9 matches
-
de șoseaua Plopu-Murighiol și la vest și nord, de dealurile Murighiolului. b) Caracterizare ecologică ... Lacul Sărături Murighiol este situat în terasă Dunării, are o lungime de circa 2 km și o lățime maximă de 500 m. Apele lacului sunt puternic salinizate de tip cloruro-sulfatic, caracterizate prin marea bogăție de zoo- si fitoplancton. Complexul salmastru găzduiește colonii de sternide unde cuibărește abundent piciorongul (Himantopus himantopus), ciocintorsul (Recurvirostra avosetta), podiceps nigricolis, rata (Netta rufina) și unde mai cuibărește încă Charadrius alexandrinus. În timpul iernii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
cu predominantă acestora din urmă, orientate pe o direcție piezișa pe linia actuala a țărmului și având o dispoziție în evantai. Vegetația este caracteristică zonelor litorale cu sol nisipos sărăturat. Are importanță în migrația păsărilor și pentru iernatul acestora, apele salinizate din zona înghețând la temperaturi mai joase. 2.16. Lacul Rotundu (228 ha) a) Delimitare ... Lacul Rotundu este situat în complexul lacustru Somova-Parches, în partea vestică a complexului. Zona este delimitata la est de lacul Telincea, la sud de horstul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
sol este doar de câțiva zeci de cm și de multe ori este afectat de eroziune eoliană și, în special, pluvială. La nivel de municipiu 623 ha sunt erodate. În luncile râurilor s-au format solurile aluviale. Aceste soluri sunt salinizate și mlăștinoase. O bună parte din suprafața solurilor fertile a fost destinată construcțiilor cartierelor locative și întreprinderilor, de aceea valorificarea acestora este minimă. Din suprafața totală a orașului de 4143 ha, numai 117 ha au utilizare agricolă. Clima este temperat
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Equisetum maximum), barba ursului (Equisetum palustre). 2.2. Vegetația halofilă (de sărături) Are apariții insulare sau bandiforme îndeosebi în zona de silvostepă a depresiunii de contact. Peticele de sărături din arealul localității Ceplinița și de la Cotnari se datoresc spălării marnelor salinizate de pe versanții "Coastei de tranziție" (cu expozite estică la Cotnari și Ceplinița) și depunerea lor în șesul larg al Bahluiului, contribuind la sărăturarea solurilor de aici. Dintre speciile halofite petru zona cercetată putem aminti: brânca (Salicornia herbacea), săricica (Salsoa soda
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
bulb. Lunca Bahluiului prezintă câteva areale cu zăvoaie formate din răchită, salcie, plop alb, precum și specii hidrofile de rogoz, țipirig, pipiriguț, stuf, etc. Vegetația halofilă are apariții insulare, îndeosebi în zona localităților Ceplenița și Cotnari și se datorează spălării marnelor salinizate de pe versanții "Coastei de tranziție". Dintre speciile halofile amintim: brânca, sărăcica, pelinul, limba boului. (C. Buduja, M. Lazăr, 1963). Solurile caracteristice depresiunii de contact sunt: cernoziomuri cambice (cu fertilitate mare); soluri neevoluate aluviale tipice) ocupă cea mai mare suprafață a
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de pantă ce se recunosc de la distanță, atât prin eflorescențele albicioase, cât și prin vegetația specific halofită. Când peste stratele marno- gipsoase se scurg apele din pânza superioară, acestea dizolvă și apoi îmbibă cu săruri solubile solurile întâlnite în cale, salinizându-le. b) Solurile de pe pante fără alunecări. Formarea solului a fost împiedicată prin scurgerea apei la suprafață,iar solul încearcă să se formeze sub protecția rădăcinilor gramineelor de stepă. Pe pante mai slabe sunt răspândite cernoziomurile de pantă, cu o
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ridicat salinitatea la suprafață și n-a mai fost posibil. Noi n-avem terenuri propice pentru orezărie. Cei care proiectaseră orezăria trebuie să fi fost căzuți în cap, pentru că, administrând o cantitate mare de apă pe aceeași suprafață, solul se salinizează și s-a terminat cu orice cultură, nu numai cu orezul. Părerea mea, în final, este că orezăria a fost proiectată nu din punct de vedere economic, pentru orez, ci pentru exterminarea celor care erau acolo. Picioarele celor care lucrau
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și a reducerii contaminării solului, în cazul terenurilor din categoria (ii). 9. Categoriile menționate la pct. 8 lit. b) se definesc după cum urmează: a) teren grav degradat înseamnă un teren care, pe o perioadă importantă de timp, fie a fost salinizat într-o proporție importantă, fie a prezentat un conținut în materii organice deosebit de scăzut și a fost grav erodat; ... b) teren grav contaminat înseamnă un teren pe care nu se pot cultiva produse alimentare sau furaje din cauza nivelului de contaminare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235728_a_237057]
-
și a reducerii contaminării solului, în cazul terenurilor din categoria (îi). 9. Categoriile menționate la pct. 8 lit. b) se definesc după cum urmează: a) teren grav degradat înseamnă un teren care, pe o perioadă importantă de timp, fie a fost salinizat într-o proporție importantă, fie a prezentat un conținut în materii organice deosebit de scăzut și a fost grav erodat; ... b) teren grav contaminat înseamnă un teren pe care nu se pot cultiva produse alimentare sau furaje din cauza nivelului de contaminare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244930_a_246259]