37 matches
-
Moisei, Treznea, Ciumărna, Aita Seacă, Sărmașu, Luduș, Sândominic, Aghireș, Huedin, Hărcana, Nușfalău, Cerișa, Marca, Brețcu, Mureșenii de Câmpie, Mihai Bravu, Zalău, Huedin, Belin, Zăbala, Halmășd, Sântion, Cosniciu de Sus, Camăr, Aghireș, Sucutard, Ditrău, Suciu de Sus, Tărian, Prundu Bârgăului, Cătina, Răchitiș, Șincai, Turda, Ozd, Gădălin și alte zeci de locuri vă spun ceva? Numai pun la socoteală deznaționalizare forțată. Practicată cu sălbăticie sau șiretlicuri. Europa tace când vede actele provocatoare ale urmașilor lui Arpad! E drept, și noi i-am altoit
TABLETA DE WEEKEND (60): IGEN ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1394942039.html [Corola-blog/BlogPost/353595_a_354924]
-
-l, în calitate de președinte, între anii 1959 și 1962, când a și debutat, ca poet, în paginile revistei școlare omonime (1958). După absolvirea cursurilor liceale a fost, rând pe rând, pedagog la Liceul Nr. 1 din Mionești (1962-1963), învățător la Școala Răchitiș, comuna Ghineș (1963-1965), profesor de limba română la școlile generale din Ardeoani (1965-1966) și Palanca (1966-1979), iar din 1979, la Clubul Copiilor din Comănești, unde, în 1981, a înființat Cenaclul Literar „Mugurii“, pe care îl conduce, neîntrerupt, de mai bine
LEONID IACOB de LEONID IACOB în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1449785471.html [Corola-blog/BlogPost/349638_a_350967]
-
și-a susținut examenul de licență, cu lucrarea Toponimia bazinului superior al Văii Trotușului (1972, îndrumător prof. univ. dr. I. D. Lăudat), și, succesiv, toate examenele de grad, încheiate cu lucrarea Cenaclurile literare ale copiilor (1987, coordonator, Leonida Maniu). La școala Răchitiș a fost, concomitent, și director al instituției, iar la Palanca, director al Căminului Cultural, secretar cu probleme de propagandă și cultură și vicepreședinte al Consiliului Popular (1968-1977). Și-a început,de asemenea, colaborarea la ziarele Flacăra Moineștiului și Steagul roșu
LEONID IACOB de LEONID IACOB în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1449785471.html [Corola-blog/BlogPost/349638_a_350967]
-
din Vf. Ruștei și incluzând inclusiv Vf. Tihu și continuând cu culmea Hâiții, Vf. Pietrosul ÎI, Vf. Negoiu Unguresc, Vf. Pietricelului cu excluderea carierei, precum și întreaga suprafață cu vegetație forestiera și jnepeniș din afara fondului forestier din culmea estică (cuprinzând Vf. Răchitișului, jnepenișul din zona lacului Iezerului, Vf. Bradul Ciont, Vf. Voivodeasa, izvoarele pr. Secu, izvorul Calimani, și zona de sub Vf. Calimani) Parcul National Cozia Zonele de conservare specială ale Parcului Național Cozia includ parcelele și subparcelele forestiere 57 - 75 din UP
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
Păltiniș, Straja Comuna Balcani Sate: Balcani, Frumoasa, Ludași, Schitu Frumoasa Comuna Berești-Tazlău Sate: Berești-Tazlău, Boșoieni, Enăchești, Prisaca, Românești, Tescani, Turluianu Comuna Brusturoasa Sate: Brusturoasa, Buruieniș, Buruienișul de Sus, Camenca, Cuchiniș, Hângănești Comuna Ghimeș-Făget Sate: Făget, Bolovăniș, Făgetu de Sus, Ghimeș, Răchitiș, Tărhăuși Comuna Palanca Sate: Palanca, Ciugheș, Cădărești, Pajiștea, Popoiu Comuna Pârjol Sate: Pârjol, Băhnășeni, Bărnești, Băsăști, Câmpeni, Hemieni, Hăineala, Pustiana, Tărâța Comuna Sănduleni Sate: Sănduleni, Bârzulești, Coman, Mateiești, Stufu, Tisa, Verșești Comuna Scorțeni Sate: Scorțeni, Bogdănești, Florești, Grigoreni, Șerpeni, Stejaru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Mare, Cădaciu Mic, Medișoru Mare, Mihăileni, Nicoleni, Rugănești, Turdeleni, Tărcești Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 5 Municipiul TOPLIȚA Localități componente: Toplița, Călimănel, Luncani, Moglănești, Măgheruș, Secu, Vale, Vâgani, Zencani Orașul BORSEC Localitate componentă: Borsec Comuna Bilbor Sate: Bilbor, Răchitiș Comuna Corbu Sate: Corbu, Capu Corbului Comuna Ditrău Sate: Ditrău, Jolotca, Țengheler Comuna Gălăuțaș Sate: Gălăuțaș, Dealu Armanului, Gălăuțaș-Pârău, Nuțeni, Plopiș, Preluca, Toleșeni, Zăpodea Comuna Sărmaș Sate: Sărmaș, Fundoaia, Hodoșa, Platonești, Runc Comuna Subcetate Sate: Subcetate, Călnaci, Duda, Filpea Comuna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
fost 2859 locuitori din care: 2843 români și 16 maghiari. Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului Populației și Locuințelor din 2011, populația comunei Bilbor a înregistrat un regres (2649 locuitori, din care 2184 locuitori în satul Bilbor și 465 în satul Răchitiș, cu 916 gospodării. Din punct de vedere etnic (2011), 2636 români, și 13 maghiari; confesional 2641 ortodocși, 7 romano-catolici și 1 penticostal . Din totalul izvoarelor minerale doar 17 sunt analizate și cu posibilități de captare și exploatare. De regulă acestea
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
comuna în plasa Cotești a aceluiași județ, cu o populație de 728 de locuitori. În anul 1931, comuna a fost transferată județului Putna și a luat numele de "Andrieșu", având în compunere satele Andrieșu de Jos, Andrieșu de Sus, Fetig, Răchitiș și Șipotele. În 1950, comuna a fost transferată raionului Focșani din regiunea Putna și apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și mai târziu (1956) din regiunea Galați. În 1964, comunei i-au fost alipite și satele fostei comune Andreiașu de
Comuna Andreiașu de Jos, Vrancea () [Corola-website/Science/310929_a_312258]
-
Mongazon a înființat colegiul teologic de la Beaupréau, ajungând directorul acestuia. Există două vitralii dedicate preotului Urbain Loir-Mongazon, ambele bazate pe descrierile aventurilor lui când era urmărit de soldații republicani. Unul dintre vitralii îl prezintă pe Monhgazon ascunzându-se într-un răchitiș din balta La Juinière. Un al doilea vitraliu arată o țărancă ducându-și oile peste urmele lăsate în zăpadă de Mongazon, pentru a împiedica soldații republicani să-i găsească ascunzișul; acest epizod este de relatat în descrierea aventurilor lui Mongazon
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
conifere etc. Vârstă acestor arbori variază între 150-200 ani. Codrii de Arama sunt situați în comuna Agapia pe dealul Filioara, fiind alcătuiți în cea mai mare parte din goruni seculari. La poalele dealului se află pârâul Filioara cu pâlcuri de răchitișuri și mici mlaștini. În jur sunt pajiști. La asfințit se poate admira sub lumina razelor de soare “văzduhul tămâiet” descris de Mihai Eminescu în "Călin - file de poveste". Toamnă odată cu schimbarea culorii frunzelor peisajele au culori care fac peisajul să
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
33%), salcie (Salix) - 400 ha (8%), arțar (Acer) - 270 ha (5%), frasin (Fraxinus) - 105 ha (2%), ulm (Ulmus) - 25 ha (0,5%), conifere - 25 ha (0,5%). În funcție de gradul de inundație și aluviuni,s-au format patru tipuri de păduri: "răchitișurile" (ocupă mici suprafețe, sunt formate din specii de sălcii-arbuști - Salix cinerea, S.viminalis, S.triandra, S.purpurea); "sălcișurile" (ocupă 455,6 ha, în arboret predomină Salix alba cu puțin amestec de S.fragilis,Populus alba, P.canescens, Ulmus laevis); "plopișurile
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
nordic din Munții Giurgeu și încadrează la nord, vest și sud, depresiunea cu același nume. La nord delimitarea de la vest la est față de Munții Bîlborului (din Munții Călimani ) și Depresiunea Bîlbor este făcută de văile păraielor Secu spre ( Toplița ) și Răchitișului Mare. Răul Bistricioara îi delimitază mai întîi spre spre nord-est apoi spre est față de Munții Bistriței pînă la Capu Corbului. Delimitarea corespunde unui triunghi la care vîrful este reprezentat de Bîlbor , cateta vestică de continuarea spre sud a DJ174A și
Munții Borsecului () [Corola-website/Science/325114_a_326443]
-
Râmețului, Secu"), creste ("Ardoscheia, Fața Pietrii, Fața Râmețului, Piatra Craivii, Prisaca, Galda-Colții Caprii"), ciuperci, poduri, cheiuri ("Ampoiței, Caprei, Gălzii, Geogelului, Cheile Piatra Bălții, Întregalde, Vălișoarei, Cheile Mănăstirii, Pravului, Tecșeștilor, Plaiului, Siloșului, Râmețului, Runcului, Pociovaliștei, Găldiței, Turcului"), defilee ("Hășdatelor, Turenilor, Pietroasei, Răchitișului"), doline, lapiezuri, uvale, platouri ("Ciumerna, Piatra Cetii"), depresiuni ("Poiana Galdei, Poiana Aiudului, Trascău"); Fenomene endocarstice: peșteri ("Gaura lui Stroe, Liliecilor, Poiana Ascunsă, La Tău, Huda lui Papură, Scărița-Belioara, Vânătările Ponorului, Gaura Calului") și avene ("Avenul din Piatra Cetii, Avenul de sub
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Vânătările Ponorului, Gaura Calului") și avene ("Avenul din Piatra Cetii, Avenul de sub Pietruța"). Aceste forme de relief sunt dezvoltate în cea mai mare parte pe masive calcaroase mezozoice în alternanță cu conglomerate și gresii, roci eruptive (ofiolite întâlnite în defileele "Răchitișului", "Pietroasei", "Hășdatelor", "Turenilor" și "Arieșului" - pe porțiunea cuprinsă între localitățile Buru și Moldovenești, Cluj) șisturi cristaline, argile și marne. Apele de suprafață ale sitului aparțin mai multor bazine hidrografice (ce-și au obârșiile în Munții Metaliferi, Munții Bihorului sau Munții
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Bârsan, Crăciun, Crețul, Florea, Mălina, Mănăilă, Mândra, Micu, Negrea, Negrilă" etc.; locurile (așezări, munți, ape, alte particularități de relief): "Apșa, Bârsănescu, Basarabă, Bătrâna, Brusturi, Bucureasa, Copaci, Cuc, Dobric, Frumoasa, Frumușaua, Gușat, Laz(uri), Leordina, Lunca, Muncel Piatra, Pietriceaua, Poieni, Prislop, Răchitiș, Rotunda, Ruginoasa, Săcel, Săliște, Slatina, Slătioara, Spini, Stâna, Strâmba, Vad" etc. Nume de oameni și locuri tipice pentru tot arealul de răspândire a limbii române. Studiul este făcut la fața locului, implicând prezența nemijlocită a cercetătorului nu numai în teritoriu
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
Siret cu afluenții Bahna, Izvoarele, Cleja, Răcăciuni, Parava, Orbeni, Scurtă, Botohan, Fântânele, Contești, în sud-est de Trotuș (emisar Siret) cu afluenții Pârâul Mare și Gârbova, iar în vest - în partea sudică a depresiunii de Tazlău (emisar Trotuș) cu afluenții Nadișa, Răchitiș, Orașa, Helegiu, Văereni, Brătila. Afluenții Tazlăului cu origine în au un debit relativ redus dar permanent, talveguri cu panțe accentuate, viteze mari de curgere și produc viituri semnificative. Apele freatice se află la baza orizontului conglomerato-gresos din culmea principala și
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
se varsă în Siret, pe partea dreaptă. Tazlăul are un bazin hidrografic de cu o lungime totală de și un debit de ; izvorăște din munții Geamăna, aproape de izvoarele Asăului, de la altitudine și are ca afluenți pe stânga Valea Boului, Nadișa, Răchitiș, Orăsa, Valea Rea, Helegiu, Văereni și Belci iar afluenți pe partea dreaptă Negrul, Geamăna, Șoimi, Frumoasa, Schitu, Cucuieți, Solonț, Tazlăul Sărat (cel mai important afluent), Cernu, Strâmba, Moreni, Lupul și Bârsănești. Tazlăul este deci afluent al Trotușului și se varsă
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
au avut loc și în alte localități: Viseu de Sus - Dosu Taului, Cerișa, Marca, Brețcu, Mureșenii de Câmpie, Mihai Bravu, Zalău, Huedin, Belin, Zăbala, Halmășd, Sântion, Cosniciu de Sus, Camăr, Aghireș, Sucutard, Ditrău, Suciu de Sus, Tărian, Prundu Bârgăului, Cătina, Răchitiș, Șincai, Turda, Ozd, Gădălin. După Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, nord-vestul Transilvaniei a trecut sub jurisdicția Ungariei. (Prin Ardeal sau Transilvania se subînțelege în tot articolul atât regiunea istorică Transilvania, cât și provinciile Crișana și Maramureș.) La începutul
Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944 () [Corola-website/Science/299733_a_301062]
-
bancare (cel mai frecvent Bancpost și CEC Bank) Repartiția unităților de învățământ (deși favorizează centrele administrative), se îndepărtează de modelul de mai sus. "Cascadele și defileul Bolovănișului": "Alte frumoase cascade" mai pot fi întâlnite pe cursul Frasinului, Piciorului Pascului, Goșmanului, Răchitișului - în apropiere de vărsarea acestora în Tarcău, precum și pe văile Tărcuței (pe dreapta sensului de curgere) și Cășăriei (pe stânga sensului de curgere) "Repezișul-cascadă de la Ianuș" - Se află în satul Cazaci. Aici cândva exista un complex meșteșugăresc, cu moară, stează
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
calcice, magneziene, hipotone) și feruginoase. O parte sunt captate, mai puțin cele din Lucăcești. Cândva orașul a figurat printre stațiunile balneare din România în mod oficial. "Baia tradițională Muhos" - La poalele muntelui Barațcoș (1342 m), între satele Poiana Fagului și Răchitiș pe un afluent de dreapta al pârâului Valea Rece - Muhoș, valea găzduiește izvoare de apă minerală "pucioasă" și o mică amenajare balneară. "Alte izvoare minerale" În arealul Munților Tarcău se găsesc mai multe arii protejate prin lege. Aceste sunt: Rezervația
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
spre DN15, în rest terasamentul drumului fiind de pământ. Parcurge de la nord spre sud mai întâi axialul Neagrei pentru a șui în Pasul Bursucăriei la 1360 m , cobora ulterior pe Valea Bistricioarei până la Bilbor și de aici suie în Pasul Răchitiș la 950 m, pentru a coborî spre DN15 pe axialul pârâului Sec până la vest de Pasul Creangă . Urmărește limitele de demarcație mai întâi între Munții Călimani și Munții Bistriței apoi pe aceea dintre Munții Bilborului și Munții Borsecului . Prin joncțiunile
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
a platoului ca un mic cuib de viespi; și e adevărat, aici n-au mai rămas decât trei oameni. Sub sat, povârnișul coboară fără ierburi. Aproape la capătul lui e o fâșie de pământ moale și peria aspră a unui răchitiș prăpădit. Mai jos e o vale strâmtă și puțină apă. Aici au fost construite câteva case chiar pe muchia dealului, ca și cum ar fi stat în echilibru 206. Există o instanță intermediară între acest tip de narator-martor și personajul propriu-zis, cea
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fragmente înguste (10-80 m lățime) alcătuită în principal din nisipuri și prundișuri acoperite cu depozite mâloase și nisipuri fine. Aceste teritorii, frecvent inundabil, are o umiditate pronunțată și în majoritatea cazurilor este ocupată cu o vegetație formată din plopi, sălcii, răchitișuri sau asociații higrofile (C. Burduja, 1963). Din punct de vedere geomorfologic această treaptă poate fi considerată ca o terasă în formare. Terasa de luncă de 6-10 m altitudine relativă este partea cea mai importantă a luncii Bahluiului, inundabilă numai la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pe soluri aluviale în diferite stadii de humificare și gleizare și pe soluri aluviale. În sectorul superior, vegeația lemnoasă este alcătuită mai ales din esențe slabe, ce se grupează sub formă de mici zăvoaie (în amonte de Hârlău), cu sălcișuri, răchitișuri, plopișuri și arinișuri.) Sălcișurile (în care predomină Salix alba) și răchitișurile (formarmate din Salix triandra, Salix purpurea, Salix viminalis), independente sau în amestec, sunt cele mai răspândite. Plopișurile sunt formate din plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), uneori
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pe soluri aluviale. În sectorul superior, vegeația lemnoasă este alcătuită mai ales din esențe slabe, ce se grupează sub formă de mici zăvoaie (în amonte de Hârlău), cu sălcișuri, răchitișuri, plopișuri și arinișuri.) Sălcișurile (în care predomină Salix alba) și răchitișurile (formarmate din Salix triandra, Salix purpurea, Salix viminalis), independente sau în amestec, sunt cele mai răspândite. Plopișurile sunt formate din plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), uneori asociindu-se cu sălcii. În zona depresiunii de contact Hârlău Cotnari
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]