406_a_342735]
-
Este vorba de un reper spațial și unul temporal pe axele cărora înaintăm, pagină cu pagină, savurând parfumul vechi de cronici, intrând într-o lume demult dispărută cu nume ce evocă istoria: Eremia Vodă Moghilă, Ivanco Pitar, Nicoară logofătul, Dumitru Rugină, Ionașco vistiernicul, Mare logofăt Săndulache Sturdza, Prigorenii lui Ion Neculce, Curțile boierești de la Ruginoasa, Delenii lui Ghika, domnitorul Alexandru Ioan Cuza... și lista poate continua. Se configurează așezările omenești, construcțiile, căile de comunicație, activități agricole, modul de viață și organizare
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
cu acești bărbați? de ce se duc așa de timpuriu, cine ar avea nevoie de ei, mai mare decât ai tu, chiar, de ce se duc, femeie, așa grăbiți, bărbații?! știu că pe toate, ce-i de mână de om, le mănâncă rugina și viermii, dar de ce, așa devreme?! rodul tău nu mai poartă în pântec eternul ori nu mai plouă destul pe pământ, de ce, când au scăpat de iarnă, îi ucide parfumul de floare? îi otrăvește cerul, cu-atâta albastru și nu
CE SE ÎNTÂMPLĂ, FEMEIE?... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Ce_se_intampla_femeie_george_safir_1368526936.html [Corola-blog/BlogPost/354877_a_356206]
-
libere și curajoase, le-a oferit semenilor memorabile mostre din disprețul său suveran față de fast și bogăție; iar mai presus de toți, Mântuitorul Iisus s-a afirmat drept dușmanul neîmpăcat al bogățiilor adunate pe pământ, „unde le mănâncă moliile și rugina și unde le sapă și le fură hoții”. Câți dintre slujitorii bisericilor din toate timpurile au urmat pilda și îndemnurile Învățătorului? Orientându-ne după opulența catolică, opulență împotriva căreia s-a ridicat Reforma (a doua mare schismă a creștinismului) și
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_saracia_starea_de_fapt_a_romanilor_george_petrovai_1327655770.html [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
celelalte. Au venit alte și alte străfulgerări, alte fulgere tot mai puternice care m-au răsturnat ca pe un pitic neputincios în iarba așteptărilor. Acea iarbă îmi părea mereu amară și parcă nu-i mai vedeam clar culoarea. Verdele devenise rugina unui timp care parcă lua forma tot mai mult a unei seceri nemiloase pe sub care rătăceam alergând continuu. Ce mă uimea era faptul că nu-mi pierdeam mințile, nu aveam porniri nebunești, nu căutam scăpare ci dimpotrivă parcă voiam cu
SINGURĂTATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1487928770.html [Corola-blog/BlogPost/380402_a_381731]
-
paralel cu profesia prin care își câștiga pâinea zilnică. Dacă despre calitatea sa de traducător cu virtuți indubitabile, vorbesc premiile enumerate deja de noi, despre poetul Luca Cipolla vorbesc versurile pe care le caligrafiază cursiv, într-n limbaj desferecat de rugina conveninețelor. Deși tânăr încă, nu se lasă atras de sintagmele mai mult sau mai puțin licențioase, care, în opinia majorităților scriitorilor juni de pe Mapamond, fac sarae și piperul Poeziei actuale. Luca Cipolla își convinge cititorul cu talentul său, scrie versuri
ITALIANUL LUCA CIPOLLA ŞI MARE SA DRAGOSTE PENTRU POEZIA DANUBIANĂ de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Prezentarea_de_melania_cuc_i_luca_cipolla_1380918277.html [Corola-blog/BlogPost/352139_a_353468]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > STAI, STAI LÂNGĂ MINE Autor: Maria Ileana Belean Publicat în: Ediția nr. 247 din 04 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului stai, stai lângă mine, să vezi ce rece este rugina nopții aș putea chiar s-o îmbrac dar mi-e frică de tăcere drumul ei mă va ademeni în somn într-un jar nou născut luminii îi aștern la picioare un preș alb îi pun nume de fruct peste care
STAI, STAI LÂNGĂ MINE de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_stai_stai_langa_mine.html [Corola-blog/BlogPost/356045_a_357374]
-
călcând în băltoace de sânge roșu, un roșu curat în care îmi venea să mă așez...am atins cu palma lichidul vâscos și am început să mă ung cu el pe gât, pe brațe și pe glezne...mirosea puternic a rugină! -Vioară, trezește-te! Te rog, te implor! O senzație plăcută de proaspăt îmi invadă simțurile...apa rece se scurgea peste mine, acoperindu-mă cu respirația vieții pe care o pierdusem pentru o clipă, acolo, în adâncimile întunericului din mine... Alexandru
ÎNSINGURARE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/Insingurare.html [Corola-blog/BlogPost/360929_a_362258]
-
tot caută azurul și plâng./ Stelele albe-s prea depărtate/ Încă-i uraniul ascuns prea adânc.// Omul de când e pe lume a spus:/ Și va mai spune:/Mai mult și mai sus./ Astfel se smulge din el cu răbdare/Floarea ruginii,/Palida floare...” Activitatea de la malul mării s-a conturat într-un omagiu adus limbii române de către oameni cu inimile deschise spre cultură, creație, dragoste de neamul românesc și limba sa străbună, element definitoriu pentru ființa noastră națională, pentru păstrarea căruia
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1410432746.html [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]