9 matches
-
anul 1908, în numerele 2, 3, 4 și 5. Între Mihail Dragomirescu și Apcar Baltazar, s-a purtat între anii 1907-1909 polemici contradictorii referitoare la expoziția concurs din 1908 în ziarele "Viața românească" (Baltazar) și "Ordinea" (Dragomirescu sub pseudonimul Gealău&Rândea), unde pictorul a fost catalogat ca "... unul din pictorii noștri fără talent". Disputa a durat însă doar până la moartea artistului, deoarece în necrologul din revista patronată de Dragomirescu, a fost scris că Baltazar era "un pictor de valoare și scriitor
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Ce face ?”, „Ce unelte folosește ?” Fața 2 Compară meseriile - doctor și profesor pe baza imaginilor date Fața 3 Asociază descrierea cu imaginea. Descrierile nu corespund imaginilor în dreptul cărora se află (imagini: profesor, frizer, tâmplar, croitor). Descrieri : „Cu ciocan, clei și rândea „Cine coase cu mult spor Face mobila ,așa. În folosul tuturor?” Ca să-ți placă ție, mie.” „În clasă pe oricine, „Înaintea cui Îl învață ce e bine.” Trebuie să-și scoată fiecare pălăria?” Fața 4 Analizează imaginile și recunoaște meseria
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
cînd îl tunzi, să-l mături. E păcat să mături tu sau altul părul după ce te-ai tuns; trebuie să-l iei cu mîna și să-l duci în gard. Femeia însărcinată care va culege în poală surcele ieșite din rîndea va face copilul cu părul creț. Să te păzești să nu-ți ieie nimeni din păr fără știre, că ți se paște* vîrful cozilor. Părul capului nu este bine a-l da cuiva, căci el se poate folosi la di
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dorește să se înrădăcineze. Este singurul tip pozitiv de țăran din roman, străinul, provensalul, care nu se poate adapta mentalității celor din jur: ”La început nu-l putuseră suferi pentru că era muncitor, pentru că tăia cu fierăstrăul și trăgea lemnul la rândea, în loc să lucreze pământul. După aceea, când luase plugul de coarne, îl învinuiseră că venise să mănânce pâinea altora, într-un ținut care nu era al lui”. Bărbatul ajunge să fie eliminat din lumea aceasta a țăranilor, devenind un străin până
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
bărbat tânăr și activ, afectând simpatie tuturor, dar cam prea agitat și prea insinuant și cam prea din cale-afară de zelos, de amabil și de curtenitor și, de aceea, dubios, mai ales când Îl priveai cu de-amănuntul; nedat la rândea, dar cu pretenții, prost disimulate, de șef spi ritual al cercului nostru de tineri intelectuali Întorși din război cu veleități de reformatori și În căutare de relații noi - și care, e drept, nu prea știam ce vrem, hărțuiți când Într-
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
reșou. Vacile se mulg cu aparate electrice. Grădina se stropește cu ajutorul puterii electrice. Gospodarii treeră, vântură și usucă grânele, taie nutrețul vitelor, macină, scot apa din fântâni cu ajutorul puterii electrice. În atelierul colhozului meșterii pun în mișcare strungul, ferăstrăul și rândeaua cu electricitate. Apar în sate meșterii noi de electricitate, țărani instalatori și lăcătuși. Cele mai avantajoase uzine electrice sunt cele hidraulice; sunt mai practice și mai ieftine. Unde-i un pârâu se poate construi un iaz, o cădere de apă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de om era. Scarlat n-avea nici un mijloc de apărare, afară de râsul lui și de "bun de tot". Era tot ce făcea în momentele lui cele mai critice. Intram adesea în atelierul lui, unde îmi dădea bucăți de lemn și rândelele complicate să mă joc, și-mi spunea cu glas comic lucruri de astea: "Bun de tot!" "Cea bătrână (soacră-sa) nu vrea să-mi dea de mîncare! Hi,hi,hi! Bun de tot!" - Nu-i dădea chiar de mîncare? întrebă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
facem de acum încolo. Băiatul n-a murit și mă gândesc că dacă mai trăiește, să fac o danie azilului, ca să avem, baba și cu mine, un adăpost pentru bătrânețe”. „Fiindcă, să vezi - mai grăi Zaharia - mâna îmi tremură pe rândeaua care merge pișălău și blana coșciugului a început să iasă șuie...” Ferdinand Sinidis se ridică încovoiat din fotoliu, ca să prepare al doilea rând de cafele. Se plimbă agitat prin cameră, ignorându-mi prezența, cu gândul dus departe. Botișorul său de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Ce face ?”, „Ce unelte folosește ?” Fața 2 - Compară meseriile - doctor și profesor - pe baza imaginilor date Fața 3 - Asociază descrierea cu imaginea. Descrierile nu corespund imaginilor în dreptul cărora se află (imagini: profesor, frizer, tâmplar, croitor). Descrieri : „Cu ciocan, clei și rândea „Cine coase cu mult spor Face mobila ,așa. În folosul tuturor?” Ca să-ți placă ție, mie.” „În clasă pe oricine, „Înaintea cui Îl învață ce e bine.” Trebuie să-și scoată fiecare pălăria?” Fața 4 - Analizează imaginile și recunoaște meseria
Integrarea metodelor activ-participative ?n activitatea de educare a limbajului a elevilor deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84354_a_85679]