134 matches
-
îndepărtată O babă care se vădea / Precum că trei feciori avea. Erau ca brazi-nalți și mari, / Iar de virtute erau tari Acești feciori, dar - dragii mei - / La minte slabi se-arătau ei. Toată a lor gospodărie / Se dovedea o răzeșie Destul de mare și bogată. / Aceasta se vădea formată Din casa bătrânească. Ea / Avea apoi alăturea Toată pojijia pe care / O casă de-acest fel o are. Se mai afla pe răzeșie / Și o livadă și o vie, Precum și vite îngrășate
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448553458.html [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
arătau ei. Toată a lor gospodărie / Se dovedea o răzeșie Destul de mare și bogată. / Aceasta se vădea formată Din casa bătrânească. Ea / Avea apoi alăturea Toată pojijia pe care / O casă de-acest fel o are. Se mai afla pe răzeșie / Și o livadă și o vie, Precum și vite îngrășate / Și păsări mari, nenumărate. Toate aceste-alcătuiau / Gospodăria ce-o aveau Feciorii cari, de bună seamă, / O stăpâneau cu a lor mamă. Pe lângă astea, mai avea / Baba și bani, căci își strângea
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448553458.html [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
încercă și el în zadar vigilența proprietarilor de ocini din Mitești. Aceștia își păstrau cu sfințenie vechile hrisoave de împroprietărire, pecetluite cu sigiliul domnesc al bătrânului Ștefan. Dar te pui cu Vodă Mihalache?! Acesta, neputând ajunge la vreo înțelegere cu răzeșii, a ticluit un vicleșug, căruia țăranii miteșteni nu i-au putut găsi ac de cojoc. Într-o zi, Mihail Sturza, domnul Țării, a trimis la Verșeni episcopi și preoți, pasă-mi-te pentru o procesiune de întărire a hotarului, șters
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Doua_fete_alintate_si_hotaru_gheorghe_parlea_1363891379.html [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
Zorleni marcată de dansuri populare într-un adevărat spectacol, fie că vorbim despre Formația de mandoline «Doina Similei» din comuna Alexandru Vlahuță, Ansamblul de cântece și dansuri după cimpoi «Floricica» din comuna Perieni, sau de ansamblurile folclorice «Rapsozii Iveștiului» și «Răzeșii din Pogonești», filonul folcloric autentic românesc este la el acasă. Portul popular, dansurile tradiționale și obiceiurile fiecărei comune în sărbătoare sunt tot atâtea motive pentru a nu ocoli Valea Tutovei. Pentru cei pasionați de istoria neamului românesc, un concediu în
Ana Birchall vă invită într-o călătorie pe Valea Tutovei by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103538_a_104830]
-
Moldovei. Numai între August-Septembrie 1917, după retragerea trupelor rusești, armata română, singură a ținut piept celor 25 de bătălii în zona Oituz-Mărășești-Nămoloasa, respingând atacurile dușmanilor cu bravura ostașilor români: „Pe aici nu se trece! Vitejiei armatei noastre s-au alăturat răzeșii cărturari nemțeni de la poalele Ceahlăului, declanșând: „ asaltul final pentru Unirea Basarabiei, învățători nemțeni ca Leon Mrejeriu, Simion T. Kirileanu, Petru Gheorgheasa etc., au plecat în Basarabia, unde împreună cu alții s-au alăturat pedagogului ardelean Onisifor Ghibu.” (Traian Cicoare-Marea Unire și
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1427503296.html [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
mare, Ștefan i-a răsplătit dăruindu-le pământ, ca să aibă cu îndestulare neam de neamul lor. Unora din căpitani le-a dăruit chiar locurile unde și-au arătat ei faptele lor vitejești. Așa a fost la bătălia din satul Fundătura. Răzeșii din Bucătăria, Cănțălărești, Chetrești, Ciofeni, Gârceni, Mircești, Telejna de Sus și Tătătăni, toți sunt împământeniți din vremea războiului de la Racova, pentru că au știut să-și apere: Crucea, Vodă și Moșia. Și așa, cu ajutorul lui Dumnezeu și cu bărbăția ostașilor moldoveni
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
istorice românești Crișana. O altă localitate Crihana, înființată în 1924, există în județul Orhei, denumirea acesteia provenind de la numele lui Anton Crihan, fost membru al Sfatului Țării și secretar de stat, apoi ministru la București. Părți ale satului: Bortărie, Bulucu, Răzeșie, Sat, Vâlcova, Crihănița (cartier urban în vecinătatea municipiului Cahul) Zone din extravilan: Baltă, Baraghína, Dealurile de la Lutul Roș, Fântânéle, Grindul Lung, Pământul Popii, Petricéi, Răzeșie Hidronime: Bălacea (baltă), Barcul lui Ciochină (barc sau baltă, luncă băltoasă), Barcul lui Duia (barc
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
Sfatului Țării și secretar de stat, apoi ministru la București. Părți ale satului: Bortărie, Bulucu, Răzeșie, Sat, Vâlcova, Crihănița (cartier urban în vecinătatea municipiului Cahul) Zone din extravilan: Baltă, Baraghína, Dealurile de la Lutul Roș, Fântânéle, Grindul Lung, Pământul Popii, Petricéi, Răzeșie Hidronime: Bălacea (baltă), Barcul lui Ciochină (barc sau baltă, luncă băltoasă), Barcul lui Duia (barc), Barcul lui Topor (barc), Bribari (lac), Carasul (lac), Cardon (barc), Crihana (pârâu), Dracele (baltă), Floricica (pârâu, denumire alternativă pentru pârâul Crihana), Foltanele (lac în lunca
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
pînă în or. Chișinău este de - 146 km TOCSOBENI*, sat, în jud. Bălti, așezat pe malul Prutului, între satele Vrănești și Gherman. Face parte din volostea Sculeni. Are 71 case, cu o populațiune de 817 suflete. Răzeșii posedă aci o răzeșie de 334 desetine. Țăranii au pamant 240 desetine. Șunt vii și grădini cu pomi. <nowiki>*</nowiki>Azi ortografiat Taxobeni. Ilie Ilașcu.
Taxobeni, Fălești () [Corola-website/Science/305231_a_306560]
-
lăcaș de cult, dar acesta trebuie să fi existat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, din moment ce la anul 1774 erau doi preoți și doi diaconi în satul Valea lui Ipati. a fost construită în anul 1805 de către răzeșii din localitate, în cimitirul aflat pe un vârf de deal de la marginea satului. Pe grinzile sculptate, se află un text scris în limba română cu caractere chirilice. La sud-vest de biserică se află o piatră veche de mormânt cu o
Biserica de lemn din Ipatele () [Corola-website/Science/318754_a_320083]
-
racautenilor, acest schimb a fost făcut la 15 martie 1839: Aslan a dat Mănăstirii Bogadana toată moșia lui din hotarul Racauti, primind în schimb o treime din moșia acesteia din Onești, precum și Teisoara aflată în zona Buciumi. Cu acest prilej răzeșii din Buciumi au preluat pentru un timp și moară de la Ciuches. După cum reieise dintr-un act încheiat la 26 octombrie 1844, aceasta moară era stăpânita în acel an de buciumeni care o cumpăraseră de la Mănăstirea Bogdana cu 240 lei suma
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
la 15 iulie 1763 și plecată în Rusia această lasă probabil partea sa de moșie în folosință temporară răzeșilor Crudești. După moartea soțului său Irina se întoarce, totuși, în Moldova și caută să-și revendice partea sa din moșia Temeleuți. Răzeșii, însă, vânduseră între timp Temeleuții paharnicului Iordachi Panaite, dar nu numai părțile pe care le aveau în proprietate, ci și părțile ce aparțineau Irinei. Dat fiind faptul că paharnicul Iordachi Panaite decedase, Irina Rusătiasca s-a înțeles cu răzeșii Crudești
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
Vărvăreuca și în 1859 și în 1867, ne spune dl. Vasile Trofăilă în cartea sa "Județul Soroca. Monografie ilustrată, 1999." Indiferent care este versiunea adevărată, un lucru este de necontestat; și anume faptul că această localitate își are drept întemeietori răzeșii care și-au edificat de-a lungul generațiilor o istorie glorioasă. Secolul XVIII este marcat de o permanentă expansiune rusească spre sudul, vestul și nordul Europei. Punctele strategice erau țărmurile Balticii, teritoriul din nordul Mării Negre, Constantinopolul, strâmtorile Bosfor și Dardanele
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
lucrarea lui Zamfir Arbure, este descris posesia de pamant în satul Cucueți în anul 1901. În satul Cucueți dețineau pămînt proprietarii: Dragan - 6860 ha Cugurean (u) - 770 ha Ciolac (u) 300 ha Sajin - 300 ha Mănăstirea Sf. Morminte - 30 ha Răzeșii - 1171 ha (Răzeșii pînă la 10 martie 1847 s-au numărat între mazili și ruptași, iar din anul 1847 s-au egalizat în “ODNOVORȚI”, formînd o clasă deosebită a micilor proprietari. Răzeșii posedă pamînd în devălmășeală. Ca urmare la ei
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Vasile Costin a fost delegat la măsurarea moșiei Stîncăuți - Cucueți, comuna Șapte Bani plasa Rîșcani județul Bălti, ce se află în proprietatea lui Hristofor Negruș, în mărime de 752 ha 1025 m.p. Această moșie se marginea cu proprietatea Ecaterinei Dobrograeva, răzeșia locuitorilor satului Cucueți și satului Bălan; moșia Hiliuți, proprietatea satului Hiliuți; moșia Danul, proprietatea lui Capetanopolis; răzeșia locuitorilor satului Mălăiești și nădelurile din s. Șapte Bani. Alt document este actul de expropriere a moșiei Chiroșca - Danul, proprietatea lui Capetanopolis. O
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
ce se află în proprietatea lui Hristofor Negruș, în mărime de 752 ha 1025 m.p. Această moșie se marginea cu proprietatea Ecaterinei Dobrograeva, răzeșia locuitorilor satului Cucueți și satului Bălan; moșia Hiliuți, proprietatea satului Hiliuți; moșia Danul, proprietatea lui Capetanopolis; răzeșia locuitorilor satului Mălăiești și nădelurile din s. Șapte Bani. Alt document este actul de expropriere a moșiei Chiroșca - Danul, proprietatea lui Capetanopolis. O parte a acestui pămînt a fost repartizat locuitorilor din satul Cucueții - Noi: Popa Constantin Gh, 2 ha
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
a constituit-o nerespectarea dreptului de strămutare de pe o moșie pe alta, a dreptului de moștenire a iobagului, și dijma episcopală. O consecință a revoltei țărănești a fost semnarea actului constitutiv al uniunii între marea nobilime, cler, orășenii sași și răzeșii secui Unio Trium Nationum. Un impact masiv asupra societății transilvănene l-a avut și răscoala țărănească în Regatul Ungariei contra nobilimii feudale din 1514 condusă de secuiul din mica nobilime Gheorghe Doja. Decesul prematur al regelui Matei Corvin, marea răscoala
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
fi privită, așezarea pare a fi o microdepresiune pe 3 axe cu deschidere spre: Berzunți-Onești, Poduri-Moinești și Tescani-Bacău. Transversal, pește deal, în partea nordică: Bucșesti-Măgirești-șoseaua natională-Bacău. Colinele din jur au denumiri, cum ar fi: Grui, Furnicuș, Frența, Sopa, Cheșchea, Săcătura, Răzeșie, Frența, Stratieru (de la Efstatiade- fost proprietar), Pârâul Ursului, Târna, Groapă lui Bălan, Oacheșă, Pârâul Teiului, etc. Din cercetarea documentelor istorice, privind comunitatea în care trăim, am descoperit unele izvoare cu privire la localitatea Cernu. În toamna anului 1456, tânărul Ștefan și-a
Cernu, Bacău () [Corola-website/Science/300663_a_301992]
-
zidul bisericii Sf. Parascheva o placă comemorativa cu eroii căzuți în primul război mondial, placa care astăzi este depusă în curtea școlii din sat. La nord de sat se găsește o mare pădure de salcâmi. La răsărit, pe dealul numit Răzeșie, aproape de Macișeni se găsește o pădure în care primăvară înflorește bujorul românesc, plantă monument al naturii. Până la revoluția din 1989, sătul avea poate ce mai mare livadă de meri din județul Galați dar care a dispărut. Tot până la revoluție, la
Mândrești, Galați () [Corola-website/Science/301217_a_302546]
-
trebuie să fi existat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, din moment ce la anul 1774 erau doi preoți și doi diaconi în satul Valea lui Ipati. Biserica de lemn din Ipatele a fost construită în anul 1805 de către răzeșii din localitate, în cimitirul aflat la baza dealului de la marginea satului.
Ipatele, Iași () [Corola-website/Science/324516_a_325845]
-
veni în sat. Magda, care se măritase între timp cu șleahticul Anton Ludno (Oleg Danovski), îl previne pe Șoimaru să fugă pentru că Orheianu a venit cu gânduri de răzbunare. În duminica următoare, boierul vine la biserică pentru a vorbi cu răzeșii. El le spune că i-a cerut noului domnitor să-i ierte pe șoimăreșteni pentru că au luptat de partea lui Tomșa, pretinzând în schimb ca sătenii să-i dea de bunăvoie întregul lor pământ pentru a-și întregi moșia sa
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
Mașcăuți este o localitate-centru de comună în raionul Criuleni, Republica Moldova. Denumirea Mașcăuți se trage de la Macicăuți, sat cu prisacă și vaduri de moară, care și-a luat denumirea de la Macico Rusul, care a stăpânit, după cum arătau răzeșii de pe jumătate de jos a satului, vadul vechi de moară, vadul cel din jos, unde au fost moara lui. Despre formarea satului există o legendă care s-a transmis din tată în fiu și așa mai departe și o să o
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
Sava, Editura Fund. Culturale M. Kogălniceanu/ Cartea Româneasca, București,1942, 51p, Extras din Rev. "Arhiva Românească", tom. VIII, Buc. 1942 B.A.R.: II 188279, B.A.L.: 4 exp. (1R+3D); 1D ex semnat 12. "Din istoria jurisprudenței românești. Răzeșii în proces pentru moșie cu Domnia Moldovei", Aurel Sava, București,1944,p.453-471, Extras din Volumul Omagial "C. Giurăscu" B.A.R.: III 193714 13. "Documente privitoare la târgul și ținutul Orheiului, publicate cu un studiu introductiv de Sava Aurel
Listă cu articole publicate de Aurel Sava () [Corola-website/Science/327218_a_328547]
-
boierul va veni în sat. Magda, care se măritase între timp cu șleahticul Anton Ludno, îl previne pe Șoimaru să fugă pentru că Orheianu a venit cu gânduri de răzbunare. În duminica următoare, boierul vine la biserică pentru a vorbi cu răzeșii. El le spune că i-a cerut noului domnitor să-i ierte pe șoimăreșteni pentru că au luptat de partea lui Tomșa, pretinzând în schimb ca sătenii să-i dea de bunăvoie întregul lor pământ pentru a-și întregi moșia sa
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
așteptând desfășurarea atacului tătar. - Acum! spuse voievodul. Corpul Întâi și al doilea de vânători domnești, sub acoperirea arcașilor, atac pe flancul stâng! Călărimea condusă de stolnicul Petru și comisul Groza, manevră falsă de atac pe centru, cu retragere pe dreapta! Răzeșii, retragere la liziera codrului! Vreau două mii de arcași, pe două rânduri, acolo, pe dealul din stânga! Trâmbițele vestiră noile porunci, iar corpurile de oaste răspunseră. Din dreapta lui Oană se desprinseră cele două corpuri de cavalerie, care se aruncară Într-un atac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]