13 matches
-
se desprinde „un drum alb mai sus de Armadia“ și după ce lasă Jidovița în urmă, „drumul urcă întâi anevoie până ce-și face loc printre dealurile strâmtorate (...), apoi cotește brusc pe sub Râpile Dracului, ca să dea buzna în Pripasul pitit într-o scrântitură de coline“. La intrarea în sat, „te întâmpină (...) o cruce strâmbă pe care e răstignit un Hristos cu fața spălată de ploi și cu o cuniniță de flori veștede agățată de picioare“. Imaginea este reluată simbolic nu numai în finalul
Ion (roman) () [Corola-website/Science/299444_a_300773]
-
vindecată. Mai întâi se fricționa locul betejit, după care se călca cu piciorul, lăsându-se greutatea corpului cât putea suporta bolnavul. Se călca de câte trei ori trecând de partea cealaltă a pragului și de trei ori revenind înapoi, spunând: „Scrântitură prin diochi,/ Scrântitură prin pocitură,/ Scrântitură prin loghitură,/ Scrântitură de nouăzeci și nouă de feluri./ Să rămâie Ion curat, luminat/ Cum mă-sa l-a făcut/ Cum Dumnezeu l-o lăsat’’. Între femeia care călca și bolnav avea loc următorul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se fricționa locul betejit, după care se călca cu piciorul, lăsându-se greutatea corpului cât putea suporta bolnavul. Se călca de câte trei ori trecând de partea cealaltă a pragului și de trei ori revenind înapoi, spunând: „Scrântitură prin diochi,/ Scrântitură prin pocitură,/ Scrântitură prin loghitură,/ Scrântitură de nouăzeci și nouă de feluri./ Să rămâie Ion curat, luminat/ Cum mă-sa l-a făcut/ Cum Dumnezeu l-o lăsat’’. Între femeia care călca și bolnav avea loc următorul dialog: „Doi băieți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
betejit, după care se călca cu piciorul, lăsându-se greutatea corpului cât putea suporta bolnavul. Se călca de câte trei ori trecând de partea cealaltă a pragului și de trei ori revenind înapoi, spunând: „Scrântitură prin diochi,/ Scrântitură prin pocitură,/ Scrântitură prin loghitură,/ Scrântitură de nouăzeci și nouă de feluri./ Să rămâie Ion curat, luminat/ Cum mă-sa l-a făcut/ Cum Dumnezeu l-o lăsat’’. Între femeia care călca și bolnav avea loc următorul dialog: „Doi băieți de gemeni ori
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se călca cu piciorul, lăsându-se greutatea corpului cât putea suporta bolnavul. Se călca de câte trei ori trecând de partea cealaltă a pragului și de trei ori revenind înapoi, spunând: „Scrântitură prin diochi,/ Scrântitură prin pocitură,/ Scrântitură prin loghitură,/ Scrântitură de nouăzeci și nouă de feluri./ Să rămâie Ion curat, luminat/ Cum mă-sa l-a făcut/ Cum Dumnezeu l-o lăsat’’. Între femeia care călca și bolnav avea loc următorul dialog: „Doi băieți de gemeni ori chicior scrântit’’, la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe urmă însă înaintează vesel, neted, mai ascunzându-se printre fagii tineri ai Pădurii-Domnești, mai poposind puțin la Cișmeaua-Mortului, unde picură veșnic apă de izvor răcoritoare, apoi cotește brusc pe sub Râpele Dracului, ca să dea buzna în Pripasul pitit într-o scrântitură de coline. La marginea satului, te întâmpină 36 din stânga o cruce strâmbă pe care e răstignit un Hristos cu fața spălăcită de ploi și cu o cununiță de flori veștede agățată de picioare. Suflă o adiere ușoară, și Hristos își
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
să te duc în casă, că știu eu ce am de făcut; îl duce cu greu spre casă, cu picioarele mai mult târâș, îl așează pe un pat de lângă geam și-i trage pantalonul în sus pe picior, să vadă scrântitura. Nu era doar asta ci și niște julituri urâte pe amândouă picioarele și pe bucă, încât a fost nevoie să-i scoată pantalonii și-l înveli cu un cearșaf. Pune apă la încălzit într-un vas mare, îi spală rănile
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
că la scrânteală, se „trăgea” mâna, piciorul (se așezau oasele la loc, cap în cap) și se lega cu ceapă pisată, pentru a se muia vâna sărită și pentru a trece durerea. Dacă nu se punea legătura de ceap peste scrântitură, fractură, locul se umfla și vâna se zbârcea dând dureri mari. Dar meșterul-meșter în trasul oaselor era fratele Drițulesei, Gheorghe Drăgan care, de meseria lui lucra roate, poloboace, lucra și la câmp. Probabil că așa cum potrivea spițele pe butucul roții
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Omul are așa mare credință în descântec, că se vindecă. Autosugesștia de care am mai amintit! Uite așa se prostește lumea! Dar cel care cu adevărat se pricepe la vindecat este Gheorghe a lui Iftenie Cucu. Dacă are omul o scrântitură, un mușchi încălecat, un picior sau o mână ruptă, ferească Dumnezeu, el este cel mai bun doctor, nu taie nimic, aranjează, pune în lopățele și, când știe el că s-a vindecat, scoate lopățelele și dă drumul omului sănătos. Așa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu drept cuvânt, că m-am răsturnat de pe cal ca un prunc ne-nvățat care încalecă pentru prima oară. Mi-era gândul aiurea, altfel cum m-ar fi zvârlit calul de pământ? Așa că nu mă mai necăji și dumneata; o scrântitură, acolo... GÂND (se așază) : Îi trece până la însurătoare, fii fără grijă, nevastă. Da' o picătură de vin nu-i strică. Numai cât mă uit și, numărându-mă și pe mine, găsesc numărul ulcelelor în lipsă! Poftesc și eu una. LIANA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pâine cu săpun sau cu turtiță de ceară, ca să coacă rosătura. După ce a spart, buba se leagă cu frunze de brusture, de podbal și mai ales de pătlagină, pentru a "trage" coptura. Spălături cu fierturi din rădăcină de ghimpe tăpălog. SCRÂNTITURĂ (scrânteală, entorsă, luxație) Deplasarea unui os din articulația sa, cauzată de mișcări greșite, căzături, etc. Tratamente populare Se trag părțile sărite și se așează la locul lor, printr-o smucitură ori se calcă, după caz. Legători cu hoștină de stupi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ras, stropit cu rachiu sau spirt, cu pâine muiată În vin; cu albuș de ou proaspăt, rachiu și săpun, cu miez de pâine, vin și pelin verde tăiat mărunt; cu albuș de ou și piatră arsă În foc; cu iarba scrântiturii unsă cu slănină; cu frunze de pătrunjel sau de mărul lupului; cu rădăcină de boz prăjită În untdelemn, cu ceapă pisată și stropită cu gaz, cu tărâțe de grâu și seu de oaie; cu zeamă de urzică moartă, Îngroșată cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Degerături Bătături Excoriații: jupuituri, belituri, zgârâieturi, rosături Înțepături Mușcături Rabie: turbare Panarițiu: sugel, sugui, sulgiu, păr la deget Abcese. Ulcere: bube, buboaie, bubițe, bubușoare, buburuze, căței, cârtiță. Adenită: udmă, uimă, scurtă, tragăn.flegmoane: umflături, cârcin. Chist sebaceu: broască, modâlcă. Luxații: scrântituri, schintituri. Fracturi: frânturi. Hernie: boșorogeală, surpătură, chilă, cui de stricăciune, chilăvie. IX. Bolile creierului și ale sistemului nervos Cefalalgie: durere de cap. Congestie. Insolație: soare sec. Sincopă: leșin Vertigo: amețeală. Isterie: istericale, lipitură, zburător. Eclampsie: apucat, apucătură. Singultus: sughiț Nevralgie
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]