229 matches
-
acestei inferiorități materiale este unul dintre cele mai puternice motoare motivaționale de afirmare a competențelor profesionale intelectuale sau chiar fizice a militarilor români în fața colegilor din armatele mai mari și mai țări ale lumii. A-ți face treaba -oricât de rutiniera ar fi aceasta - la fel de bine și poate chiar într-un mod mai simplu decât ceilalți, iată o ambiție care îl animă subit pe românul din teatrele multinaționale de operații. Orgoliul și ambiția indiaviduală a fiecăruia dintre acești ambasadori sui-generis în
VRAJBĂ ŞI INSTITUŢIA ADMIRAŢIEI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 by http://confluente.ro/Vrajba_si_institutia_admiratiei.html [Corola-blog/BlogPost/343168_a_344497]
-
lui ca insituție de îndreptare și integrare a obiectului activității ei în societatea americană a timpului, condiția limitată totuși a infractorului cu drepturi elementare care nu i-au fost încălcate în cea mai mare măsură, cu un orar zilnic plictisitor, rutinier, enervant de natură să-ți ieși din țâțâni, cum se zice. Iată două reguli clare ca lumina zilei, una excedând Regulamentul, întregindu-l cu sens și rațiune civică - pușcăriașii chiar criminali sunt și ei oameni, cu familie, cu copii, etc.
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 by http://confluente.ro/Alcatraz_ul_destinelor_noastre_.html [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
interminabil subiect, tern și fără un viitor, cu un trecut însă sigur și întâmplat aevea, pentru alții...Și poate, cu învățăminte pentru fiecare! Iar „orarul de mai jos, chiar în linii mari e de natură așa de diabolică și păcătoasă, rutinieră, că-ți vine să te cațeri pe pereți de plictiseală și lipsă de orizont - ce-ai fi vrut, dar ce să fi făcut altceva pentru că însuți ți-ai ales acești pași împleticiți ?! Dacă ți-ar fi plăcut și-ai fi
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 by http://confluente.ro/Alcatraz_ul_destinelor_noastre_.html [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
din diferite motive, nu puteau participa la nuntă, mai ales femei. “Cadouri pentru mireasă” a fost până la urmă scopul nedeclarat al acestei întâlniri iar noi ne-am simțit din cale afară de “băgați” în seamă, chiar dacă era un respect de complezență, rutinier, de conveniență, întregul “antren” fiind “cinstit” cu sucuri naturale, fructe, prăjituri și ... apă plată!... S-a “răzbunat” tot vinul sec pe care îl voi fi băut în tinerețe și care își cerea, tocmai acum, “adjuvantul” tradițional de care îl lipsisem
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (3) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_3_.html [Corola-blog/BlogPost/356732_a_358061]
-
În seara aceea am desfăcut sau “tăiat” nodul atâtor panglici - parcă pentru a compensa sentimentul cu care credeam că inaugurează oficialitățile atâtea manifestări îndeobște edilitare, unul emfatic, de mărinimia “buricului pământului” - încât aproape că începeam să înțeleg o oarecare oboseală rutinieră, poate chiar stânjeneală pe care trebuie s-o fi încercat acestea! La două-trei zile am fost “programați” să ne cunoaștem cuscrii, aceștia fiind plecați din localitate la venirea noastră aici, ca și pe surorile lui Darrell, Darla, Debby și David
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (3) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_3_.html [Corola-blog/BlogPost/356732_a_358061]
-
simplul fapt că - și acum îmi vin în minte cuvintele regretatului Prof. dr. Ion Rotaru, cel care a scris „O istorie a literaturii române” - M-am săturat de amatorismul „profesioniștilor”- cu ghilimelele de rigoare, familiarizați cu ... umanioarele, pândiți de amatorismul rutinier și adesea leșinat, lipsit de vlagă, de spontaneitate, de prospețime”. Și atunci, vă îndemn să vă lăsați seduși de povestirile domnului Stan, care ne propun un exercițiu: acela de a privi lumea și dragostea, fie ea pentru natură, fie pentru
OPINIA UNUI MEMBRU AL UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMANIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/Opinia_unui_membru_al_uniunii_scriitorilor_din_romania.html [Corola-blog/BlogPost/371177_a_372506]
-
de americani și pentru că sunt, la scara istoriei, o națiune realmente tânără, ci pentru că vechiul a devenit un auxiliar al tonusului zilnic pe care americanul și-l exibă bine concentrat, manipulat și îngrijit - după ce-l va fi integrat osmotic atitudinii rutiniere, caracteriale, profilului moral al trăirii de substanță, fără beteluri și zorzoane, formalități sâcăitoare, contrafaceri gratuite și de complezență. Falsurile sunt decojite nu din afară, cu toate că acestea sunt împrejurări care ajută, ele sunt îndepărtate de o lumină lăuntrică ce se așează
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 by http://confluente.ro/Hai_hui_cu_tramcarul_prin_frisco_.html [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
și formalizare scăzută. În plan procedural, această cultură este corelată cu un stil autoritarist de management, o comunicare minimă, o evaluare superficială a performanței și un proces decizional aleatoriu 16. Aceasta înseamnă că "anumite contexte organizaționale generează injustiții în mod rutinier și sistemic (poate chiar predictibil), totodată ele cultivă și încurajează o atmosferă care îi descurajează pe indivizii tratați în mod injust să rupă tăcerea pentru a-și îmbunătăți situația"17, de unde rezultă că o cultură a injustiției se transformă automat
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
prea des să aduci 1.000 de oameni din Liban; dar, în rest, se întâmplă să fie câteva mii de români băgați în pușcării în străinătate din varii motive, cărora trebuie să le asiguri cuvenita asistență consulară. Această implicare e rutinieră. Magdalena Boiangiu: Inerția sistemului e mai puternică decât oportunismul, decât dorința de a-i face pe plac șefului? Mihai-Răzvan Ungureanu: Problema nu este șeful în sine. Problema este cum reușești să-ți creezi o carieră în sistem, fără ca ea să
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
l-am putea utiliza. Surprinderea poate determina, și nu s-a lăsat așteptată, replica politico-diplomatică. Ceea ce ne rămâne nouă de făcut este cumva simplu și în același timp complicat; simplu pentru că e o suită de gesturi care au un parcurs rutinier, complicat pentru că va trebui să desfășurăm o sumă întreagă de argumente și de detalii prin care să explicăm diferența dintre dezbaterea politică și decizia guvernamentală. Evident că va fi nevoie de un plus de insistență, pentru a risipi îndoielile acolo
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
domnia sa aici are foarte mare dreptate. Nici n-aș vrea să se înțeleagă că noi plecăm de la o situație completamente dezastruoasă pe care încercăm să o reparăm cu slabele noastre forțe. Este adevărat, noi nu suntem aici într-o diplomație rutinieră; dimpotrivă, o diplomație care trebuie să identifice soluțiile aflate cumva pe numitorul comun de interes al unor state precum Federația Rusă și Turcia - și mă leg de întrebarea dumneavoastră - dar, pe de altă parte, și al unor state precum cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
de coșmar. „Impresii fugitive” de voiaj așterne M. în reportajul București-Sakkarah (1913). Vestigii, moschei, muzee, maiestuos-enigmaticele piramide sunt descrise în cuvinte simple de călătorul în drum spre Sahara, ale cărui tresăriri de încântare rămân departe de pragul expresivității. Mai puțin rutiniere ar fi notațiile din Ierusalim (1914), cărticică unde autorul reconstituie, fără pretenții de stil, itinerarul său de pelerin la Locurile Sfinte. Minuțios ca îndeobște, atras de detaliul care cât de cât semnifică, evlaviosul („căzui în genunchi și sărutai piatra funerară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
alunecă, asemenea unui obiectiv fotografic, peste suprafața lucrurilor, înregistrând detalii dintre cele mai banale, prozaice și, în aparență, insignifiante. După precizarea locului („lângă piața Maubert”), care trimite la un spațiu citadin, familiar, recognoscibil, și a timpului (un timp, desigur, cotidian, rutinier, repetitiv, al așteptării autobuzului), este schițat, în câteva tușe sigure, „decorul” compus din cele trei prăvălii, așezate una lângă alta, parcă pentru a înlesni contemplarea „comportărilor diferite” ale diverselor forme sub care se înfățișează materia. Elementele invocate (metalul, pietrele prețioase
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
această cale apare voința legitimatoare a celor mai înalte funcții de decizie, administrare internă și viață internațională a unei țări, precum și activitățile independente de politică, cum sunt formarea de oameni performanți într-o societate cu diviziuni tot mai complexe și rutiniere ale muncii, mișcări pentru dobândirea timpului liber, pentru garantarea consumului de bunuri și servicii și altele. Noua funcție de asistență socială a statului și a întreprinderilor capitaliste se realizează prin gratificații sub formă de bani, timp liber suplimentar, securitatea avutului și
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
clasificări am reuși să dobândim sensul cultural al lumii. Cea mai elementară formă de clasificare, „clasificarea primitivă”, care este prezentă în orice societate, indiferent de nivelul său de dezvoltare, este distincția dintre sacru și profan, dintre credințele sacre și ritualurile rutiniere prin care sacrul este „pus deoparte”. Ritualizările activează valori și le saturează cu sacralitate în practici sociale specifice, prin care este indusă o presiune morală ce își are originea în solidaritatea socială. Comparând societățile tradiționale cu cele moderne, Durkheim va
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
incertitudinile definirii independente și singulare a propriei traiectorii de viață. Semnul distinctiv al confruntării individuale cu riscuri multiple este continua interogare despre orice și oricine. Înscrierea pe căile de viață deja consacrate sau prescrise este înlocuită de o interogare devenită rutinieră (De ce? Cum? În ce direcție? Până când? Cu cine?...), adică de un gen de provizorat perpetuu și, astfel, de o mobilitate continuă pe traiectorii noi și adesea, neprevăzute. Individualismul modern a adus cu sine eliberarea treptată și continuă a fiecăruia de
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
neuniforme, încât ilustrează o schimbare de paradigmă în funcționarea pieței muncii și un gen nou de diviziune a muncii. Motorul acestei schimbări este reprezentat de solicitările tot mai insistente pentru calificări înalte și înguste sau, la polul opus, pentru calificări rutiniere. Calificările aparțin însă unei individualități cât mai suverane, care-și negociază prețul muncii în mod independent și pentru fiecare nouă angajare. Între calificările înalte și cele rutiniere a rămas un spațiu care, în societatea industrială, era cel mai cuprinzător, pentru ca
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ai minții” i-a numit cineva lipsit de umor), care dispun de o largă varietate reală și prospectivă de reprezentări identitare ale sinelui, și o debordantă panoplie de nouveaux riches, înzorzonată de simboluri ale bogăției, dar trădați de sărăcia inventivității rutiniere și atât de vulgare a sinelui. Inegalitățile recente apar ca niște produse ale unor mecanisme economice, instituționale, politice și culturale ce se instituie concomitent pentru a genera decalaje subiective individuale. Mai întâi, avem în vedere schimburile economice care concură la
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pentru că aici era plasată „femeia de la cratiță”. În perioadele mai vechi, de exercitare exclusivă a treburilor casnice, femeile asociau, în absența bărbaților plecați la munci exterioare familiei, activitatea casnică și singurătatea într-o așa măsură, încât bucătăria era locul „existenței rutiniere” și al „viselor ascunse”. Bucătăria era simbolul individualizării feminine în solitudine, dar și în fantezii ascunse. Telenovelele ofereau și oferă compensări și stimulări puternice pentru astfel de fantezii. Modernitatea societății industriale a consacrat individualizarea feminină în singurătatea casnică întreruptă doar
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
recunoaște irelevanța ei academică, iar la începutul secolului XX, sociologul T. Veblen susținea că numai cercetarea pură este de acceptat în universitate, cea aplicativă putând fi dezvoltată doar în centre de mai mică importanță, care să fie asociate cu afacerile rutiniere. Astăzi însă ar mai fi relevante asemenea poziții? Înainte de a formula un răspuns trebuie să evităm idealizarea lumii universitare clasice și să admitem că e cazul să nu ne lăsăm ademeniți de nostalgia „turnului de fildeș” al cunoașterii pure, dezinteresate
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
specifice, celălalt convingînd prin austeritate, rafinament și ironie. Meritul esențial al acestei pelicule în două serii propusă cu mari și îndreptățite speranțe în plin sezon estival constă în faptul că dinamitează cu umor atît tipice precepte de viață, cît și rutiniere canoane artistice. De exemplu intriga- ca mai totdeauna în acest perimetru geografic - gravitează în jurul incompatibilității de castă: diferența de rang social face din start imposibilă povestea de iubire. Doar că vocația narativă - bun tradițional moștenit și speculat la maximum și
De doi bani NIRVANA! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16848_a_18173]
-
de toată povestea asta.“ Am făcut amândoi o pauză, privind în jur. Nu mai intrase nimeni în cafenea, Rocco sau cum îl chema de fapt pe italian amesteca dezinvolt laptele cu cafeaua după tejghea. Fluierau aburii espresorului, un sunet plăcut, rutinier. Labradorul de la masa de lângă geam dormea liniștit, legănat de zgomotul cafetierelor, iar Mircea Eliade II citea un ziar, fumându-și mai departe pipa. Mirosea a vanilie, rom și prune uscate - unul din amestecurile alea englezești, pe care nu le cumperi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fermei. Profesioniștii, tehnicienii și inginerii aveau să Îi Înlocuiască pe amatori În funcțiile de conducere, iar autoritatea centralizată bazată pe știință avea să fie forța dominantă. Ca la Le Corbusier, gradul de specificitate funcțională din cadrul organizației, ordinea conferită de activitățile rutiniere și de posibilitatea de a Înlocui unitățile Între ele, precum și amploarea procesului de mecanizare erau, toate, indicii ale unei eficiențe și raționalități deosebite. În cazul fermelor și al fabricilor, cu cât erau mai mari și cu cât aveau capitaluri fixe
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
erau Însă independenți și se impuneau În relațiile cu statul. După ce Îi câștigaseră de partea lor pe mulți reprezentanți locali ai partidului și fiind „pionierii” cooperării sătești, ei nu aveau de gând să se lase pur și simplu absorbiți În rutinierele activități birocratice de partid. Când s-a ordonat ca fiecare familie din sat să cultive un acru de pământ cu tutun uscat la foc, o cultură pe care sătenii o considerau dificilă și nerentabilă, ei au protestat În mod deschis
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
să prevadă tehnicile și echipamentul (evident, dintr-o colecție deja existentă, Însă aproape toate inventate de el) de care este nevoie pentru a stinge focul și a acoperi puțul. Dimpotrivă, funcționarul are de-a face cu un mediu previzibil și rutinier, care adesea poate fi ordonat În avans, și aceasta chiar până În cel mai mic detaliu. Adair nu-și poate simplifica mediul de lucru pentru a aplica o soluție standard. Exemplele prezentate până acum au privit În cea mai mare parte
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]