16 matches
-
concentrarea de seve care urcă și urcă spre ramuri și frunze, în fine bobocul și floarea neștiutoare, îmbujorată, ademenitoarea de fluturi, cutremurarea pistilului presărat cu polen și primul boț al fructului, crud și acru, strepezitor de dinți, urmat de pârgul rumeniu, lucios, aproape de plesnet!... Pentru ce toată această strădanie? Un firicel de apă i se prelinse pe bărbie. Se scărpină nervos. Îi crescuse barba, țepii scurți și aspri ai bărbăției lui. - Mă întorc mâine la Viena, rosti pe neașteptate fără să
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_chipul_magdalena_bratescu_1389181665.html [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
peste pământul înghețat, atunci venea din nou vremea noastră. Un an întreg să fi ținut iarna și tot nu ne-am fi săturat de săniuș, de însfințitele colinzi cu miros de tămâie, de colacii cu gust de miere, de cârnați rumenii și sarmale aburinde, de șezătorile tihnite cele păstrătoare de vechi și înțelepte înțelesuri, de aerul proaspăt, rece și curat care ne punea roșeața lui sănătoasă în obrajii noștri de copilandri înțărcați deja de tot rostul lumii. Apoi, după un timp
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mircea_dorin_istrate_1443014680.html [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
tălmăcit, în antologia Das Spiel von Leben und Tod... (2002), piese de teatru ale lui Ion Băieșu, Horia Gârbea, Horia Lovinescu, D. R. Popescu și D. Solomon. P.-M. este cunoscută în teritoriul retoroman din Elveția sub numele „Madleina della Rumenia”, iar pentru meritele ei Consiliul cantonului Graubünden (Grisons) i-a decernat, în 1999, un premiu. Traduceri: Antologie de poezie romanșă - Antologia dalla poesia romontscha, ed. bilingvă, îngr. și introd. trad., București, 1980 (în colaborare cu Augustin Maissen); Toni Halter, Călărețul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288950_a_290279]
-
Zürich, 2002 (în colaborare cu Beat A. Föllmi); Françoise Choquard, Iarna lucidă, București, 2002; Silvio Camenisch, Dulcea mea Laura, București, 2002. Repere bibliografice: Al. Graur, O antologie romanșă, RL, 1980, 9; Bartolome Tscharner, Madleina Marin - l’ambassadura dil romontsch en Rumenia, „La Casa Paterna. La Punt” (Cuera), 1990, 10 august; Prosa romontscha en lungatg rumen, „Gasetta romontscha”, 1992, 31 iulie; Gion Deplazes, Madleina Popescu-Marin - ina sentupada, „La Quotidiana”, 1999, 8 septembrie; Tudora Șandru Mehedinți, Premiu de recunoștință, RL, 1999, 45; Andreea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288950_a_290279]
-
cât mai convingător că se simte foarte bine lângă frumoasa, pătimașa și zurlia strănepoată a viteazului han Attila, tânărul patriot român a strâns-o în brațe cu înfocare de i-au pârâit ciolanele, sărutându-i îndelung și cu patimă buzele rumenii pentru a o convinge definitiv de perenitatea sentimentelor sale. Ioi, Istenem, Istenem! O, Doamne, Doamne! Iar perechea de porumbei atinsă mortal de săgeata lui Cupidon subscria din toată inima la ideea că "Iubirea este cea mai frumoasă muzică din partitura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Dumitru Hurubă Ce vremuri erau când miorițele lăi-bucălăi se adăpau din izvoare cristalin-murmurânde în timp ce rumenii ciobănași cântau din fluiere de os!; când Vitoria Lipan, în calitate de Penelopă autohtonă, cumula funcțiile de ministru al justiției și de criminalist - cu succese mult mai notabile decât... Pardon? Mă scuzați: mi s-a părut că aud mârâitul din „Stăpâne, stăpâne
Din basmele românilor by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13373_a_14698]
-
ci de preaplinul luminii; dar le desluși felurimea de după pleoapele temeinic trase, căci În cuget, la frunte, de după țeastă, chiar Între ochi, chiar În miezul văzului, pîlpîiau rotocoale roșiatice, roșiatice și sinelii, și vineții, și gălbui și verzulii, și iarăși rumenii, care, de bună seamă, tot lumină era, nicidecum nălucire, sau poate doar nălucire, vedenie, oricum era lumină! 11. Dar vai, dacă nu era un vis, o nălucire a trupului, o nălucire a văzului, nălucirea lunaticului care nesocotește hotarul, despărțitura dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
mireasmă de măr? Oare și ăsta era tot vis? Binecuvîntata licoare a spiritului și a trupului său, străfulgerarea de care nu se Încumeta să deschidă ochii, pentru că-l pălea În frunte cu atîta silnicie, Încît văzul i se Înnegura În rumeniu și gălbui, În sineliu și rumeniu și verzui, Încît trebuia să țină ochii bine Închiși, căci de după pleoape stăruia bezna rumenie și caldă, de parcă și-ar și Înfundat capul În sîngele clocotitor al unei jertfe. 12. Precum pruncul În leagăn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
era tot vis? Binecuvîntata licoare a spiritului și a trupului său, străfulgerarea de care nu se Încumeta să deschidă ochii, pentru că-l pălea În frunte cu atîta silnicie, Încît văzul i se Înnegura În rumeniu și gălbui, În sineliu și rumeniu și verzui, Încît trebuia să țină ochii bine Închiși, căci de după pleoape stăruia bezna rumenie și caldă, de parcă și-ar și Înfundat capul În sîngele clocotitor al unei jertfe. 12. Precum pruncul În leagăn ori În brațele mamei, așa se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
se Încumeta să deschidă ochii, pentru că-l pălea În frunte cu atîta silnicie, Încît văzul i se Înnegura În rumeniu și gălbui, În sineliu și rumeniu și verzui, Încît trebuia să țină ochii bine Închiși, căci de după pleoape stăruia bezna rumenie și caldă, de parcă și-ar și Înfundat capul În sîngele clocotitor al unei jertfe. 12. Precum pruncul În leagăn ori În brațele mamei, așa se legăna el acum pe umerii purtătorilor săi, un prunc picotind În brațele mamei, cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
ci de preaplinul luminii; dar le desluși felurimea de după pleoapele temeinic trase, căci În cuget, la frunte, de după țeastă, chiar Între ochi, chiar În miezul văzului, pâlpâiau rotocoale roșiatice, roșiatice și sinelii, și vineții, și gălbui și verzulii, și iarăși rumenii, care, de bună seamă, tot lumină era, nicidecum nălucire, sau poate doar nălucire, vedenie, oricum era lumină! 11. Dar vai, dacă nu era un vis, o nălucire a trupului, o nălucire a văzului, nălucirea lunaticului care nesocotește hotarul, despărțitura dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
mireasmă de măr? Oare și ăsta era tot vis? Binecuvântata licoare a spiritului și a trupului său, străfulgerarea de care nu se Încumeta să deschidă ochii, pentru că‑l pălea În frunte cu atâta silnicie, Încât văzul i se Înnegura În rumeniu și gălbui, În sineliu și rumeniu și verzui, Încât trebuia să țină ochii bine Închiși, căci de după pleoape stăruia bezna rumenie și caldă, de parcă și‑ar și Înfundat capul În sângele clocotitor al unei jertfe. 12. Precum pruncul În leagăn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
era tot vis? Binecuvântata licoare a spiritului și a trupului său, străfulgerarea de care nu se Încumeta să deschidă ochii, pentru că‑l pălea În frunte cu atâta silnicie, Încât văzul i se Înnegura În rumeniu și gălbui, În sineliu și rumeniu și verzui, Încât trebuia să țină ochii bine Închiși, căci de după pleoape stăruia bezna rumenie și caldă, de parcă și‑ar și Înfundat capul În sângele clocotitor al unei jertfe. 12. Precum pruncul În leagăn ori În brațele mamei, așa se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
se Încumeta să deschidă ochii, pentru că‑l pălea În frunte cu atâta silnicie, Încât văzul i se Înnegura În rumeniu și gălbui, În sineliu și rumeniu și verzui, Încât trebuia să țină ochii bine Închiși, căci de după pleoape stăruia bezna rumenie și caldă, de parcă și‑ar și Înfundat capul În sângele clocotitor al unei jertfe. 12. Precum pruncul În leagăn ori În brațele mamei, așa se legăna el acum pe umerii purtătorilor săi, un prunc picotind În brațele mamei, cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
o dăduseră pe huleai și numai după ce soldații anglo-americani, care îl îngrămădiseră într-un lagăr de prizonieri, de-a valma, cu zdrențăroși și istoviți captivi din Wehrmacht, se convinseseră cu cine au de-a face (O yes, un amărăștean din Rumenia!). Era poreclit Friț. Numai că nimeni nu ar fi îndrăznit să-i zică așa lui Iuga, cel cu mustățile roșii, cu ochi albaștri și cu un picior atât de sfârtecat de schijele unui proiectil sovietic, în timpul unui asalt asupra Cernăuților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Constantin Brâncoveanu. În 1848 K. F. Merleker numea „români” pe locuitorii din „Valahia” și „Moldova”. De unitatea poporului român și inexistența unei naționalități moldovenești vorbea și T. de Pauly, un etnolog rus, care scria în 1862: „valahii, vlahii (moldavii, moldovenii), rumenii, rumânii sau românii sunt un popor ieșit în primele secole ale erei noastre din amestecul de daci, romani și slavi. El e cu totul distinct de vecinii săi slavi și maghiari și numără în total aproximativ 8000000 de suflete, din
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]