21 matches
-
al Academiei Române) ne explică și documentează, în Dacia preistorică (Editura MENTOR, 2000) concluzia potrivit căreia tradițiile arimilor ne înfățișează pe noi, românii de azi, ca autohtoni la Carpați și la Dunărea de Jos, ca descendenți ai unui popor vechi, numit râmleni și râmi, care au locuit odinioară pe teritoriul vechii Dacii. „Românii, ne spun aceste tradițiuni, nu au venit de nicăieri, ci s-au pomenit aici; Românii, de când sunt ei, au stat tot pe aceste locuri; ei sunt aici de la începutul
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
s-au pomenit aici; Românii, de când sunt ei, au stat tot pe aceste locuri; ei sunt aici de la începutul lumii; că sămânța noastră este de la urieși și, în fine, că românii de astăzi s-au numit mai înainte râmni și râmleni”... „Acești râmleni, din tradițiunile poporale române, nu au de a face nimic cu vechii locuitori ai Romei, nici cu vechii cetățeni ai Imperiului Roman; ei reprezintă, după ideile poporului român, o naționalitate străveche și autohtonă a acestor țări (Moldova, Țara
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
pomenit aici; Românii, de când sunt ei, au stat tot pe aceste locuri; ei sunt aici de la începutul lumii; că sămânța noastră este de la urieși și, în fine, că românii de astăzi s-au numit mai înainte râmni și râmleni”... „Acești râmleni, din tradițiunile poporale române, nu au de a face nimic cu vechii locuitori ai Romei, nici cu vechii cetățeni ai Imperiului Roman; ei reprezintă, după ideile poporului român, o naționalitate străveche și autohtonă a acestor țări (Moldova, Țara Românească, Transilvania
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
locuitori ai vechii Dacii, numiți de istorici ai antichității rumoni și rumuni, autorul conchide că “tradițiile acestora ne înfățișează pe noi, românii de azi, ca autohtoni la Carpați și la Dunărea de Jos, ca descendenți ai unui popor vechi, numit râmleni și râmi, care au locuit odinioară teritoriul vechii Dacii.” În continuarea argumentației sale, autorul prezintă opinii ale lui Vasile Lovinescu („Dacia hyperboreană, Ed. Rosmarin, Bucure;ti, 1966), Pindar, Strabon, Clement din Alexandria, Apollonius din Rodos („hiperboreenii sunt pelasgi”), Martial și
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1459458382.html [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
vecinilor de prinprejur, măcar că de la Râm ne tragem, și cu ale lor cuvinte ni-s amestecate... ce fiindu țara mai de apoi ca la o slobozenie, din prinprejur venindu și discălicându, din limbile lor s-au amestecat a noastră : de la râmleni, cele ce zicem latină, pâine, ei zic panis...Așiderea și de la frânci, noi zicem cal, ei zic caval, de la greci straste, ei zic stafas, de la leși prag, ei zic prog... și altile multe ca acestea din toate limbile, carile nu
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481197795.html [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
așijderea și limba noastră din multe limbi este adunată și ne iaste amestecat graiul nostru cu al vecinilor de prin prejur”), afirmă descendența romană („de la Rîm ne tragem”) și face unele apropieri etimologice între cuvintele românești și cele latinești („...de la rîmleni, ce le zicem latini: pîne, ei zic panis; carne, ei zic caro; găina, ei zic galina; muiarea, mulier; fămeia, femina; părinte, pater; al nostru, noster și alte multe din limba lătinească, că de ne-am socoti pre amănuntu, toate cuvintele
Grigore Ureche () [Corola-website/Science/297577_a_298906]
-
o volnicie ca un chip de republică, precum în Cîmpul-lung din ținutul Sucevei. Târgoveții de pre la orașe și târguri sânt moldoveni adevărați și fac neguțătorii cu negoață de mînule lor. Boierii sânt curați moldoveni și socotesc începerea lor de la râmleni că se trage. Ei sânt împărțiți în trei stări: în cea dentîi sânt boierii acei pe carii îi rânduiește domnul în trebile țării, într-al doilea curtenii sau oamenii cari au de moștenire case și sate, întru al treilea sânt
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ungurești, cum s-au pomenit mai sus, că tot un neam și o dată discălicați sînt (...)“. Totodată, el intenționează să facă mai mult decât predecesorii săi întru mânuirea condeiului, propunându-și să istorisească „de la discălicatul cel dintâi cu romani, adecă de la râmleni“41. Cartea carea să cheamă Răspunsul împotriva catihismusului calvinesc tipărit la 1646, un text ce evidențiază crezul de a nu fi clătinată „temelia cea bună și tare a besearecei noastre pravoslavnice“42, s-a dovedit o replică la acel Catihism
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și pădurile“. (Pliniu cel Bătrân). România, țară în care se vorbește o limbă latină (româna), este în conjurată de țări în care se vorbesc limbi slave (Ucraina, Bulgaria, Iugoslavia) sau maghiara (Ungaria). „Numele vechiu și mai dreptu este român, adică râmlean, de la Roma“. (Miron Costin, De neamul moldovenilor). NOȚIUNI NOI etnogeneză proces de formare a unui popor; etnic referitor la apartenența la un popor; privitor la formele de cultură și de civilizație specifice unui popor; autohton care s-a format și
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
neamurile și limbile Europei, venind cu o imagine plastică, antropomorfizantă a continentului, pentru a ajunge la Italia și la colonia ei, Dacia. Povestește cum, după războaiele cu romanii și decapitarea lui Decebal, li se îngăduie dacilor înrobiți să locuiască printre „râmleni”. Cu timpul, neamul dacilor s-au „rumânit”, iar limba lor, asemănătoare cu a tătarilor, „de tot s-au pierdut”. Nu îi uită pe coloniștii romanizați din sudul Dunării numindu-i „curfuziași” (cuțovlahi). În acest mod alambicat și confuz, plin de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
pământ al Țării Moldovei eu așa am aflat că au locuit pe aceste locuri dații, și au trăit 500 de ani, până i-au bătut și i-au răsipit Traian, împăratul Râmului, și biruind pre Decebal, craiul Daților, au adus râmleni și, după ce i-au așezat pe aceste locuri, au purces biruitori..." În fiecare veche însemnare așternută lângă litera tipărită a bucoavnelor poate fi aflat miezul unei alte cărți. Fiindcă puține-s cele scrise și nesfârșit numărul celor ne-născute. Sumedenie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
p. 48)"/>. Într-un alt vechi text românesc, datând de la Începutul secolului al XVIII-lea, sunt inventariate darurile distribuite de Dumnezeu diferitelor nații : „Negustoria turcilor,/ beția și porcia rușilor,/ tăria și prostia sârbilor <endnote id=" (vezi 327)"/>,/ dăscălia și minciuna râmlenilor,/ scârnăvia nemților,/ râia și gubăvia sașilor,/ norocirea grecilor la bani,/ mândria leșilor <endnote id=" (vezi 605)"/>,/ frumusețea cerchezilor,/ pohvala [= lăudăroșenia] moldovenilor,/ zavistia [= invidia] rumânilor,/ eresul armenilor,/ bogăția ovreilor,/ sărăcia și goliciunea țiganilor” <endnote id="(20, p. 299)"/>. Am transcris În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de la Râm ne tragem, și cu a lor cuvinte ni-s amestecate [ale noastre, cele latine]. Ce fiind țara mai de-apoi ca la o slobozie, de pinprejur venind și descălicând, din limbile lor s-au amestecat a noastră. De la râmleni, ce le zicem latini: pâine, carne, găina, muiarea, fămeia, părinte, al nostru și altele multe den limba lătinească, că de ne-am socoti pre amăruntul, toate cuvintele le-am înțelege. Așijderea de la frânci [celelalte popoare romanice] cal, de la greci strafide
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
particularizează prin statutul subliniat ales al eroului: „Sus, pe Cerna-n sus,/ Mulți voinici s-au dus,/ Dar câți mi s-au dus/ Toți mi s-au răpus./ Dintr-atâți voinici,/ De cinci mii ori cinci,/ Iovan Iorgovan,/ Fecior de râmlean,/ Frumos se gătea,/ Bine se-narma/ Și singur pleca/ Pentru vânătoare,/ Pentru-nsurătoare”. Traseul inițiatic este ascendent, atât prin urcarea de la câmpie spre munte, adică în Centrul Lumii, unde va avea loc confruntarea, cât și printr-o „elevație” către izvoarele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și de reflecțiile stolnicului Cantacuzino asupra „nașterii și stricăciunii”, a strălucirii și erorii guvernând în toate cele hărăzite oamenilor. În termeni antitetici, trecut - prezent, mărire și cădere, C. va situa și evoluția, sub spectru tragic, a românilor - descendenți autentici ai „râmlenilor” -, a căror glorie și vrednicie de odinioară ar contrasta însă cu ignoranța neamului („încungiurat de norul neștiinții”) de pe un teritoriu altădată independent și unitar. Alte câteva texte, cu folos didactic (Pravila, după rândul slovelor de la buchi sau Cartea de religia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286450_a_287779]
-
asupra căreia s-a întipărit mai mult decât pe oricare altceva, caracterul român”. Astfel, fac obiectul cercetărilor sale Călătoria lui Sith la rai, Viața sfântului Grigorie Decapolitul, Viața sfântului Alexie, omul lui Dumnezeu, Viața sfântului Evstatie Plachida, Viața sfântului Macarie Râmleanul, Legende talmudice și legende române, O poveste talmudică în literatura română ș.a. Editorul vieții sfântului Grigorie Decapolitul este atent la legendele autohtone despre sfânt, acesta numărându-se între alți sfinți, precum Sfânta Parascheva, ale cărei moaște s-au aflat, din
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
gramaticale. Dogoare la tavernare clime - le metapolare ponți pilații și aklime scăpa tâmpa păgânime la icoane să se-nchine line picura lumine și fiori ----- aligatori suie crugul crucilor. Cu sincopa interlopă levitez siberian ca otaj/zălog milog 3/4 danț râmlean tămâiet la fumigena gaița opaița limba de limbarița, sămânțând prin crater genă. Ploua roua drobi de sare (s)neghina la anghinare utagak ------ împerechere gorgona la belvedere matcă tăi căința-ngaimă non madona nix muire calafat-am până-n vama. Paradaiana sparge
Lied sobol în si bemol by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/13160_a_14485]
-
acela din rădăcină nu să mută”. Nicolae Costin: „Așea toate neamurile sunt cu multe numere, după vreme toate suntu... Așea și neamul acesta, ce scriem țărilor acestora (Moldova, Țara Muntenească și Ardeal) nume dreptu și mai vechiu este român, adică râmlean de la Roma... Măcar că și la istoricii și la graiul streinilor, și între sine, cu vreme, cu vacuri, cu primenele, iau și dobândesc și alte numere, iar acela ce este vechiu nume stă neclătit români”. Constantin Cantacuzino invocă, de asemenea, romanitatea
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
aveau conștiința de a fi integrate efectiv Europei. Situate deci înăluntrul acestui continent geografic și spiritual, participante și solidarizate cu destinul său istoric, cultural și politic. Nu spunea același Naum Râmniceanu, protosinghelul, făcând o întreagă alegorie, că neamul nostru al Râmlenilor a ieșit din brațele Evropei? Etimologie riscată, dar plină de semnificații. Expresia traduce o tendință precisă, o orientare lucidă spre o zonă specifică a geografiei spirituale. Europa constituie un adevărat ideal colectiv al epocii, o notă fundamentală a Iluminismului românesc
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
catedrală, o țară sau o colibă. (44) Aceeași structură este dezvăluită și de fragmentul din Cronica moldo-rusă (aflată în relație cu cronica putneană, în varianta sbornicului de la Slatina) despre frații Roman și Vlahata, predecesorii lui Dragoș-Vodă. Întemeierea "după legea vechilor râmleni" a țării Maramureșului are la bază, conform legendei, pierderea de către aceștia, în teritoriile de proveniență, a familiilor și a vetrelor de civilizație. Noul "rost" clădit astfel pe jertfă este rezultatul acreditat al împlinirii unui ritual, asemănător aici cosmogoniilor. Din această
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Costache a fost, întrucâtva, preocupat de istoria neamului românesc. La Academia Română se păstrează un manuscris, ce învederează interesul său pentru domeniul istoriei, manuscrisul purtând însemnarea: „Acest Letopiseț a/l/ țării Moldovei, de descălecatul și întâi de Traian împăratul Râmului cu râmlenii și pentru a doua descălecare de Dragoș-vodă, l-au făcut cu cheltuiala Toader Costache 3 logofăt în anul 7234” (1726). Deși nu s-a ridicat la înălțimea și prestigiul fratelui mai mare, logofătul Constantin Costache, viața sa, relativ scurtă, ar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]