26 matches
-
Triaj s-a întreprins o săpătură de salvare într-unul din monumentele funerare de tip tumular, urmată apoi în perioada 1942-1944 de cercetare sistematică a unui al doilea tumul, dezvelindu-se complexe funerare eneolitice din prima epoca a fierului și sarmatice, precum și o așezare datată în secolele al III-lea - al IV-lea d.Chr. Pe teritoriul comunei Ceptura au fost întreprinse cercetări arheologice de salvare soldate cu descoperirea a două așezări, una datată în secolele al II-lea- al III-lea
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
fi să le localizăm, stîncile Prutului nu se află direct pe malul Prutului, ci în bazinele afluenților Prutului, la o distanță de câțiva km de malul stâng al Prutului. Acum 15-20 de milioane de ani, Republica Moldova era acoperită de Marea Sarmatică. Apele acestei mări musteau de viață și erau locuite și străbătute de milioane de organisme foarte diverse, unele asemănătoare cu cele ce domină în prezent mările calde, iar altele ce nu semănau deloc cu viețuitoarele din ziua de azi. În
Toltrele Prutului () [Corola-website/Science/306680_a_308009]
-
și Pipirig (din județul Neamț). Din punct de vedere genetic, Depresiunea Râșca a luat naștere prin eroziune selectivă, fiind o depresiune de contact litologic dezvoltată la linia a două domenii geologice diferite, respectiv formațiunile cutanate burdigaliene (specifice Subcarpaților) și cele sarmatice cvasiorizontale (specifice Podișului Moldovenesc). Altfel spus, zona comunei Râșca a fost un punct de „Întâlnire” a Mării Sarmatice cu Munții Carpați, dovadă fiind prezența unor diferite scoici maritime calcinate în Dealul Gri și găsirea unei defense de mamut (azi, expusă
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
terenului, șerpuind printre formele de relief colinar, înălțimi cărora localnicii le-au zis dealuri. Între acestea se întind platforme acoperite în întregime cu pomi fructiferi. Cea mai joasă treaptă de relief a comunei este depresiunea Păușești-Olănești formată din depozite miocene sarmatice depuse peste roci. Principala apă curgătoare este râul Olănești; lunca să este foarte îngustă, de formație aluvionara și este folosită pentru cultivarea legumelor și porumbului. Deoarece în timpul ploilor de primăvară și toamnă aducea multă viitura și se revarsă, cursul râului
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
Platforma Moldovenească, iar principalele roci sunt cele sedimentare (argile și marne sarmatice, cu alternanțe de nisipuri fine, acoperite de aluviunile cuaternare din șesul Bahluiului. Relieful actual derivă dintr-o veche câmpie marină ușor înălțată, de pe care s-a retras marea sarmatică. A rezultat un relief de văi și coline cu altitudini cuprinse între 67 sau 94,5m în zona de șes, respectiv 205m ( Movila Bocancea) din zona de deal aflată la hotarul comunelor Belcești și Cotnari. Alte dealuri sunt: Dealul Buhnei-188m
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de ani, atrag turiștii în parcul național Akan Ă1934) spre ,,lacul fericirii” cu credința că totul le va merge bine. ARAL - lac de origine tectonică în care se varsă fluviile Amu-Daria și Sîr-Daria. În terțiar, lacul făcea parte din Marea Sarmatică împreună cu mările Caspică și Neagră, fapt dovedit de prezența unei specii de moluscă - Cardium Edule, prezentă în bazinul Caspicei și Aralului. Situat la granița dintre Kazacstan și Uzbekistan, lacu Aral este format din Marele Lac Aral Ă25000 km2 ) și Micul
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
fi următorul mare istoric care va aduce într-adevăr o schimbare majoră de perspectivă în viziunea istorică de ansamblu asupra Antichității geto-dacice și daco-romane, printr-o serie de contribuții pluri-domeniale care vor intra episodic în contingență cu problematica populațiilor iranofone sarmatice nord-vest-pontice, inclusiv sub aspectul dinamicii raporturilor politico-militare a acestora cu lumea dacică. Referirile sale la sarmați sunt succinte, dar numeroase, diseminate în diferite lucrări de istorie veche publicate cu începere din anul 19091, cea mai importantă sub raportul conținutului din
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
carnivore rapace. Teropozii căutau ornitopozi și hadrozauri, pitiți prin desișuri. Plutind prin aer, pterozaurii priveau la grozăvia petrecută la sol. Înălțându-se, Carpații au determinat, treptat, restrângerea, în regiune, a oceanului primordial, ajuns în timp la dimensiunile unei mări (Marea Sarmatică). Umplută cu sedimente, această mare a fost nevoită să se retragă făcând loc uscatului care creștea întruna. Dar odată cu ridicarea deasupra apei, munții au fost nevoiți să îndure efectul eroziunii. Astfel, vorbind despre orogeneza Carpaților, s-ar putea spune că
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
avea să implice adăugarea în structura munților și a unui lanț vulcanic. Mai trebuie amintit că, demult, Carpații și Balcanii formau un lanț muntos unic din trupul cărora izvorau două fluvii. Unul țâșnea de pe latura estică, vărsându-se în Marea Sarmatică (aflată în plină retragere)5. Celălalt irupea de pe versantul vestic și curgea în Marea Panonică 6, spre care se mai îndrepta un fluviu cu sursa în Munții Pădurea Neagră. Ridicarea munților a avut ca efect restrângerea mărilor, iar apele celor
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
noi astăzi 7. Nevoită să-și măsoare puterile cu munții, Dunărea i-a străpuns cu furie, despicându-le pieptul la Cazane. A reușit să despartă pentru totdeauna Munții Carpați de cei Balcanici. Fluviul și-a putut continua curgerea spre Marea Sarmatică în care s-a vărsat în spectacolul de lumini, culori și sunete ale unei delte superbe. Înconjurată de munți, care își înălțau amenințător vârfurile, Marea Sarmatică a fost izolată, fiind forțată să se retragă în interiorul Eurasiei. A lăsat în urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
totdeauna Munții Carpați de cei Balcanici. Fluviul și-a putut continua curgerea spre Marea Sarmatică în care s-a vărsat în spectacolul de lumini, culori și sunete ale unei delte superbe. Înconjurată de munți, care își înălțau amenințător vârfurile, Marea Sarmatică a fost izolată, fiind forțată să se retragă în interiorul Eurasiei. A lăsat în urmă ape sărate care ne scăldă și astăzi Europa Orientală și Asia Centrală: Marea Aral, Marea Caspică și Marea Neagră, care reprezintă cel mai important rest al ei. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Orientală și Asia Centrală: Marea Aral, Marea Caspică și Marea Neagră, care reprezintă cel mai important rest al ei. Și totuși geologia i-a rezervat Mării Negre un destin fericit, ferind-o de spectrul solitudinii absolute în care și-a trăit soarta Marea Sarmatică. Prăbușirea Bosforului a unit Marea Neagră cu Marea Mediterană și, implicit, a legat-o de apele oceanului planetar (dând sens politic și comercial pământurilor noastre). d. Plăsmuirea reliefului Dacă ar fi să ne raportăm la coordonatele cadrului natural unde am apărut și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
o creație literară demnă de a fi luată în seamă. Ca dramaturg, D. a semnat câteva piese, unele publicate în revista „Teatrul” (Când ai s-o cunoști pe Luiza, 1988), altele difuzate în cadrul emisiunilor de teatru radiofonic (Întâlnire în Marea Sarmatică, 1987, Cumpăr dog arlechin, 1994) sau reprezentate pe „scena” Teatrului TV (Băgătorul de strâmbe, 1994, Stilul smuls, 1994). SCRIERI: Drumuri ca-n palmă, București, 1971; Trapez, București, 1972; Țara lui Skanderbeg, București, 1973; Dealuri la Prut, București, 1977; Tinerețea lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286779_a_288108]
-
sarea. Am destule șanse, căci „marea“ de petrol care se Întinde de la Balcani până la Oituz și de la Asău până la Berești, e străjuită de sarea de la Târgu-Ocna și de la Măgura. Nimic mai firesc, căci vechea lagună a nu prea adâncii Mări Sarmatice care acoperea cândva Moldova toată, găzduise și formarea petrolului, dar și evaporarea mării În preajma vechiului țărm „Închingând“ țițeiul. Mi-am pus În gând ca, dizolvând sarea, să reconstitui marea, căci tot vă bateți joc de cele pe care le mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Acolo miroase a pelin, se aude din vale, dinspre Vișan, un clopot sfios, stâncile sunt pline de mici fosile, scoici de milioane de ani, împletite în istoria de milioane de ani, care erau vii pe vremea când era, aici, Marea Sarmatică. Ne-am umplut buzunarele cu astfel de scoici care, ascultate, spun povești tulburătoare celor care își pun mintea cu ele și le ascultă. Am vorbit despre alchimiști, despre "arta" focului... Noaptea, spune prietenul meu, vin aici studenții, cu mașinile, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Astăzi are o populație de 600.000 locuitori. După câteva cincinale, cetatea aceasta a muncii își va înzeci populația. Miercuri 26 Mai Ieri toată ziua am navigat pe marea Țimleanscaia; peisagiu trist și gol, care ar evoca parcă vechea mare sarmatică. Peste câțiva ani va fi un mare rezervoriu de pește. Deocamdată e marea izolării. Din când în când apare, departe și la mari distanțe, câte o așezare rudimentară. N-am văzut pescari și bărci oamenii n-au luat încă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fac parte geto-dacii, strămoșii direcți ai românilor. Evident, în limitele existenței unor urme din paleolitic, le vom aminti și individualiza, extinzând în timp, vârsta locuitorilor acestor locuri. Colinele Tutovei, care în îndepărtate timpuri geologice, au „adăpostit” o mare, numită Marea Sarmatică (de la vechii locuitori de stepă, sarmații), în locul căreia s-a format Podișul Sarmatic, ofereau condiții fizicogeografice favorabile pentru locuire încă din paleolitic: păduri bogate în vânat și lemn, terenuri fertile, climă temperat-continentală, cu un regim pluviometric normal și suficient pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stihuri sînt îndesate asemenea unui sac cu detalii gospodărești, cu vorbe poporane: „O altă lege-a dăruirii nu-i,/ Oricît ar fi să-ntorci și să despături/ Din ploi și neguri, turme și omături/ Sub dunga lor văzută din chicui/ Sarmatice încovoieri și pături/ În văluriri de ape albăstrui./ Le-aduni în saci, în buți ori în coșărci,/ Le sui în pod și-n stogul din ogradă,/ Pe masă și-n hambare să se vadă,/ În zbor de grauri și mirări
„În asfințit“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2544_a_3869]
-
foșnet de înger în inima uscatului, departe de mare cheamă pașnic, familiar, parcă ar fi acasă : își aduc poate aminte cum planau cândva în aceste locuri deasupra întinselor ape cel mai recent acum vreo 50 de milioane de ani Marea Sarmatică (pe când nu era cine să-i dea un nume ori să verse sânge pentru pământul bogat - cum s-a-ntâmplat după o vreme) pescărușii zboară însetați deasupra orașului în miez de vară noaptea fac cercuri le sparg taie calea dincolo de
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/6619_a_7944]
-
imperial cunoștea sub Justinian mari reușite, epocă de reafirmare a superiorității romane prin valorile creștinismului, latinofonii creștini nord-dunăreni au fost adevărați "apostoli" anonimi printre păgânii alături de care conviețuiau. Pierderea specifității obiceiurilor funerare getice (dacice) în fosta provincie și a celor sarmatice în nord -vestul Daciei, în cursul secolului V, se explică prin creștinarea acestor populații de către romanici, aceeași realitate a stat și la baza asimilării de către autohtoni a gepizilor, în secolele V-VI, și a slavilor, după secolul VII. Acest impuls
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
o rapidă populare a regiunilor joase de câmpie, în care anterior se mișcau liber grupuri de sarmați nomazi. Într-un timp relativ scurt are loc o reașezare în teritoriu a comunităților umane. 13 Dacă în perioada anterioară populațiile dacice și sarmatice și-au păstrat propria identitate culturală și etnică, deși au conlocuit mult timp una lângă alta pe același teritoriu, în secolul al IV-lea dispare orice individualizare culturală, așa cum dovedește arheologia. De-aici marea dificultate, pentru cercetători, de identificare și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în ecoregiunea României: Câmpia Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: fânețe; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 1530* - pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice; 40C0 - tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; 62C0 - stepe ponto sarmatice. Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: este un versant afectat de alunecări de teren; rezervația se află în zona de afloriment a depozitelor sarmațiene reprezentate prin stratele cu Cryptomactra, de facies salmastru. Aceste formațiuni sunt
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Cuvânt înainte Funcționând ca element hegemon în stepele nord-pontice în ultimele secole ale Erei vechi și în primele trei secole ale erei creștine, populațiile nomade sarmatice ajung treptat, spre finalul acestui interval, pe măsura antrenării lor în fenomenul generalizat al marilor migrații, să înregistreze - în avansarea lor lentă spre vest - prezențe tot mai pregnante în proximitatea Dunarii de Jos. Prefigurând dinamica unui traiect direcționat către centrul
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
de către roxolani pe linia Prutului și apariția la Dunărea de Jos a unor noi grupe sarmate asiatice, de evenimentele din anii 49-50 d.Hr. Conform aceleiași opinii, episoadele evocate se reflectă, în plan arheologic, în creșterea numărului de vestigii sarmatice corespunzătoare acestei perioade. Cu preocupri constante în studierea, clasificarea și periodizarea acestei categorii de antichități, V.I. Grosu a realizat și o inventariere completă a descoperirilor de până la sfârșitul anilor ’80, avansând ca sum totală cifra de 114 monumente sarmatice, conținând
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
nord, dar există și cazuri de orientări în alte direcții. Poziția defuncților cea mai răspândită era cu fața în sus, cu membrele întinse.În aproximativ 150 de morminte, scheletele au fost distruse ritual, procentajul acestora fiind mai mare în complexele sarmatice timpurii. Mormintele din perioada mai târzie conțin schelete cu cranii deformate artificial, dar numărul cazurilor din această tipologie este relativ redus, fapt care trebuie interpretat nu în sensul survenirii unei diminuări a densității populației sarmato-alanice în zonă în perioada respectivă
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]