85 matches
-
umbli creanga fără mine. Nu vreau să mă trezesc cu un bastard din flori. La frumusețea ta persuasivă, Cred c-ar râvni toți cerbii împreună. Și noaptea cu a ei parșivă nautică, măsea de campanulă, Ți-ar ronțăi mieroșii sâni, scobarii. Am auzit ce mult le plac lor, sânii). Te-ar vinde joia-n târg misionarii, Și ți-ar fura din inelarul mâinii, Și ultimul rubin cel comandasem anume pentru ziua ta. Tu știi ce mult mă condamnasem că n-am
INGRATA de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1472048886.html [Corola-blog/BlogPost/371506_a_372835]
-
brama) 25 1.28. păstrăv (Salmo sp.) 20 1.29. păstruga (Acipenser stellatus) 100 1.30. roșioara (Scardinius erythrophthalmus) 15 1.31. rizeafca (Alosa caspio) 15 1.32. sabița (Pelecus cultratus) 20 1.33. rechin (Squalus acanthias) 100 1.34. scobar (Chondrostoma) 20 1.35. somn (Silurus glanis) 50 1.36. scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 1.37. scrumbie albastră (Alosa maeotica) 23 1.38. stavrid (Trachurus mediteraneus) 12 1.39. salău (Stizostedion sp.) 40 1.40. știuca (Esox lucius
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167476_a_168805]
-
brama) 25 1.28. păstrăv (Salmo sp.) 20 1.29. păstruga (Acipenser stellatus) 100 1.30. roșioara (Scardinius erythrophthalmus) 15 1.31. rizeafca (Alosa caspio) 15 1.32. sabița (Pelecus cultratus) 20 1.33. rechin (Squalus acanthias) 100 1.34. scobar (Chondrostoma) 20 1.35. somn (Silurus glanis) 50 1.36. scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 1.37. scrumbie albastră (Alosa maeotica) 23 1.38. stavrid (Trachurus mediteraneus) 12 1.39. salău (Stizostedion sp.) 40 1.40. știuca (Esox lucius
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134041_a_135370]
-
brama) 25 1.28. păstrăv (Salmo sp.) 20 1.29. păstruga (Acipenser stellatus) 100 1.30. roșioara (Scardinius erythrophthalmus) 15 1.31. rizeafca (Alosa caspio) 15 1.32. sabița (Pelecus cultratus) 20 1.33. rechin (Squalus acanthias) 100 1.34. scobar (Chondrostoma) 20 1.35. somn (Silurus glanis) 50 1.36. scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 1.37. scrumbie albastră (Alosa maeotica) 23 1.38. stavrid (Trachurus mediteraneus) 12 1.39. salău (Stizostedion sp.) 40 1.40. știuca (Esox lucius
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167474_a_168803]
-
brama) 25 1.28. păstrăv (Salmo sp.) 20 1.29. păstruga (Acipenser stellatus) 100 1.30. roșioara (Scardinius erythrophthalmus) 15 1.31. rizeafca (Alosa caspio) 15 1.32. sabița (Pelecus cultratus) 20 1.33. rechin (Squalus acanthias) 100 1.34. scobar (Chondrostoma) 20 1.35. somn (Silurus glanis) 50 1.36. scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 1.37. scrumbie albastră (Alosa maeotica) 23 1.38. stavrid (Trachurus mediteraneus) 12 1.39. salău (Stizostedion sp.) 40 1.40. știuca (Esox lucius
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151969_a_153298]
-
idella) 40 ● Crap (Cyprinus carpio) 35 ● Morunaș (Vimba vimba carinata) 25 ● Mreana (Barbus barbus) 27 ● Novac (Aristichtys nobilis) 40 ● Oblete (Alburnus alburnus) 12 ● Plătica (Abramis brama) 25 ● Rizeafca (Alosa caspia nordmann) 15 ● Roșioara (Scardinius erythrophthalmus) 15 ● Sânger (Hypophthalmichtys molitrix) 40 ● Scobar (Chondrostoma nasus) 25 ● Scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 ● Somn (Silurus glanis) 60 ● Salău (Stizostedion sp.) 40 ● Știuca (Esox lucius) 40 ● Văduvita (Leuciscus idus) 30 ● Răci 10 ● Scoici 8 ● Broaște 30 g/ex. (2) Lungimea peștelui stabilită pentru pescuit este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153244_a_154573]
-
brama) 25 1.28. păstrăv (Salmo sp.) 20 1.29. păstruga (Acipenser stellatus) 100 1.30. roșioara (Scardinius erythrophthalmus) 15 1.31. rizeafca (Alosa caspio) 15 1.32. sabița (Pelecus cultratus) 20 1.33. rechin (Squalus acanthias) 100 1.34. scobar (Chondrostoma) 20 1.35. somn (Silurus glanis) 50 1.36. scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 1.37. scrumbie albastră (Alosa maeotica) 23 1.38. stavrid (Trachurus mediteraneus) 12 1.39. salău (Stizostedion sp.) 40 1.40. știuca (Esox lucius
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177811_a_179140]
-
idella) 40 ● Crap (Cyprinus carpio) 35 ● Morunaș (Vimba vimba carinata) 25 ● Mreana (Barbus barbus) 27 ● Novac (Aristichtys nobilis) 40 ● Oblete (Alburnus alburnus) 12 ● Plătica (Abramis brama) 25 ● Rizeafca (Alosa caspia nordmann) 15 ● Roșioara (Scardinius erythrophthalmus) 15 ● Sânger (Hypophthalmichtys molitrix) 40 ● Scobar (Chondrostoma nasus) 25 ● Scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 ● Somn (Silurus glanis) 60 ● Salău (Stizostedion sp.) 40 ● Știuca (Esox lucius) 40 ● Văduvita (Leuciscus idus) 30 ● Răci 10 ● Scoici 8 ● Broaște 30 g/ex. (2) Lungimea peștelui stabilită pentru pescuit este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153245_a_154574]
-
brama) 25 1.28. păstrăv (Salmo sp.) 20 1.29. păstruga (Acipenser stellatus) 100 1.30. roșioara (Scardinius erythrophthalmus) 15 1.31. rizeafca (Alosa caspio) 15 1.32. sabița (Pelecus cultratus) 20 1.33. rechin (Squalus acanthias) 100 1.34. scobar (Chondrostoma) 20 1.35. somn (Silurus glanis) 50 1.36. scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 1.37. scrumbie albastră (Alosa maeotica) 23 1.38. stavrid (Trachurus mediteraneus) 12 1.39. salău (Stizostedion sp.) 40 1.40. știuca (Esox lucius
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167475_a_168804]
-
animale acvatice care pot fi pescuite în bazine piscicole sînt următoarele: - crap 30 - salău 35 - plătica 20 - lin 20 - văduvita 20 - babușca 15 - roșioara 15 - caras 12 - caracuda 15 - batca 15 - cosac 20 - morunaș 20 - mreana 25 - mreana vînata 15 - scobar 20 - clean 20 - sabița 16 - oblete 10 - păstrăv 20 - lipan 25 - lostrița 65 - coregon 20 - sprot 7 - aterina 7 - gingirica 7 - scrumbie Dunăre 17 - hamsie 7 - morun 170 - nisetru 140 - păstruga 100 - viza 100 - șip 110 - cega 40 - chefal mic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106400_a_107729]
-
brama) 25 1.28. păstrăv (Salmo sp.) 20 1.29. păstruga (Acipenser stellatus) 100 1.30. roșioara (Scardinius erythrophthalmus) 15 1.31. rizeafca (Alosa caspio) 15 1.32. sabița (Pelecus cultratus) 20 1.33. rechin (Squalus acanthias) 100 1.34. scobar (Chondrostoma) 20 1.35. somn (Silurus glanis) 50 1.36. scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 1.37. scrumbie albastră (Alosa maeotica) 23 1.38. stavrid (Trachurus mediteraneus) 12 1.39. salău (Stizostedion sp.) 40 1.40. știuca (Esox lucius
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175279_a_176608]
-
brama) 25 1.28. păstrăv (Salmo sp.) 20 1.29. păstruga (Acipenser stellatus) 100 1.30. roșioara (Scardinius erythrophthalmus) 15 1.31. rizeafca (Alosa caspio) 15 1.32. sabița (Pelecus cultratus) 20 1.33. rechin (Squalus acanthias) 100 1.34. scobar (Chondrostoma) 20 1.35. somn (Silurus glanis) 50 1.36. scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 1.37. scrumbie albastră (Alosa maeotica) 23 1.38. stavrid (Trachurus mediteraneus) 12 1.39. salău (Stizostedion sp.) 40 1.40. știuca (Esox lucius
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167473_a_168802]
-
se propagă în apă atunci când soarele strălucește. Ca hrană preferă algele(perioadă caldă) pe care le roade de pe pietre. Primăvară consumă icrele altor pești și viermi de apă. Colorația este verde-măsliniu pe spate, argintiu pe burtă și înotătoare sângerii.Capul scobarului are caracteristică (de unde i se trage numele latinesc) că maxilarul superior este mai lung decât cel inferior, având o proeminenta de tip "nas". În interior, peritoneul este negru că și cavitatea matelor, de aici este poreclit în popor: "mațe-negre". Este
Scobar () [Corola-website/Science/318646_a_319975]
-
tip "nas". În interior, peritoneul este negru că și cavitatea matelor, de aici este poreclit în popor: "mațe-negre". Este un pește care are activitate continuă pe parcursul întregului an. În sezonul rece trebuie caută în locurile de iernat, în sezon rece scobar nu se deplasează foarte mult.
Scobar () [Corola-website/Science/318646_a_319975]
-
mai ales, alți pești, ocazional mamifere acvatice mici (șoareci de baltă, șobolani de apă și alte rozătoare de apă etc), păsări de apă mici (făcând salturi acrobatice după ele), amfibieni (broaște), reptile, rar nevertebrate. Peștii consumați sunt în special ciprinide: scobarul ("Chondrostoma nasus"), mreana vânătă ("Barbus petenyi"), cleanul ("Leuciscus cephalus"), beldița ("Alburnoides bipunctatus"), boișteanul ("Phoxinus phoxinus"), porcușorii ("Gobio"), grindelul ("Barbatula barbatula") etc., apoi zglăvoaca ("Cottus gobio"), lipanul ("Thymallus thymallus"), păstrăvul de munte ("Salmo trutta fario"), oblețul ("Alburnus alburnus"), mihalțul ("Lota lota
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
tâlhărește, în special în cursul nopții. După atâta hrană, crește repede, dacă compoziția și temperatura apei îi sunt pe plac. Alevinii se hrănesc cu plancton și microinvertebrate. Deja puii de câteva luni încep să consume puiet de pește, îndeosebi de scobar ("Chondrostoma nasus"), dar și din propria specie (de altfel cel mai accentuat canibalism dintre toți peștii îl găsim la lostriță) și doar în lipsa puietului consumă insecte, larve de insecte și diferite specii de nevertebrate bentonice. Pentru a prinde insectele și
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
toți peștii îl găsim la lostriță) și doar în lipsa puietului consumă insecte, larve de insecte și diferite specii de nevertebrate bentonice. Pentru a prinde insectele și larvele de insecte cutreiere lungul apei uneori kilometri întregi, iar dacă găsește pui de scobar nu se deplasează departe. Lostrița este susceptibilă la boli bacteriene, cum ar fi boala enterică a gurii roșii ("Yersinia ruckeri"), ciuma lostrițelor ("Bacillus salmonis") și la infecțiile virale și este gazdă a diverși paraziți. Ciupercile "Saprolegnia" și "Achlya" atacă lostrița
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
numeroase centrale hidroelectrice prezente în bazinul Dunării. Centralele contribuie, de asemenea, la fragmentarea arealului, întrerupând continuitatea râului și împiedicând urcarea în susul apei a lostriței spre locurile de reproducere. Rarefierea lostriței este, de asemenea, legată de scăderea constantă a prăzii obișnuite (scobarul etc) și a diverselor forme de poluare (mai ales în Bosnia și Croația) și a nivelului scăzut a cursurilor de apă în timpul secetei. În România, din cauza factorilor menționați mai sus, lostrița este azi pe cale de dispariție sau chiar a dispărut
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
statut de rezervație acvatică, de 150 de hectare. Arealul se află pe malul drept al acumulării, în zona Izvorul Alb Fauna apelor lacului cuprinde specii precum: babușcă, clean, lostriță, moioagă, mreană, oblete, păstrăv (indigen, de lac și curcubeu), porcușor, plătică, scobar. Există pe malul stâng, opus celui al rezervației, o crescatorie de păstrăv în localitatea Potoci, unde se găsește si Stațiuna de Cercetari Biologice "„Petre Jitariu”"ce aparține de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Stațiunea este dotată cu un batiscaf
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
vulpea, lupul, râsul, ierunca, cocoșul de munte și altele. Domeniul alpin este populat de elemente tipice precum capra neagră, vulturul sur, acvila,etc. Apele de munte au fost colonizate cu păstrăvul indigen care trăiește alături de alte specii precum lipanul și scobarul. Cartierul Centru este situat în partea de est a orașului, fiind cea mai mare altitudine din municipiul Petroșani. Este despărțit de restul orașului de către șoseaua principală 66. Zona Centrală este cea mai dezvoltată parte a municipiului Petroșani. Clădiri noi, construite
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
vulpea (Canis vulpes) și mistrețul (Sus scrofa), care populează pădurile din apropiere. Dintre păsări predomină grangurul (Oriolus oriolus), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes) și sitarul (Scolopax rusticola). Apele din zonă sunt populate cu mreană (Barbus jluviatilis), clean (Leuciscus cephalus), lipan (Thymolus thymolus), scobar (Chonarostoma nasus) și crap (Cyprinus carpio). Teritoriul actualului oraș Suceava și împrejurimile sale au fost locuite, așa cum atestă cercetările arheologice, din timpuri străvechi, începând chiar din paleolitic. În secolele al II-lea și al III-lea exista aici o așezare
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
arborio). Dintre reptilele existene putem enumera: șarpele orb (Anguis fragilis), șopârla de câmp (Lacerto agilis), șarpele de casă (Natrix natrix), șarpele de frunze (Elaphe longissima). Mai întâlnim in apele râului Suceava, precum și în iazurile oamenilor pești ca: știuca, crapul, cleanul, scobarul. Păsările diurne,crepusculare și nocturne sunt: pupăza (Upupa epops), dumbrăveanca (Coracias garrulus), privighetoarea (Luscina luscina), pițigoii (Parus sp.), ciocănitorile (Dendrocopos sp.), coțofana, cucul, prepelița, potârnichea. Mamiferele cele mai cunoscute sunt: lupul, vulpea, iepurele, veverița, ariciul și căprioara. În zone mai
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
pășunilor montane alpine. Păsările sunt bine reprezentate mai ales în locurile unde predomina pădurea de fag, mai bine conservata în ciuda defrișărilor masive, prin: ierunca, porumbel de scorbura, huhurezu mare, uliu porumbar, bufnita, șoimul. În apele de munte trăiește: lostrița, păstrăvul, scobarul și știuca; iar în apele de șes se întâlnesc cleanul dungat și babetele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Baia Mare se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
Giurgiu, Pietrosu și Zboina Frumoasă. Aceasta este constituită dintr-o mare bogăție și diversitate de specii. Apele repezi și limpezi sînt mediul propice ihtiofaunei, reprezentate prin păstrăv (Salmo trutto fario), mreană (Barbus barbus), boiștean (Phoxinus phoxinus), clean (Leuciscus cephalus) și scobar (Chondrostoma nasus). Pădurile adăpostesc o ornitofaună foarte variată. La limita lor superioară întîlnim mediul cocoșului de munte (Tetrao urogalus), ieruncei (Tetrastes bonasia), acvilei de stîncă (Aquila chrysaetos) și acvilei țipătoare (Aquila pomerana); mai jos, în crengărișul codrilor, pe liziere și
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
prezentată acvila , gaița de munte, forfecuța, dintre păsări, cerbul, porcul mistreț dintre mamifere. În etajul făgetelor putem aminti căprioara, veverița , mistrețul, lupul, vulpea dintre mamifere, mierla, cinteza, gaița, cucu, dintre păsări. Peștii întâlniți pe raza satului Musca sunt: păstrăv, clean, scobar, lipan. Se prezintă diferențiat în funcție de substratul litologic, vegetație, înălțime, orientarea versanților etc.Tipurile de sol prezente pe raza satului sunt: În urma rezultatelor recensământului desfășurat în anul 2004, furnizate de Direcția Regională de Statistică Albă, populația totală a satului Musca și
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]