40 matches
-
cinematografizat în conextul ,,modernizării socialiste”. Locuirea între intervenție ideologică și ,,structure ale sentimentului” (lect.univ.dr.Roxana Cuciumeanu) Un traseu oarecare din București - autobuzul 381. Variație socio-antropologică (drd.Corina Popescu) Miza luptelor identitare în Chiținău (Lucian-Ștefan Dumitrescu, Nicolae Țibrigan) Elemente de ruralizare a urbanului în word music (Elena Șulea) ANTROPOLOGIE SOCIALĂ Timpul și Memoria alimentației urbane (o atitudine față de alimentație în România între anii 1840 și 1940) - dr. Adrian Majuru ANTROPOLOGIE URBANĂ La Zone Matache - la croissance et le déclin d’une
„Oraşul reprezentat amp; Reprezentarea oraşului” – Revista de Antropologie Urbană nr.3/2014 by http://uzp.org.ro/orasul-reprezentat-reprezentarea-orasului-revista-de-antropologie-urbana-nr-32014/ [Corola-blog/BlogPost/93507_a_94799]
-
Snegur, Voronin și Ghimpu. Autorii suțin că nu există o conștiință națională moldovenească, „statalitatea în R.Moldova fiind mult prea slabă pentru a implementa un proiect politic de o asemenea anvergură”. În final, etnologul Elena Șulea discută prezența elementelor de ruralizare a urbanului în world music, analizând o serie de cazuri din România și continentul european. Potrivit autoarei „muzica lumii se află sub semnul hibridității și se petrece o migrare a manifestărilor culturale din spațiul rural, spre cel urban”. Societățile de
„Oraşul reprezentat amp; Reprezentarea oraşului” – Revista de Antropologie Urbană nr.3/2014 by http://uzp.org.ro/orasul-reprezentat-reprezentarea-orasului-revista-de-antropologie-urbana-nr-32014/ [Corola-blog/BlogPost/93507_a_94799]
-
o serie de cazuri din România și continentul european. Potrivit autoarei „muzica lumii se află sub semnul hibridității și se petrece o migrare a manifestărilor culturale din spațiul rural, spre cel urban”. Societățile de larg consum au determinat efectul de ruralizare a urbanizării prin intermediul world-music-ului ca efect al nevoii individului de a-și exprima identitatea prin apelarea la muzicile tradiționale.” Mai multe pe : http://www.bucurestiivechisinoi.ro/ A consemnat drd.Corina Popescu (membru UZPR)
„Oraşul reprezentat amp; Reprezentarea oraşului” – Revista de Antropologie Urbană nr.3/2014 by http://uzp.org.ro/orasul-reprezentat-reprezentarea-orasului-revista-de-antropologie-urbana-nr-32014/ [Corola-blog/BlogPost/93507_a_94799]
-
mențineau legăturile cu Imperiul Bizantin, întreținute de negustorii sirieni sau evrei. Se bătea moneda de aur în regatul franc. Treptat, circulația monetară s-a redus. Apar monede noi, de argint, ca sceattas din lumea frizona și din insulele britanice. Odată cu ruralizarea societății, orașele decad ca centre de producție, păstrându-și doar rolul politic și religios. Dinarul de argint emis de carolingieni a înlocuit vechea moneda de aur bizantină , devenită din ce în ce mai rară și puțin adecvată unor schimburi de mică valoare, desfășurate pe
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
populației rămase la Potaissa în secolele III și IV (după retragerea trupelor romane și a unei părți din populație) a fost modest și nu lipsit de primejdii. Relevante sunt diminuarea calității vieții, scăderea activității economice, revenirea la economia naturală și ruralizarea. Dovezile arheologice de viață la Potaissa par a se stinge la începutul ultimului sfert al secolului al IV-lea. Ca și în celelalte foste orașe ale Daciei romane, invazia hunilor și a aliaților lor a constituit o puternică lovitură, provocând
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
infrastructurii de utilități publice (drumuri, sisteme de apă și canalizare) din cauza lipsei resurselor financiare pentru reabilitare; stoparea bruscă a prestării unor servicii publice (asigurarea cu energie termică sau prestarea serviciilor de transport public). Aceasta a favorizat reducerea populației urbane și “ruralizarea“ modului de viață orășenesc. S-a menținut la un nivel înalt atractivitatea orașului Chișinău, în calitatea sa de capitală și mare centru economic, politic și cultural, precum și într-o măsură mai mică orașul Bălți. Astfel, peste 48,5% din populația
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
mențineau legăturile cu Imperiul Bizantin, întreținute de negustorii sirieni sau evrei. Se bătea moneda de aur în regatul franc. Treptat, circulația monetară s-a redus. Apar monede noi, de argint, ca "sceattas" din lumea frizona și din insulele britanice. Odată cu ruralizarea societății, orașele decad ca centre de producție, păstrându-și doar rolul politic și religios. "Dinarul" de argint emis de carolingieni a înlocuit vechea moneda de aur bizantină , devenită din ce în ce mai rară și puțin adecvată unor schimburi de mică valoare, desfășurate pe
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
putea satisface oferta spațiului rural și zonelor miniere, producția a scăzut. S-au produs transferuri în masă de populație, spre regiunile mai ferite, ca Africa de Nord. Cei mai mulți locuitori ai orașelor s-au mutat în zonele rurale, ceea ce a determinat fenomenul de ruralizare la nivel continental pentru următorul mileniu. Pământul a devenit principalul plasament de capital. Au avut loc colonizări sistematice în jurul limes-ului. În zona mediteraneană s-au păstrat latifundiile cu sclavi. S-a conturat dependență funciară prin interzicerea părăsirii acesteia. Sfântul
Dominat () [Corola-website/Science/299488_a_300817]
-
imperiul a pierdut cele mai bogate provincii în urma invaziei arabe. Provinciile orientale ca Siria, Palestina, Egiptul și Mesopotamia, inclusiv orașele acestora, au fost pierdute. Împărații bizantini au deplasat centrul de greutate al vieții economice de la oraș la sat. Procesul de ruralizare s-a intensificat în urma pierderii metropolelor și a hegemoniei în Marea Mediterană. Unitatea economică de bază a devenit satul sau obștea-chorion, comunitatea țărănească liberă care devenise și unitate economică și unitate fiscală, ai cărei membrii erau solidar responsabili pentru plata impozitelor
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
făcuți responsabili pentru bunurile lor și desfășurarea activității. În timpul împăratului Dioclețian s-a făcut disocierea dintre jugum/unitatea fiscală (suprafață de pământ lucrabila) și caput (capacitatea de muncă). Impozitul era calculat pe jugatio (pământ) și capitatio (persoană). În timp ce procesul de ruralizare s-a intensificat în occident, în orient, reformele au stopat efectele crizei. Economia a fost redresată de rezultatele înregistrate în agricultură. Insecuritatea și fiscalitatea excesivă au stat la baza consolidării marelui domeniu și extinderii patronajului. Villa-marele domeniu a prosperat și
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
în fața arabilor, inclusiv grânarul imperiului-Egiptul, și teritoriile balcanice după instalarea slavilor. Redus la Asia Mică, Constantinopol și Thessalonic, Imperiul Bizantin și-a găsit un echilibru prin deplasarea centrului de greutate economic din orașele orientale în provinciile agricole anatoliene. Procesul de ruralizare a societății a fost singura soluție pentru ca Bizanțul să-și asigure existența. Asia Mică a devenit noul grânar al Constantinopolului, cunoscând o dezvoltare agricolă remarcabilă și devenind principalul factor de stabilitate în viața economică a statului. Dacă anterior, marea proprietate
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
de dreapta, iar exemplul cel mai grăitor În acest sens Îl constituie, cu siguranță, nazismul. Tot În această categorie pot fi incluse și vasta acțiune de inginerie socială din perioada de apartheid din Africa de Sud, planurile de modernizare ale șahului Iranului, ruralizarea din Vietnam și mărețele proiecte de dezvoltare ale colonialismului târziu (de pildă, proiectul Gezira din Sudan). Cu toate acestea, este de netăgăduit că o mare parte a acțiunilor de inginerie socială Întreprinse de stat În secolul al XX-lea au
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Little, Brown, Boston, 1952, pp. 138-139. Folosită cu permisiunea Grădinii Botanice din Missouri. Index Aberdam, Serge Adas, Michael (nota 45, capitolul 3) A.E.G. (Allgemeine Elektricitäs-Gesselschaft), (nota 36, capitolul ) Estetică orașele extrem-moderniste miniaturizarea forma publică În revoluțiile culturale silvicultura științifică ruralizarea sistemele de transport codificarea vizuală Agricultură efectul electrificării asupra randamentul și competitivitatea gospodăriilor familiale agricultura extrem-modernistă logica centralizatoare a În Africa de Est eșecurile agricultura industrială ca În Chestiunea Agrară a lui Lenin monocultura privilegiată de formele tradiționale de producție
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
centralizatoare a În Africa de Est eșecurile agricultura industrială ca În Chestiunea Agrară a lui Lenin monocultura privilegiată de formele tradiționale de producție agricolă condamnate de agricultura de pe plantații modelul de „producție și profit” ca simplificare radicală În procesul de ruralizare din Tanzania codificarea vizuală a vieții rurale de către optimismul internațional cu privire la vezi, de asemenea, Colectivizare; Tanzania, ruralizarea și satele ujamaa În agricultura tradițională: variații timpuri ale cultivarelor experimentare În atenția acordată de țărani caracteristicilor terenului inovația În logica dezvoltării cultivarelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
privilegiată de formele tradiționale de producție agricolă condamnate de agricultura de pe plantații modelul de „producție și profit” ca simplificare radicală În procesul de ruralizare din Tanzania codificarea vizuală a vieții rurale de către optimismul internațional cu privire la vezi, de asemenea, Colectivizare; Tanzania, ruralizarea și satele ujamaa În agricultura tradițională: variații timpuri ale cultivarelor experimentare În atenția acordată de țărani caracteristicilor terenului inovația În logica dezvoltării cultivarelor În agricultura științifică Îngrășămintele chimice În epidemiile randamentul generalizat agricultorii fictivi În izolarea variabilelor experimentale În ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
dealtfel bine cunoscut că, după retragerea stăpânirii romane din provincia Dacia, în ansamblul unei acute crize economice și politice a imperiului roman, în regiunile de la nordul Dunării de Jos se desfășoară în ritm alert și ireversibil un larg proces de ruralizare. Prin decăderea și apoi dispariția orașului, satul rămâne celula cea mai importantă în care se desfășoară activitățile social-economice, culturale și spirituale din teritoriile menționate. Satul devine astfel mediul unde romanicii și mai târziu vechii români, sedentari agricultori, meșteșugari și crescători
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
marilor migrații. Anterior acestei perioade, în Antichitate, după retragerea aureliană și în contextul unei crize economice și politice a Imperiului Roman, în regiunile de la nordul Dunării de Jos, iar ulterior și în teritoriul est-carpatic, se produce un intens proces de ruralizare, favorizat prin decăderea și dispariția orașului antic. Ca urmare, satul devine singurul cadru de organizare al comunităților umane, mediul în care acestea își desfășoară activitățile cotidiene. În acest context, romanicii, iar mai târziu populația veche românească, și-au păstrat prin intermediul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
anterioare cuceririi romane, fiind nevoiți să admitem copierea acestor forme de organizare ancestrală de la germani sau de la slavi . Literatura de specialitate , care abordează situația populației daco-romane după retragerea strategică dintre anii 271 și 275, vorbește despre un proces de ruralizare, de abandonare a vieții urbane și retragerea în locuri mai ferite din calea barbarilor. În ce măsură ruralizarea nu este echivalentă cu barbarizarea populației și a spațiului nord-dunărean? Dacă admitem barbarizarea viitorului spațiu etno-politic românesc, trebuie să spunem că această barbarizare nu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
sau de la slavi . Literatura de specialitate , care abordează situația populației daco-romane după retragerea strategică dintre anii 271 și 275, vorbește despre un proces de ruralizare, de abandonare a vieții urbane și retragerea în locuri mai ferite din calea barbarilor. În ce măsură ruralizarea nu este echivalentă cu barbarizarea populației și a spațiului nord-dunărean? Dacă admitem barbarizarea viitorului spațiu etno-politic românesc, trebuie să spunem că această barbarizare nu se datorează daco-romanilor, numai că sub incidența elementelor temporar dominatoare, de stepă, care nu erau decât
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
a fost marcat însă de falimentarea industriei județului și restrângerea activității economice. O parte dintre orășenii rămași fără locuri de muncă, fie se întorc definitiv în satele de origine, fie își asigură resursele traiului zilnic cu ajutorul rudelor rămase în sat. „Ruralizarea” orașelor este mai accentuată în orașele mici cum este și Săveni unde și condițiile de viață ale celor care locuiesc la bloc s-au modificat semnificativ. De exemplu, renunțarea la sistemul de încălzire centrală i-a determinat pe cei cu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
punct de vedere prozodic, nu apelează excesiv la metaforă, poetul cultivând programat armonia, eufonia, cadențele ritmice perfecte și rime pe cât posibil fără cusur. Dar își încarcă stilul, adesea împovărându-l cu fonetisme regionale, la care se adaugă și o pronunțată ruralizare a graiului, deoarece pare a socoti reprezentativ doar idiomul din localitatea natală. Talentul învinge însă aceste tendințe de provincializare, mai cu seamă în sonete, G. fiind unul dintre sonetiștii remarcabili din scrisul aromân, alături de Nida Boga și Atanasie Nasta. Lirica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287383_a_288712]
-
a hrănit prin intermediul rădăcinii satului. Dacă o bună perioadă în istorie modelele rural/urban au fost identificate prin caracteristici clar diferite, de ceva vreme se observă două fenomene care sunt parte a aceluiași proces de omogenizare relativă: urbanizarea satului și ruralizarea orașului. Sigur că acestea au impact diferit funcție de cazurile concrete analizate, dar sunt prezente în mod sensibil la noi. Schimbarea condițiilor vieții sociale, așa cum se întâmplă în cazul trecerii de la sat la oraș, conduc la mobilitate socială și fizică ce
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de la retragerea aureliană petrecută (n 271 ș( p(nă la invazia mongolă din 1241 a fost marcată de presiunea constantă exercitată de populațiile migratoare. Cum zonele urbane erau cele ce atrăgeau cu precădere pe migratori, s-a petrecut fenomenul de ruralizare. Formele comunitare de stăp(nire ș( exploatare a păm(ntului au acaparat (ntreg spectrul structurilor agrare. "Obștile sătești au constituit celula de bază a societății daco-romane, apoi rom(nești, (n mileniul migrațiilor. Ea a fost expresia unei multiple solidarități de
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Pasti, 2003). 3.3. Tipurile de patriarhattc "3.3. Tipurile de patriarhat" 3.3.1. Patriarhatul țărănesctc "3.3.1. Patriarhatul Țărănesc" Mediul rural românesc este prin excelență preindustrial, de tip țărănesc. Cuprinde peste 45% din populație, iar procesul de ruralizare a populației crește anual. Modul de viață din rural, inclusiv patriarhatulxe "„patriarhat" aferent acestuia, se transferă și la oraș, prin modele culturale. Este o civilizație a proprietarilor, a muncii nesalariate și nereglementate. În ea se dezvoltă o producție nespecializată (după
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
a fost niciodată un motiv ca femeile să nu o facă; mai degrabă, femeile nu au fost admise la munci care cer forța creierului sau aptitudini de conducere, chiar dacă singurul lucru de condus este un măgăruș”. Sărăcia și tendința spre ruralizare zdruncină fundamentele modernizării sociale și reprezintă un pas înapoi în comparație cu egalitarismul comunist în relațiile de gen, deși și acesta fusese, la rândul lui, unul al sărăciei și al anonimatului. În România. Starea de fapt (Pastixe "„Pasti,Vladimir", Miroiu, Codițăxe "„Codiță
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]