1,133 matches
-
reveneam la cărțile mele de povești... la prinți și cavaleri cu coifuri... mai toata ziua era o joacă... iar când poveștile deveneau realitate îi furam bătrânei oalele și sitele ca să-mi fac coifuri... uneori, bătrânul îmi făcea fie arcuri de răchită, fie coifuri din foi de ziar... ce timpuri neprihănite... ... baciyelmo... mai târziu, m-am trezit jucând pe diverse scene ale lumii, ca actor amator... astfel, m-am confruntat cu cea mai baciyelmică situație dintre toate: jucându-l pe Quijote... cât
BACIYELMICĂ... de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1426161240.html [Corola-blog/BlogPost/365646_a_366975]
-
rând câte un pește mic și ne bucuram de el. Acum soarele se ridicase pe cer si ajunsese în dreptul stomacului nostru, semn că nu a fost suficientă cafeaua de dimineață. Iubita mea și-a abandonat undița și luând coșul din răchită, plin cu merinde, a așezat pe pătură tot ce trebuie pentru micul dejun. Eu m-am ocupat de partea sticlelor cu băuturi răcoritoare și de pahare. Mai mult din picioare, cu ochii ațintiți pe bambinele agățate pe nailonul lansetelor, căutând
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445669394.html [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
sunt CAUT ALB PRINTRE RAMURI mă strigă amurgul ghem de cuvinte aruncate la întâmplare din tăceri rănite iau acasă visul salvat îl ascund sub prag de lumină când să adorm se plimba de colo-colo voia liber vorbesc în șoaptă cu răchita și guguștiucii reveniți pe margine de pervaz îmi făceau din aripă ochiul inimii a descifrat semnez așteptarea pe cuibul unde se va roti iar viață TIMPUL MĂ ÎNVAȚĂ CUM SĂ-MI PĂSTREZ VISUL în ninsul cuminte de ieri peste piatră
POEMELE VISULUI SALVAT de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ana_maria_gibu_poemele_visu_ana_maria_gibu_1374243972.html [Corola-blog/BlogPost/360428_a_361757]
-
națiunii sale materne: „Pe buza Drinei Albe/ Alerg pe cal/ Potcoavele se bat cu caldarâmul/ Peste pietre si nisip./ Sălciile pline de umbră/ Pentru turmele de oi,/ Snop de nuiele pentru garduri,/ Pentru pământ și livezi,/ Pentru a croșeta hambare,/ Răchita plină de fire,/ Sălciilor cu umbre,/ Vara tocmai le-a venit,/ Pe buza Drinei Albe.” (Malurile fluviului Drina Albă). Are loc o reală identificare magnetică se poate spune, cu locurile și întâmplările inconfundabile, într-un timp de reacție alert, deși
DANIEL MARIAN DESPRE DAN GASHI DIN GERMANIA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1468343107.html [Corola-blog/BlogPost/380659_a_381988]
-
la tatăl ei, cel care construise într-o viață o sumedenie de case, confecționase obiecte de mobilier, dulapuri, lăzi pentru pat, chiar și paturi, mese, scaune, cioplise frumos lemnul, sau pusese gresie și faianță, ori făcuse sobe și coșuri de răchită și găletușe de tablă și câte altele...mâinile lui mari și puternice, coordonate de mintea lui ageră și de voința lui de a sfârși tot ce a început, creaseră atâtea lucruri folositoare... de aceea mama Anei, soția lui, îi ierta
ROMANUL DIANEI -CONTINUARE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1461476417.html [Corola-blog/BlogPost/384771_a_386100]
-
rând câte un pește mic și ne bucuram de el. Acum soarele se ridicase pe cer si ajunsese în dreptul stomacului nostru, semn că nu a fost suficientă cafeaua de dimineață. Iubita mea și-a abandonat undița și luând coșul din răchită, plin cu merinde, a așezat pe pătură tot ce trebuie pentru micul dejun. Eu m-am ocupat de partea sticlelor cu băuturi răcoritoare și de pahare. Mai mult din picioare, cu ochii ațintiți pe bambinele agățate pe nailonul lansetelor, căutând
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423849293.html [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
segment populațional care dă oricând o notă intelectuală ridicată oricărei întâlniri. Eu mă prezint cu o jumătate de oră înainte, pun pe masă un telefon cu înregistrare ca să nu pierd ceva din discuții și mă retrag pe un fotoliu din răchită, mult în afara cercului aranjând cu Lizet să spună că sunt, așaaa, mai retras și nu prea sociabil. Pentru augmentarea situației îmi iau un laptop și mă prefac adâncit în explorarea facebook-ului, o chestiune fără de care s-ar părea că omenirea
PRIN LUMEA LARGĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1485967342.html [Corola-blog/BlogPost/367064_a_368393]
-
pe bulevardul Nicolae Titulescu, nu departe de stația de metrou Basara, a apărut un aprozar, cu pereți îmbrăcați în lemn deschis la culoare, lămpi cu abajururi albăstrui, tablouri cu flori pe pereți și fructe și legume așezate în coșuri de răchită. Aprozarul La Strada este primul business deschis de Radu Chiriță, un absolvent al unui master de administrarea afacerilor care, la 33 de ani, a renunțat la cariera într-o mare companie pentru a le vinde bucureștenilor legume și fructe proaspete
A renunțat la cariera în vânzări ca să își deschidă un aprozar. „Am dovedit că pot vinde mofturi scumpe. De ce să nu pot să le vând oamenilor lucruri esențiale ieftine?”. Generația B by https://republica.ro/a-renuntat-la-cariera-in-vanzari-ca-sa-isi-deschida-un-aprozar-zam-dovedit-ca-pot-vinde-mofturi-scumpe [Corola-blog/BlogPost/338424_a_339753]
-
decorarea magazinului a ales să folosească materiale naturale și s-a ferit din răsputeri de imaginile lucioase, cu fructe cu coaja sticloasă. A vrut ca în bannerele publicitare fructele să aibă imperfecțiuni, așa cum au adesea și în natură. „Coșurile de răchită le-am luat de la Buzău. În București erau 50 de lei bucata, acolo erau 30. Am cumpărat 60 și m-am întors de acolo și cu ceapă roșie și multe alte lucruri”, spune el. Între 75% și 80% dintre legumele
A renunțat la cariera în vânzări ca să își deschidă un aprozar. „Am dovedit că pot vinde mofturi scumpe. De ce să nu pot să le vând oamenilor lucruri esențiale ieftine?”. Generația B by https://republica.ro/a-renuntat-la-cariera-in-vanzari-ca-sa-isi-deschida-un-aprozar-zam-dovedit-ca-pot-vinde-mofturi-scumpe [Corola-blog/BlogPost/338424_a_339753]
-
Merlin, răspunse broscuța, ca trezită din vis. Vraciul Merlin. El m-a preschimbat în broască. El, afurisitul de vraci. — De ce? — De ce? Fiindcă nu i-am făcut voia. Zilnic îmi ieșea înainte pe cărarea spre râu. Se ascundea ba într-o răchită răscolită de vânt, ba într-un copac scorburos, ba într-un vrej de iederă sălbatică. Îmi sărea înainte și se tânguia: „Frumoaso, n-ai vrea să-mi fii mireasă?” „Nu, răspundeam eu. Piei din fața mea. Cu unul ca tine să
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413617923.html [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
în țară, și până în anul 1902, un număr important de lucrări în tehnica ulei precum „Roșiorul” sau în tehnica pastel sunt semnate „Lukian”. Picturile realizate în tehnica ulei „Car cu boi pe drum, toamna”, „Femeia cu copil la marginea orașului”, „Răchitele”, „Peisaj de amurg”, „Profil de fată”, „Car cu boi pe drum de câmp”, „Boi dejugați la câmp”, „Fetița cu oi”, „Car cu boi”, „Bărci de pescari”, „Profil de fată blondă”, și pastelurile „Un transport în timpul campaniei din 1877”, „De la apă
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) by http://uzp.org.ro/vindecari-miraculoase-stefan-luchian-1868-1916/ [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
Ca oglinda îl alege -/ Ce privești zâmbind în unde?/ Ești frumoasă, se-nțelege./ Înălțimile albastre/ Pleacă zarea lor pe dealuri,/ Arătând privirii noastre/ Stele-n ceruri, stele-n valuri./ E-un miros de tei în crânguri./ Dulce-i umbra de răchiți/ Și suntem atât de singuri!/ Și atât de fericiți!/ Numai luna printre ceață/ Varsă apelor văpaie,/ Și te află strânsă-n brațe/ Dulce dragoste bălaie. Mai târziu, dezamăgit de loviturile vieții, de lipsa de înțelegere a contemporanilor săi, de societatea
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_dragostea.html [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
verde/ Fermecat și dureros,/ Iară sufletu-mi se pierde/ După chipul tău frumos [...] Înălțimile albastre/ Pleacă zarea lor pe dealuri,/ Arătând privirii noastre/ Stele-n ceruri, stele-n valuri./ E-un miros de tei în crânguri./ Dulce-i umbra de răchiți/ Și suntem atât de singuri!/ Și atât de fericiți!/ Numai luna printre ceață/ Varsă apelor văpaie,/ Și te află strânsă-n brațe/ Dulce dragoste bălaie.” Mai târziu, dezamăgit de loviturile vieții, de lipsa de înțelegere a contemporanilor săi, strâmtorat din
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1484407891.html [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
strecoară-n suflet miresmele candorii când hăulesc pe drumuri atâtea amintiri și-n pragul înserării aud iar glasul morii cum flutură-nspre mine parfum de vechi iubiri. Și văd prin ceața vremii, tablou în tremurare, chip candid ce-mi zâmbește pe sub răchiți trecând: imagine sprințară, ca o străfulgerare din vremi ce mai învie pe margine de gând. Leonid Iacob Referință Bibliografică: imagine sprințară / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2321, Anul VII, 09 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
IMAGINE SPRINŢARĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1494343617.html [Corola-blog/BlogPost/366511_a_367840]
-
amestec de viață cazonă cu veșnica foame a țăranului sărac, lipsit de pământ și de grâne. Am tras aer în piept și am început să turui: „Tata meu cătană-a fost Cu șapică de rogoz Și c-o pușcă de răchită Pușcă-un bruj de mămăligă”. „Atât?” - a întrebat tata. „Nu, nu! Mai știu!” - am strigat eu speriat de posibila dispariție a mașinuței și am continuat: „E bolnavă rău broscuța! Umblă-n cârje sărăcuța. Dar la vara care vine Are să se
CEA DINTÂI DURERE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1437565785.html [Corola-blog/BlogPost/372612_a_373941]
-
grele în spinare, Merg petienii către târg, Cu opincile-n picioare, Niciodată nu se plâng. Biserica e sus în plai, Cu turnul înălțat spre cer, Cu hramul Sfântului Mihai, Din luna lui november. Ale Ciofului reci izvoare, Pâraie pline cu răchiți, Fete mândre-n sărbătoare, Și cu oameni foarte hotărâți. Referință Bibliografică: Drumul spre Petia / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 485, Anul II, 29 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
DRUMUL SPRE PETIA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Drumul_spre_petia_mihai_leonte_1335759361.html [Corola-blog/BlogPost/361975_a_363304]
-
sau șprangă, sârmă foarte groasă sau cablu împletit din sârmă oțeloasă, pentru a lega lemnul pe plută și pentru ancorare când se ajungea din urmă o altă plută pentru a nu se ciocni. La ancorare se arunca țuiacul după o răchită și încetinea mersul. Plutele se formau din amonte de Ciocănești, din zona Cârlibaba și ajungeau până la Dunăre la Galați, unde lemnul era preluat de turci pentru construirea de nave, deoarece lemnul de aici este bogat în rășini rezistente la apă
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > FLOARE ȘI LUT Autor: Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 2072 din 02 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Floare și lut Când pelicanii pleacă-n zbor Și-și lasă cuibul din răchită De zori de lume-mi este dor Când viața nu-mi era rănită. Când frunza cade, tresăltând, Înfiorată de răcoare Și-nchipuind dantele-n gând, Mi-e dor de noi, boboci în floare. Gutui și meri îndestulează Și ”geaba-i tihnă
FLOARE ȘI LUT de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1472794503.html [Corola-blog/BlogPost/381648_a_382977]
-
bunicilor din partea maternă, pe la poale de pădure cu flori și gâze multicolore, pe lângă o cișmea cu apă rece și bună, trecând calea ferată pe care, rareori, trecea un motor, între Caracal și Piatra Olt. Apoi poteca șerpuind printre mesteceni albi, răchită și plopi impunători, până în grădina bunicilor, de pe malul Oltețului. Luciul apei, pe care o treceai cu luntrașul, undele pline de mormoloci, fâțe, scoici, sunetele scoase de vitele venind seara de la pășune, cotcodăcitul, behăitul, lătratul, nechezatul, grohăitul, măcănitul, foșnetul vântului prin
MODELE, ASPIRAŢIE, ÎNCLINAŢII de CORNELIU VASILE în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_vasile_taina_scrisului_37_corneliu_vasile_1350931191.html [Corola-blog/BlogPost/346353_a_347682]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > LOCURI NATALE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 270 din 27 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului LOCURI NATALE... Prin umbra răchiților vechi, În farmecul acesta feeric, Mă cheamă dorul hai-hui, Să umblu bezmetic. Dacă de pe deal privesc, Câteva căsuțe răsfirate, Se lasă-n amurg întuneric, Și parcă fantome sunt toate. Dar ce mă face a plânge? Când amintirile se scurg, Inima
LOCURI NATALE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Locuri_natale.html [Corola-blog/BlogPost/354210_a_355539]
-
se scurg, Inima-n piept mi se frânge, Și-mi apare al vieții tumult. De ce? Mă întreb pe mine, Oare nu știi că mă cheamă, Aceste dealuri bătrâne, Ce nimănui nu dau seamă. Și CIOFUL pârâu mocirlos, Ce unduiește printre răchiți. Ah! Peisajul acesta frumos, Vă rog să nu mi-l răpiți! Degeaba îl păstrez în amintire, Acum privind bătrânul ARIEȘ, Din inima plină de iubire, Copilărie nu dispari în veci. TURDA 1963 Referință Bibliografică: Locuri natale / Mihai Leonte : Confluențe Literare
LOCURI NATALE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Locuri_natale.html [Corola-blog/BlogPost/354210_a_355539]
-
magnolii, din marele parc al vilei. Se îndreptă către frigider și cu mișcări mai potolite, luă o carafă cu suc proaspăt de fructe, își umplu un pahar mare și ieși pe terasă, așezându-se pe unul din fotoliile împletite din răchită, din jurul mesei rotunde , cu paharul dinainte. Sorbea cu sete din băutura răcoritoare și își zicea în sinea ei : ,,Desire! Ce faci? Dumnezeule! Astfel nu vei reuși niciodată să depășești neazul care te-a lovit și vei continua să fii o
PETRECERE NEFASTĂ(8) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470061216.html [Corola-blog/BlogPost/368512_a_369841]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > GRĂDINA DE ACASĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 450 din 25 martie 2012 Toate Articolele Autorului GRĂDINA DE ACASĂ Răchițile, simbol al casei părintești, Grădina cu merii Ionathan, Copilărie, oare unde ești? Să-l mai ascult odată pe Lican. Aș vrea să văd salcâmii înfloriți, Părul stingher cu fructele de iarnă, Desigur, voi nu puteți să știți Pentru mine asta
GRĂDINA DE ACASĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Gradina_de_acasa_mihai_leonte_1332690369.html [Corola-blog/BlogPost/354705_a_356034]
-
precum ouăle roșii, fierte în foi de ceapă, într-un ciorap de nylon, cu frunze de pătrunjel sau rostopască, așa, ca să rămână modelul. Fala gospodinelor care s-au și grăbit, de Paștele Blajinilor să le așeze pios, în coșul de răchită, alături de cozonac, pască, sticle cu vin și fructe, acoperite cu un mileu brodat, alb, scrobit ca hârtia. Ofrandă celor plecați în ceea lume, care vor să guste și ei, împreună cu noi, Sfintele Paște. Prin cimitirele orașului, preoții sunt căutați precum
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_rastalmacite_de_pastele_bl_cezarina_adamescu_1335197798.html [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
cu produse meșteșugărești, dar și în cel învecinat - în care se vindeau brânzeturi și preparate din carne - aveau nevoie de coșuri în care să fie transportate, Lilian Toderașcu din Heci, județul Iași, a venit cu împletituri din nuiele, executate din răchită de cultură (coșuri și coșulețe de toate mărimile, dar și sticle în „straie de nuiele”) de membrii familiei sale, care se îndeletnicesc cu toții cu acest meșteșug. Târgul, de la care câțiva meșteri au plecat deja întrucât sunt invitați la alte manifestări
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Targul_de_paste_de_la_suceava.html [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]