84 matches
-
pe aceste meleaguri. Este un ghid, este un album, o invitație sau pur și simplu o descriere a unei călătorii prin Bucovina, această carte scrisă de Marian Malciu? Este câte ceva din fiecare, atâta cât să ne cuprindă un dor fără de sațiu, dor care să ne însoțească mereu. Dar cel mai important lucru din această carte este faptul că autorul prezintă mereu oameni, oameni cu fețe luminoase, oameni de omenie. Oamenii sunt bucuria cea mare a acestor meleaguri și de aceea cartea
LA CURŢILE DORULUI... BUCOVINEAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 563 din 16 iulie 2012 by http://confluente.ro/La_curtile_dorului_bucovinean_marian_malciu_1342438433.html [Corola-blog/BlogPost/366764_a_368093]
-
sfâșietoare momente ale tragediei: “Eu aș vrea să scap cât se poate de curând și să mă întorc în țară, să mă satur de mămăliga strămoșească, căci aici, de când mă aflu n-am avut niciodată fericirea de-a mânca până la sațiu. Foamea și demoralizarea, iată cele două stări continue în care petrece nenorocitul tău amic. “( Către A.Chibici-Râvneanu, 12/24 ian.1884, din sanatoriul Do0bling din Viena, în Convorbiri literare, 1906, p.1000).Aprecierea entuziastă a Epigonilor de către Veronica Micle îl
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1395127787.html [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
drum pe aceste meleaguri. Este un ghid, este un album, o invitație sau pur și simplu o descriere a unei călătorii prin Bucovina, această carte scrisă de Marian Malciu? Este câte ceva din fiecare, atâta cât să cuprindă un dor fără de sațiu care să ne însoțească mereu. Dar cel mai important lucru din această carte este faptul că autorul prezintă mereu oameni. Oamenii sunt bucuria cea mare a acestor meleaguri și de aceea cartea de față este ”Dor de Bucovina”, căci ți
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1417628701.html [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
de icoane pe sticlă, cu adevărat tărănești, ori, mai de grabă, cu desfășurări ample, de o solemnitate sacră și de o maiestuozitate smerit-regală, cu trimiteri la Împărăția cerurilor, întemeiată aici de Iisus Hristos - alte și alte momente de dor fără sațiu. Din prima secvență a acestei Columne fără sfârșit, înălțate prin puterea magică a cuvintelor botezate în Duh românesc, La hramul lui Mihai Morăraș, decupăm doar momentul care-l are ca protagonist pe Nicolae Dabija, ,,poetul cântat, citit și răscitit, fără
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Biet inorog, mai ții minte Cum din vechime, nainte De rezbeluri, măceluri, Iubirea era pe creneluri? Cornul era semnul magic, Inima, cuibul nevralgic, Iarba, copacii și norii, Ne-nvăluiau șoptitorii, Totul era numai farmec, Buzele noastre amarnic Se îmbinau fără sațiu, Ca faunii, nimfele-n Latium, Zeii iubirii - centauri Astăzi iubesc prin emailuri. @ Ai toată viața înainte Ai toată viața înainte, centaure rănit, Găsește piatra filosofală, iubirea, Piticul roșu o ascunde, el nu cunoaște iubirea, Cutia neagră ce a rămas pe
COMPENDIU TWO de BORIS MEHR în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1414892686.html [Corola-blog/BlogPost/371552_a_372881]
-
stavila prin ziduri te strecori nevăzuta, neauzita și te instalezi în mine confortabil ca-ntr-un cuibar de neliniște. Așa ești tu, de nelepădat, de neînlocuit, imperios necesară! Nici nu pleci și mi se face de tine un dor fără sațiu... Cum să mai suport așteptarea? Neliniștita îmi șoptești la ureche poeme cu gura coclita. Singurătate, numai tu poți să mă apropii de viață, de moarte. Mă văd doar la lumină privirii tale, cu timpanele sparte, cea care nu te afli
TRATAT DE SINGURĂTATE, II (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bocet_vesel_pe_fond_depresiv_tratat_de_singuratate_ii_cezarina_adamescu_0.html [Corola-blog/BlogPost/375142_a_376471]
-
Dunăre, la scăldat și la făcut plajă. Ne răcorea, ne spăla, ne curăța parcă de orice greșeală. Efectul ei binefăcător aveam să-l simt, atunci când nu m-am mai scăldat în ea, ca un fel de jind, un dor fără sațiu. Am rămas cu nostalgia Dunării de odinioară. De fapt, nu m-am desprins de ea niciodată, m-am învârtit pe malurile ei toată viața: aici am crescut, am învățat, m-am maturizat, am locuit, am îmbătrânit sub oblăduirea Dunării. Trebuia
CU ŞI FĂRĂ TIMP DESPRE DUNĂRE. FRAGMENT DIN CARTEA: PRIVIND ÎNAPOI CU SPERANŢĂ by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1404629095.html [Corola-blog/BlogPost/343661_a_344990]
-
și dorul de albul de odinioară: „Și doar sufletul femeii, / Cel ce-ngenunchea și zeii / Albul pur îl mai dorește. / Acel alb ca de poveste...” Elegiile se nasc din nostalgie, din dor, din tristețea iubirii pierdute, dintr-un jind fără sațiu, care uneori nu are nume și nu știi de unde vine. În ton de romanță târzie, versificate onorabil, poemele din această carte sună poate, puțin patetic, puțin trist și invită la meditație și la contemplarea creației divine. Aproape toate gândurile sunt
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 by http://confluente.ro/O_revarsare_alba_de_iubire_zapada_d_cezarina_adamescu_1332758453.html [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
Arcane (Heimlichkeiten)” - o ediție antologică româno-germană (trad. Ida Alexandrescu), autorul operându-și singur selecția celor 120 de poeme din cele 16 cărți de poezie anterioare”. Un frumos portret îi face și lui Nichita sub imperiul inefabil al acelui “dor fără sațiu” - prilejuit de comemorarea unui sfert de veac de la plecarea poetului să spună poezii îngerilor, așa cum se exprimă Mariana Cristescu. Autoarea face o trecere în revistă a operei marelui poet și punctează momentul trecerii lui la cele veșnice. În „Marginalii la
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pasi_de_istorie_instant.html [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
cu lacrima în glas. Căldura cu care a fost primită de concetățenii ei, i-a întărit faptul că România este patria ei veșnică, indiferent unde ar locui și s-ar stabili. Nu o dată, Elena Buică spune cu acel „dor fără sațiu” care nu poate fi potolit cu nimic: „Mă întorc iarăși acolo unde viețuiesc în adâncul trăirilor mele. Nu pot să mă sustrag chemării locului natal, întipărită în veșnicia timpului. Mă fură gândurile și se țese un dialog cu oamenii peste
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1425130541.html [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
Acasa > Poeme > Antologie > BILĂ NEAGRĂ BILĂ ALBĂ Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1069 din 04 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului (gând de zi 3 decembrie) în palmele fără sațiu ale gândului sunt două bile prelungi palmele prind răspunsurile le rostogolesc odată cu ele într-un joc al hazardului fiecare primește bila neagră sau albă a treia bilă - cea vie - se pierde mereu în hățișul alegerilor strâmbăm nasurile ascuțite de fals
BILĂ NEAGRĂ BILĂ ALBĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bila_neagra_bila_alba_anne_marie_bejliu_1386109878.html [Corola-blog/BlogPost/363059_a_364388]
-
știi să înoți? oceanul e în pieptul meu” (tu știi să înoți). Un tumultuos prinos sufletesc, întreținut de o uriașă combustie a trăirilor , se revarsă în univers, îl amprentează și-l personalizează în chip salutar. Dorul de absolut, unul fără sațiu, nu cunoaște stavile în discursul totdeauna captivant al acestei poete de excepție. Deschiderea spre necuprinsul firii coexistă armonios cu o nevoie acerbă de intimitate, cu o retragere în ființa fragilă și tainică. Astfel, oceanul sălășluiește în pieptul poetei, iubirea e
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gina_zaharia_1405265713.html [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
eternitatea este o stare de odihnă, când nu mai ai ce căuta, pentru că toate așteptările s-au împlinit. Dar să-ți petreci “eternitatea căutând” este ceva ce întrece toate tulburările vieții. Există un ritm interior al căutării, acel “dor fără sațiu” emilbottian, acel jind al împlinirii supreme și nu degeaba Sfântul Augustin a scris în “Confesiuni”: “Ne-ai creat pentru Tine, Doamne, și neliniștită este inima noastră până când nu se va odihni în Tine”. Există aici un suflet care nu-și
NIRVANA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1421589234.html [Corola-blog/BlogPost/377872_a_379201]
-
are șansa de a juca pe scena Teatrului Nottara. Sper ca regizorii de teatru s-o vadă și s-o cheme în distribuțiile viitoarelor spectacole. Iubirea la oameni e ca o boală cronică, cu transmitere pe cale sexuală, un dor fără sațiu și, de multe ori, cu ieșirea în moarte. Intrați în aceasta primăvară, la cele două premiere ale Teatrului Nottara. Veți petrece clipe de neuitat!
Rușii au ”cucerit” Teatrul Nottara! by Irina Budeanu () [Corola-website/Journalistic/105677_a_106969]
-
să explorăm la maximum acest spațiu sublim și curat, dăruit nouă și hrănindu-i pe toți muritorii cu spiritul celor nemuritori; va trebui să-l redescoperim, fiecare vizită în bibliotecă să însemne o veritabilă expediție, să respirăm din nou fără sațiu lumina cunoașterii, făcându-ne din ea un veșnic amnar cu ajutorul căruia să aprindem în plină zi, fără preget, sufletul tuturora. Personal, nu cunosc o ardere mai mare decât cea generată de focul cel sacru al cărții. Îmi amintesc, când eram
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dati_mi_inapoi_limba_romana_lectura_ca_act_de_formare_a_caracterului_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]
-
ruinat, în închisorile comuniste, toată bruma de sănătate pe care o mai avea și i-au grăbit astfel sfârșitul, e lipsită de oarece sensibilitate. Citind o nuvelă a lui Cehov, unde un actor e cuprins subit de un dor fără sațiu după satul său natal, Veazma, e și ea apucată de o criză de isterie generată de remușcările de a face lucruri împotriva conștiinței ei, cu toate că „delațiunea devenise un sport național” în care „toată lumea pâra pe toată lumea” (p.76). Tragicul personaj
ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1339966707.html [Corola-blog/BlogPost/358243_a_359572]
-
propriile trăiri poetice. Este o carte în carte, așa cum există teatru în teatru sau film în film, deconspirarea actului creativ într-o formulă intimă, agreată doar de cei care sunt familiarizați până la identificare cu lecturile pe care le gustă fără de sațiu. Alejandra este un alter-ego prezent permanent, chiar și în somn, când îi împrumută poetei rămășițe de vise, amintiri, trăiri inconștiente sau la limita subconștientului, în starea de oniro-luciditate. Rosa Lentini și-a ales un personaj fictiv pentru a-i ilustra
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Legendele_egiptului_re_nviate_n_vuiet_de_tsunami_recenzie_la_cartea_rosei_lentini_tsunami_si_alte_poeme_traducere_euge.html [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
stavilă prin ziduri te strecori nevăzută, neauzită și te instalezi în mine confortabil ca-ntr-un cuibar de neliniște. Așa ești tu, de nelepădat, de neînlocuit, imperios necesară! Nici nu pleci și mi se face de tine un dor fără sațiu... Cum să mai suport așteptarea? Neliniștită îmi șoptești la ureche poeme cu gura coclită. Singurătate, numai tu poți să mă apropii de viață, de moarte. Mă văd doar la lumina privirii tale, cu timpanele sparte, cea care nu te afli
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bocet_vesel_pe_fond_depresiv_tratat_de_singuratate_ii_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356247_a_357576]
-
dar și de amarnica și lungă suferință”. Este, dacă doriți, mai mult decât o carte de impresii, un album, un ghid, un jurnal de călătorie ori un roman-reportaj. „Este câte ceva din fiecare, atâta cât să ne cuprindă un dor fără de sațiu, dor care să ne însoțească mereu. Dar cel mai important lucru din această carte este faptul că autorul prezintă mereu oameni, oameni cu fețe luminoase, oameni de omenie.” (Emilian Marcu) 4. Rita DRUMEȘ: Faptul că ați lucrat și cunoașteți sistemul
INTERVIU PENTRU CITITORII MEI DRAGI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_pentru_cititorii_mei_marian_malciu_1370432878.html [Corola-blog/BlogPost/346251_a_347580]
-
sfâșietoare momente ale tragediei: „Eu aș vrea să scap cât se poate de curând și să mă întorc în țară, să mă satur de mămăliga strămoșească, căci aici, de când mă aflu n-am avut niciodată fericirea de-a mânca până la sațiu. Foamea și demoralizarea, iată cele două stări continue în care petrece nenorocitul tău amic” (Către A. Chibici-Râvneanu, 12/24 ianuarie 1884, din sanatoriul Dobling din Viena, în „Convorbiri literare”, 1906, p.1000). Aprecierea entuziastă a „Epigonilor” de către Veronica Micle îl
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Viata_satului_romanesc_si_a_tarii_in_literatura_epistolara_1_.html [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
iartă-le lor că nu știu ce fac!” / Am tresărit și ridicând mâna /am alungat, blestemând, arătarea nătângă- /ca tâlharul din partea stângă /pe Răstignitul de pe Căpățână. Se-nvolburase bezna, ca-n seara aceea de Vineri grozavă, /și mi-era sete, sete fără sațiu, de răzbunare. / Îmi străjuiau Golgota doar amintiri amare /ce-mi întindeau, în suliți, bureții cu otravă. Și-ntr-un târziu, căzut sub cruce, când /doar aripile morții băteau încet pe ploape, /am auzit din nou glasul acela blând, /și cineva
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti_0.html [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
Mai redăm un alt document: “Eu ași vrea să scap cît se poate de curând și să mă întorc în țară să mă satur de mămăliga strămoșească. Căci aici, de când mă aflu, n-am avut fericirea de-a mânca până la sațiu. Foamea și demoralizarea, iată cele două stări continue în care petrece nenorocitul tău amic “.( Către A. Chibici-Rîvneanu, 12/24 ian. 11884, din sanatoriul Dobling din Viena, în Convorbiri literare, 1906, p. 1000.). Sau: Sănătatea mea scârțâie într-una ca o
CORESPONDENŢA EMINESCIANĂ-MANIFESTARE DE FORŢĂ MAJORĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Corespondenta_eminesciana_manifestare_al_florin_tene_1333367022.html [Corola-blog/BlogPost/346315_a_347644]
-
ca-n alambicul magicianului, ingredientele care pot fabrica aurul sufletesc: candoare, frumusețe lăuntrică, gingășie, putere de sacrificiu. Și nu în ultimul rând, iubire. Toată gama de stări afective se regăsește în aceste poeme: tristețea, melancolia, spaima, ardoarea, un dor fără sațiu, voluptatea, solitudinea, patosul, lirismul, patima, bucuria, capriciul, provocarea, căutarea, nemulțumirea, dăruirea totală. Sub forme și expresii originale, într-un stil elevat, concis, format, nuanțat, în funcție de propriile trăiri și precepte. Visele Valentinei Becart sunt împărtășite, după propria mărturisire. De ce nu ar
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Pasi_prin_misterioasa_gradina_a_cuva_cezarina_adamescu_1330631442.html [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
de suflet ...mister” (Răvășire). Ea și-a ales drept crez sacru Iubirea, dorind să-i fie un festin continuu: „iubirea/ Să-mi fie de-a pururi al vieții festin” (Răvășire). În așteptarea ei, sufletul se înfioară de un dor fără sațiu și sub pleoape se nasc bobițe de cristal. Radiografia sufletească pe care o operează Georgeta Resteman asupra ei însăși e un motiv și un prilej bun de a ne-o aduce aproape, și de cunoaștere profundă, așa cum numai visul și
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_o_preoteasa_a_cuvantului_si_odiseea_ei_su_none_1327654101.html [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
îmi țes fericire” (Visează, trăiește, iubește!) Și cu asemenea ingrediente, cum să nu rezulte o poțiune magică în stare să vrăjească orice ființă? Există o așteptare permanentă, omniprezentă, un dor nesfârșit, o neîmplinire în toi de-mplinire, un jind fără sațiu, aproape de obsesie, o dorință de dăruire și de iubire care acoperă lucrurile și persoanele în jur. În virtutea acestei așteptări a împlinirii dorului, versurile strigă, cheamă, ademenesc, atrag cu putere magnetică. Poeta a scris și un „Imn al iubirii” în care
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_o_preoteasa_a_cuvantului_si_odiseea_ei_su_none_1327654101.html [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]