15,674 matches
-
partea Ta. Cântă suflete, cântul cel ceresc! Înveșmântat în har dumnezeiesc. Cântă suflete, mulțumind mereu, Că-i cu tine veșnic însuși Dumnezeu. Cântă suflete, plin de bucurie, Dumnezeu se luptă cu și pentru tine. Cântă suflete, fii plin de pace sacră! Și rodește veșnic dragostea curată! Cântă suflet, imnul mântuirii! Iartă totdeauna, uită ura lumii! Păstrează adânc în tine comorile iubirii! Lasă larg deschise căile luminii! Cântă suflete! Cântă neîncetat! Că Dumnezeu ți-e Tată cu adevărat. Cântă suflete, toată viața
CÂNTĂ SUFLETE! de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/marina_glodici_1486984970.html [Corola-blog/BlogPost/382989_a_384318]
-
și aștepta demult momentul să dea drumul tumultului de trăiri. Mulțumesc adânc întâmplării care mi-a scos în cale acest dar, căci la rândul lui, scrisul a dat naștere unei alte etape de viață cu trăiri în care zace ceva sacru și teribil de frumos. Comunicarea prin scris cu semenii mei nevăzuți de pretutindeni, mai ales cu cei care își notează pe agenda zilnică împlinirea faptelor bune și iubirea, a devenit pentru mine esențială. Scriu, fie despre lumea prin care mi-
NICIODATĂ NU E PREA TÂRZIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_niciodata_nu_e_prea_tar_elena_buica_1343815559.html [Corola-blog/BlogPost/360068_a_361397]
-
are puterea să spună: “am murit... și mă bucur!” Pentru că “de fapt... am învins timpul!“ (Un mesaj de iubire). Însă Cronos nu poate fi biruit decât metaforic. Iar poeta înțelege acest lucru. În celălalt taler al balanței se află sentimentul sacrului. Dialogul poetei cu divinitatea este nostalgic, cu valoare de experiment, dovedind vulnerabilitatea ființei ei: ”ce caut eu, Doamne,/ în pustiul lumii?/ mângâie-mă, Doamne,/ cheamă-mă la Tine!” (Black wind). În poezia Danielei Voiculescu, nimeni și nimic, în afara divinității, nu
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
Radu Botiș au fost din ce în ce mai bogate în conținut. De-a lungul anilor, în paginile celor trei reviste au semnat scriitori tineri sau mai puțini tineri, dintre care spicuim nume și câteva titluri: Cezarina Adamescu (Acoperiș pentru Rugă), Adrian Botez (Misiune sacră împlinită „Peste veac”), Ionuț Caragea (Patria la care mă întorc), Al. Florin Țene (Bilanțul unei veri fierbinți), Elena Trifan (Târgul de Sf. Ilie, București), Nicolae Nicoară Horia (Stă mama la geam), Liviu Florian Jianu (O nouă provocare), Constantin Mândruță (Nici
G\NDURI SEMĂNATE, DE IOANA STUPARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 628 din 19 septembrie 2012 by http://confluente.ro/G_nduri_semanate_de_ioana_stuparu_al_florin_tene_1348115223.html [Corola-blog/BlogPost/343574_a_344903]
-
băncile pline de bani / Capitaliste, profasciste / La mâna unor șarlatani (Discurs și concept). Acum revine pregnant, pentru ca înainte a fost doar sugerată tema dacismului, a genezei mitice a națiunii române, drumul spre Kogaion că acțiune inițiatica de revenire la rădăcinile sacre. După Chemarea la judecata urmează logic în desfășurarea lucrurilor Condamnarea, carte apărută anul trecut.Patriotismul acestui om alungat pe meleaguri străine are o putere extraordinară: nu uită nimic, nu iartă pe nimeni. Pamfletul sau cu două tăișuri este filtrat chiar
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1450799352.html [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
dedică o balada și “celor 28 de turnători din dosarul meu de urmărit al Securității” Vânzătorii de țară, trădătorii, chiar si licuricii dintr-o Ordine Oculta sunt puși la stâlpul infamiei într-o lume în care România este un spațiu sacru de iubire și credința. Citind versurile românești patriotice ale domnului Virgil Ciucă mi-am amintit că marele poet Aron Cotruș - din aceeași serie tipologica - au fost elaborate de asemenea în sudul luxuriant al Statelor Unite. Pentru istoria literară, o asemenea expansiune
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1450799352.html [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
aplaude de parcă auziseră o altă înțelepciune menită să rămână peste veacuri. Regele făcu un semn și Marele Șambelan, un individ cu o mutră de lingău atât de scârboasă încât ți se apleca numai când îl priveai, scoase cizmele din picioarele sacre ale regelui iar batistele parfumate începură să se zbată isteric. Duhoarea din uriașa încăpere își schimbă substanțial nota. Ceva între un cadavru de pisică intrat în putrefacție și un câine eviscerat de cornul unui taur. De picioare se apropie grupul
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
mai vorbesc. Nu mă miră că te duc ăștia cu roaba... Hai, că ți-a cam plăcut friptura de mistreț și de căprioară așa că rabdă neneeee... Între timp majordomul, având aerul că oficiază la un altar, dezvelea din ce în ce mai mult trupul sacru al regelui. - Băăă, dupe ce văz io aicișa, ai și niște limbrici de mai mare dragul, dacă nu cumva și tenie că prea ești gălbejit deși umbli după crăpău toată ziua... Da’, ca să zic așa, cu scula nu prea ai
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
trecut prin Olanda ... Vacile în mod loial Dădeau roți de cașcaval ... Și-n Englandul auster Vaca-i un “modul” prosper, Chiar de-a trecut prin laguna, Sindrom de “vacă nebună” ... Iar morala-i,ca o soacra De vorbim de “vacă sacra” Cu sfințenie de toaca, Zicem că ... vaca-i tot vacă! Referință Bibliografica: Vacă - Fabula / Constantin Enescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1372, Anul IV, 03 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Constantin Enescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
FABULĂ de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/slvgarrleb_1412332787.html [Corola-blog/BlogPost/341155_a_342484]
-
săi Eroi, Sfinți, Martiri, Voievozi, Vlădici, Cărturari, Cuvioși și Mărturisitori. Prietenia noastră hristică crește ca Mireasma divină a Zorilor Sfintei Învieri, ca o poezie a Duhului, pură, frumoasă și dumnezeiască. Numai Prietenia sfântă zămislește în sufletele pline de lumină, cântarea sacră a Adevărului unde crește liber și puternic înalta conștiință moral-ortodoxă, ca o flacără verde, celestă, cuceritoare: Omul, aparținându-și astfel și definindu-se ca libertate și responsabilitate, ca rațiune și spirit, ca chemare și alegere, înțelegând frumusețea Întrupării și Taina
PRIETENIA INTRU HRISTOS de MIRON IOAN în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/miron_ioan_1446651108.html [Corola-blog/BlogPost/381112_a_382441]
-
și nu se poate nimici de nimeni, nici de-a lungul sutelor de ani. E lucrul primordial și plastic. De la dânsa vine totul. Ea întinde statul în ceasurile bune, ea, în ceasurile rele, îl resoarbe, îl ascunde în misterul ei sacru, până la o altă răsărire în afară, ca arborele care-și închide vlaga în toamnă pentru o nouă primăvară”. De la națiune ajungem la patrie. Cu secole în urmă, Friedrich cel Mare făcuse o mărturisire de conștiință: “Îmi iubesc țara cu pasiune
Națiunea, eterna iubire… by http://balabanesti.net/2014/05/24/natiunea-eterna-iubire/ [Corola-blog/BlogPost/339971_a_341300]
-
Gyr) Eminescu este nume Pentru țară - România, Și-i durerea dusă-n lume, Lacrima, dorul, mânia... (Nichita Stănescu) Eminescu este grinda, Cifrul nației române, Iar noi piatra, casa, tinda, Colbul ce din noi rămâne... (Adrian Păunescu) * Neamul românesc prin dânsul, Sacrul drept la nepieire Și-l asigură, prin plânsul Doinei lui de rătăcire... (Mircea Eliade) Referință Bibliografică: Corifeii despre Eminescu - plăsmuiri lirice / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2352, Anul VII, 09 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
PLĂSMUIRI LIRICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1496986099.html [Corola-blog/BlogPost/379623_a_380952]
-
Tresărind când de iarbă-s atinși. Cu oftările mele strânse-n petale. Și câmpul întreg îmi pare un vis. Cu fața în lanul cel verde cu flori, Inima-mi bate a nădejde, a rugă. Simt pașii iubirii cu a ei sacri fiori... Ce cu dor împletesc o cunună. Privirea cuprinde seninul ceresc, Cald mă salută și macii câmpiei. Cu tine mi-e bine chiar și în vis... Iar vara-i o parte din veșnicie. Cluj Napoca 09 iulie 2016 Referință Bibliografică: Iubesc
IUBESC de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1468089145.html [Corola-blog/BlogPost/382108_a_383437]
-
semnifică și simbolizează ceea ce trebuie să devină lumea, adică o dăruire și un imn de laudă adus neîncetat Creatorului. Într-un alt studiu teologul Stelian Gomboș prezintă temeiuri scripturistice și dogmatice în legătură cu prezența Domnului în cadrul Sfintei Liturghii. Sunt prezentate jertfele sacre ale Vechiului Testament ca anticipare și preînchipuire a Jertfei Euharistice, arătând că sacrificiul creștin s-a împlinit o singură dată pe Golgota prin Jertfa Fiului lui Dumnezeu. Tot în acest capitol sunt prezentate mărturii biblice și patristice cu privire la importanța Jertfei
STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_stelian_gombos_0.html [Corola-blog/BlogPost/359448_a_360777]
-
în Spitalul de lângă noi. Pe mulți i-ai ajutat altruistă în suferință și pe mulți i-ai și însănătoșit chiar. Când rostesc cuvântul ”mamă” tresar! Un fior de nedescris mă umple de tot ceeace poate aduna în el, acest unic, sacru și tainic CUVÂNT. Între străinii de atâta de multe nații, câte mi-a fost dat să cunosc, am observat că absolut toți îi înțeleg semnificația și își înclină cugetele cu reverență în fața lui. Nu ți-am spus până azi, dar
SCRISOARE PENTRU MAMA de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_pentru_mama.html [Corola-blog/BlogPost/349065_a_350394]
-
SUB SEMNUL LUI ȘAPTE Însemnări fugare "Grupul celor 7", cu numărul 7 (!), conturează în acest volum un simbol totalitar dar și în mișcare, desemnând, într-un fel "harurile minții". Aici, "Arta nudului" îmbină literatura cu arta într-un număr considerat sacru: "O zicală spune, că șapte e număr greu. Celebra lucrare a lui Nizami - Cele șapte prințese - reunește simbolismul culorilor și astrologia: sunt șapte palate, fiecare de culoarea câte unuia din cele șapte planete; în fiecare palat locuiește o prințesă a
SUB SEMNUL LUI ŞAPTE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 795 din 05 martie 2013 by http://confluente.ro/Sub_semnul_lui_sapte_elisabeta_iosif_1362497893.html [Corola-blog/BlogPost/345593_a_346922]
-
unii care se întreabă azi: dar ce am făcut? L-am chinuit sau omorât eu pe Iisus? Nu! Dar ai indus suferință semenilor, ai furat, ai mințit, ai depus mărturie mincinoasă, ai scris (despre) sau ai făptuit lucruri potrivnice învățăturilor sacre ale oricăreia dintre religiile de pe pământ, în cazul nostru cea creștină: De câte ori oțet și fiere I-ai dat și tu să bea, Tu, fariseu al slovei, ce nu mai știi să ierți? Și câte cuie, oare, în crucea Lui bătut
E(C)LIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALĂRII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1436451453.html [Corola-blog/BlogPost/384482_a_385811]
-
mă lasă Nu mă scăpa, cioburi să devin Sunt amfora Ta plină cu vin! În ceruri, ca și pe pământ, Moartea este transformare Înviere-n altceva, înălțare. Cu toate acestea,măi lasă-mă, Mă lasă Printre tumultoasele, tainicele Tale turme sacre De mieluți De cămile, căi, Cerbi căprioare aproape de mierle și privighetoare Pe maluri de ape Meditând. Printre alintoase flori, cu Soarele la dreapta mea în mijlocul zidirii Tale stând, Măi lasă-mă, mă lasă Pe planetă Pământ! Referință Bibliografica: Sunt cupă
SUNT CUPA DIN MÂINILE TALE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1401973945.html [Corola-blog/BlogPost/360957_a_362286]
-
urmă doar doina, unicitatea expresiei sufletului românesc: “ Ninsoarea cade în genunchi Ca stelele în rugăciune, Ferestrele într-un mănunchi Se-aprind din bobul de tăciune.”( Cununa doinelor de nea ). Asemeni lui Arghezi cuvântul are o funcție cosmogonică, atribuind ființei ficțiunea sacră. Pentru poetă, versurile au o formă ingenuă, fragment mitic, care-și este suficient sieși. Muzicalitatea versurilor și perfecțiunea rimelor dă o cursivitate poemelor. Poeta, în întreg volumul prozaizează programatic, într-o îmbrățișare a calofiliei și a metaforei motivate, redescoperă filonul
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tatiana_scurtu_munteanu_1445093735.html [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
puțin poeticității intenționate. Câștigul acestei poezii stă în talentul autoarei, în trăirile globmoderniste, prin părăsirea poeziei postmodernă, deja depășită, poeta mizând pe rezonanța simbolică a dublului raport : el-ea, margine centru, și dintr-o ambiguitate semantică și imagistică originală. Relația cu sacru, așa cum spunea Jean-Jacques Wunenburger, în această poezie se face prin răbdătoarea cucerire spirituală, favorizată de devoțiune, învățătură și grație. Simbolul înțeles la un nivel spiritual devine punte, prezență, limbaj, universal, viață concepută într-o cu totul altă ordine: cea a
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tatiana_scurtu_munteanu_1445093735.html [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
cel mai puternic liant al omenirii, forță de coeziune a lumii, a chemat-o pe Manuela Sanda Băcăoanu - autoarea cărții - spre o nouă trăire, cunoaștere, fericire, iubire, într-un ritual de purificare a sinelui. IUBIREA a desemnat esența trăirii în SACRU, calea spre o CONȘTIINȚĂ ce înglobează întreg UNIVERSUL, IUBIREA - sentiment atât de viu și palpitant redat în ... Citește mai mult Manuela Sanda Băcăoanu„Între Pământ și Cer, pe Camino de Santiago”Camino Francez 2012Editura ,,Școala Ardeleană”Cluj-Napoca, 2015„Povara luminii
LUCIA ELENA LOCUSTEANU by http://confluente.ro/articole/lucia_elena_locusteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/365895_a_367224]
-
cel mai puternic liant al omenirii, forță de coeziune a lumii, a chemat-o pe Manuela Sanda Băcăoanu - autoarea cărții - spre o nouă trăire, cunoaștere, fericire, iubire, într-un ritual de purificare a sinelui.IUBIREA a desemnat esența trăirii în SACRU, calea spre o CONȘTIINȚĂ ce înglobează întreg UNIVERSUL, IUBIREA - sentiment atât de viu și palpitant redat în ...
LUCIA ELENA LOCUSTEANU by http://confluente.ro/articole/lucia_elena_locusteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/365895_a_367224]
-
spus, imaginile nesfârșite ale sânilor unor femei tinere intră în repertoriul imaginarului, reprezentarea sânilor ca simbol al feminității, fecundității și maternității țin de ordinea simbolică a lucrurilor. Prin simbol, omul introduce, o dată cu discursul, o dimensiune invizibilă, dar extrem de puternică: dimensiunea sacră, pe care o găsim conservată în mituri, idei religioase, în literatură și arte. Sânul dezvăluit al Madonei, în iconografia occidentală, nu este obscen și nu poate fi echivalat niciodată cu sânul dezvăluit al unui model cotidian. Cine stabilește această diferență
FOTOMEMORII de DAN CARAGEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_fotomemorii_dan_caragea_1375285397.html [Corola-blog/BlogPost/361153_a_362482]
-
al unui model cotidian. Cine stabilește această diferență? De ce o imagine ne „înalță”, și cealaltă ne „excită”? Simplu: pentru că putem separa registrele cărora imaginile, deși aproape identice, le aparțin (prezența sau absența pruncului este fundamentală): una se înscrie în ordinea sacră, iar cealaltă în cea profană. Sânul matern e sacru, sânul gol e concupiscent. Artiștii au avut mereu prezente în minte aceste înțelesuri. Astfel, în receptarea corpului artistic, reprezentarea anulează „sexualitatea” imaginii. Arta, ca și interpretarea ei, impune convertirea imaginarului (a
FOTOMEMORII de DAN CARAGEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_fotomemorii_dan_caragea_1375285397.html [Corola-blog/BlogPost/361153_a_362482]
-
o imagine ne „înalță”, și cealaltă ne „excită”? Simplu: pentru că putem separa registrele cărora imaginile, deși aproape identice, le aparțin (prezența sau absența pruncului este fundamentală): una se înscrie în ordinea sacră, iar cealaltă în cea profană. Sânul matern e sacru, sânul gol e concupiscent. Artiștii au avut mereu prezente în minte aceste înțelesuri. Astfel, în receptarea corpului artistic, reprezentarea anulează „sexualitatea” imaginii. Arta, ca și interpretarea ei, impune convertirea imaginarului (a repertoriului de imagini) în simbolic (repertoriu de asociații culturale
FOTOMEMORII de DAN CARAGEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_fotomemorii_dan_caragea_1375285397.html [Corola-blog/BlogPost/361153_a_362482]