11 matches
-
le motiva cu binecunoscuta judecată populară „Creatorul este unul și același pretutindenea în Universul văzutelor și nevăzutelor”(!), își însoțea invocațiile cu bolboroseli neînțelese de cei din preajmă, amestec de coregrafii bizare, simula(n)te, multe puțin ortodoxe. Părelnic atașat cauzei schimnice șl evlavioase la cele cuviincioase și simțitoare, crezând că este „izbăvit” prin câteva implorări cuvioase schimba rapid registrul, nu putea renunța la intruziuni și deprinderi atee la umbra cărora s-a format și lustruit gesturile, gândurile și obișnuințele. Din panoplia
BI(ZI)GOTUL POLITIC... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Bi_zi_gotul_politic_george_nicolae_podisor_1353759623.html [Corola-blog/BlogPost/351345_a_352674]
-
Această vedere s-a făcut în apropiere de locul unde este acum Mânăstirea Bisericani și unde, ca amintire, s-a așezat într-un stejar bătrân, o icoană a Maicii Domnului. Sihastrii s-au întors apoi înapoi, urmându-și nevoințele lor schimnice ca și mai înainte și dând ca aducere aminte numele lor munților în care și-au petrecut viața, și anume: Metodie, Varnava, Verchie, Simon, Gherman, Piru și Grecul.
Rom?nia este gr?dina Maicii Domnului by Melchisedec ?tef?nescu [Corola-other/Imaginative/83534_a_84859]
-
în cinul monahal să o atribuie îndeosebi femeilor. De pildă înainte de revoluția masono-bolșevică din Rusia existau de 3 ori mai multe monahii decât călugări. În țara noastră acest fapt este o tradiție milenară, iar excepția o constitue în mod expres schimnicele hrănite de corbi, ce trăiesc secular încă, în pădurile noastre, în micile pâlcuri rămase virgine din Grădina Maicii Domnului, pustnice care brodează în verdele codrului unda cerului isihastă. Dragostea lui Dumnezeu pentru noi L-a coborât pe Fiul Său pe
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1457442926.html [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
centimetri!... Cea mai mare surpriză ne așteaptă înăuntru. Nicio rădăcină cât de mică nu iese din zidurile vechi. Nicio crăpătură care să se datoreze lor!...”(op. cit. p. 126) În mod excepțional simt un fior de uimire și fascinație pentru Cuvioasele schimnice, cunoscute și necunoscute care au renunțat la exoticul vremelnic și neliniștit al vieții pentru pustia trăirii, transformată prin nevoință, rugăciune, o supremă renunțare de sine și bucuria jertfei, într-o oază de cer sub pulsul ascetic al isihiei, constituind Hrisovul
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1457442926.html [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
Mitropolitul Chișinăului și a Întregii Moldove, Schitul de la Pripceni-Curchi a căpătat statutul de mănăstire, stareță fiind numită Monahia Filoteea (Răilean), Duhovnic - Egumen Ioan (Hangan), care sunt și în prezent. La momentul actual, obștea mănăstirii numără: 2 preoți, 1 monah, 4 schimnice, 8 maici, 10 ascultatoare.
Mănăstirea Pripiceni-Curchi () [Corola-website/Science/333928_a_335257]
-
nu se arăta mai delicat față de basillissa, soacra sa; așa încât, Evdochia îmbolnăvindu-se, fusese să se desfacă această căsnicie nepotrivită. Bărbatul fusese dat afară din palat, soția sa se făcuse călugăriță. Or, noua mânăstire era tocmai destinată a oferi imperialei schimnice un azil demn de rangul său. În sfârșit, în acest Bizanț așa de rodnic în revoluții, nimeni, precum se știe, nu putea fi sigur de ziua de mâine. Prințese din familia Irinei piteau avea nevoie cândva să caute în mânăstire
Irina Ducas () [Corola-website/Science/315014_a_316343]
-
Iurașcu menționate în acea condică sunt următoarele: Mai târziu, maicile Fevronia și Sofia au adus la mănăstire pe o nepoată de a lor, Safta Velisarie (1852-1926), care s-a călugărit sub numele de Xenia. Dacă maicile Fevronia și Sofia erau schimnice și se ocupau cu citirea zilnică a Psaltirii, cu postul și cu metaniile, maica Olimpiada avea ascultări la bucătărie și de primire a oaspeților. Ea a fost aleasă mai târziu ca stareță a mănăstirii. Tradiția povestește că de multe ori
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
mine rânduire și exprimare. Concluziile oscilau nelămurite, ca aburul. Când iată că, tot ceea ce bănuiam îl aflu trecut și gândit (cu ce alte vizionare puteri) în această tulburătoare carte. Așa, în Cișmigiul de acum nouă ani, se putea vedea o schimnică întunecată înșirînd pe patru bănci la rând o stranie tarabă de smochine. Hula copiilor n-o tulbura din treabă. Vederea mea însă o scotea din minți: ulcele cu blesteme săreau după mine, "făcînd să se cutremure inima cea mai păgînă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
îngrăditura, cu cireși ce sînt pe hat,... care vie și livadă este la Dealul Coroiului,... însă viia să o dăm dumisale ridicată.” Adică culeasă. De! Aveau și fetele nevoie de un păhărel de vin, că doar n-or fi fost schimnice. Vinul îi îmbie și îi îmbia pe mulți muritori, numai că nu merge treaba chiar așa; să dai drumul la canea și vinul curge ca din izvor. Trebuie multă muncă înainte și făcută la vreme. Altfel înțarcă bălaia, vere. Cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
reprezintă o provocare pentru percepția istorică și psihologică a duratei. Pentru că domnul Zub este neschimbat! Iar la această neschimbare nu e importantă vitalitatea și tinerețea sa fizică (domnia sa întruchipând deja, încă de la ieșirea din detenția politică, o formă de austeritate schimnică pe care trecerea vremii doar a mai argintat-o puțin), cât, mai ales, rectitudinea morală, rigoarea cordială și greutatea implacabilă, de neschimbat în bătaia timpului, a operei sale. Al. Zub, cu decența și discreția sa acidă, ar spune că e
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
lirica târzie, din ultima parte a vieții. Volumul următor, Pașii profetului, își găsește unitatea într-o întoarcere din reflecția aducătoare de neliniști la indiferența senzualismului elementar. Versurile, așa cum indică și titlul, stau sub semnul revenirii anahoretului printre oameni, după experiența schimnică, moment celebrat și de drama Zamolxe. Aici apare pentru întâia oară un aspect caracteristic al liricii lui B., „panismul”. E sentimentul de beatitudine cosmică a naturii, care își trăiește, calmă, darnică, senină, surdă la orice întrebare, strictul instinct vital, într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]