3,958 matches
-
aici este capătul drumului meu spuse unul dintre îngeri, celorlalți. Și-a înfășurat strâns aripile și a coborât deasupra unei căsuțe mici așezată pe pietre de apă de culoarea nisipului de mare. Casa era albă precum zăpada iarna. Construită din scândură și lut, ferestrele erau larg deschise să poată intra soarele, luna și stelele pentru a o lumina. Copilul care cânta poezia, uneori își mai ștergea lacrimile de pe obraz. Stătea cu privirea amintirilor spre lumina lunii rugând parcă cerul să i-
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
Pereții umezi, Zgomot plin, De perforator Războinic. Minerul e singur. Statuia lui, Tronează sus Pe un piedestal De beton alb. Minerul e singur. Bătrân și bolnav, Cu suflul greu, Din plămânii Cimentați cu Silicii în ace. Minerul e singur, În scânduri albe. Sicriul e greu, Din bradul verde. Cei care-l duc, Înjură în gând. Comentează; Va fi singur Și în mormânt. N-a avut soție, N-a avut copii. Referință Bibliografică: Minerul / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
MINERUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Minerul_mihai_leonte_1329891625.html [Corola-blog/BlogPost/346751_a_348080]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > VIAȚA Autor: Elena Neacșu Publicat în: Ediția nr. 1248 din 01 iunie 2014 Toate Articolele Autorului VIAȚA Patru scânduri, patru cuie, mâinile pe piept, Mărie, pe mormânt boziile ... Guguștiucii cânt-a vară, pace-n cer și pe pământ ... Ctrl/Cmd+V Referință Bibliografică: VIAȚA / Elena Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1248, Anul IV, 01 iunie 2014. Drepturi
VIAŢA de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_neacsu_1401625828.html [Corola-blog/BlogPost/365369_a_366698]
-
Aș sta la taclale, pentru că vezi, activitatea scrierii cărții m-a suspendat cu totul de la toate bucuriile - câte mai pot fi - ale vieții. Cred că după 15 iunie mă voi duce la noi, să mai leg două cărămizi și trei scânduri la casă. E jale cu lipsa de forță și, firește, de gologani. Te evoc adesea cu prietenii, ce pot face altceva în starea de perpetuă alarmă în care mă aflu? Am proiecte încă - semn că n-am îmbătrânit! - dar energia
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
Striga cât putea într-o rusă stâlcită după ajutor. Când a înviat din moarte, Manole se trezi împresurat de trei bărbați îmbrăcați parțial în alb, într-o încăpere cu pereți din zid. Trăind de mult timp numai în barăci de scânduri, nu-și putea explica cum a ajuns într-o asemenea clădire. Avea să se dezmeticească mai târziu, când află că a zăcut acolo, la spital, în neștire, vreo trei zile. A fost norocul lui să se afle în acel spital
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
Capitalismul de grotă nu are nevoie de cultură” Un interviu cu Dan Puric, dacă ești acordat pe frecvența lui de emisie, devine, în mod fatal și fericit, o tulburătoare maieutică despre adevărurile fundamentale ale lumii în care trăim, văzute de pe scândura scenei pe care trudește. “Când faci un bine pentru țară - spune el - nimeni nu-l recunoaște. Este ca într-o caricatură dintr-un ziar franțuzesc: o mamă scapă copilul din brațe într-un râu. Un tânăr, care se afla pe
INTERVIU CU DAN PURIC: “Mitocanul internaţional şi-a dat mâna cu mitocanul naţional” by http://balabanesti.net/2013/02/05/nterviu-cu-dan-puric-mitocanul-international-si-a-dat-mana-cu-mitocanul-national/ [Corola-blog/BlogPost/340000_a_341329]
-
vă săturați! Rupeți crengile cu totul! Altfel, le ia colegul pe toate și tu nu mai apuci, nu mai ai ce să mănânci. Sss! Sss! Așa ne îndemna șarpele lăcomiei. Toți ne-am înarmat cu bolovani, pietre, bucăți de lemne, scânduri, și am început să aruncăm în caiși. Alții, mai sprinteni, s-au urcat în ei și rupeau crengile cu totul. Ca apucații, ne repezeam să culegem cât mai multe. Ne umpleam buzunarele cu ele, umpleam și geacurile, făceam rezerve ca să
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
luminate de felinare, clădirile - palate mari care-și așteptau turiștii, luminate feeric de policandrele de cristal... Cu adevărat mă simțeam o intrusă vulnerabilă, într-o lume ostilă... Înaintam și recitam cu glas tare, versurile lui Bacovia: „Și parcă dorm pe scânduri ude, / în spate mă izbește-un val / Tresar prin somn, și mi se pare / Că n-am tras podul de la mal. Un gol istoric se întinde, / Pe-aceleași vremuri mă găsesc...” Peste ani am văzut podurile grandioase newyorkeze, dorind parcă
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1467405522.html [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
plin de floare pomul, / Și din mormânt voi spune mulțimii adevărul”. Bine spunea Grigore Vieru, Dumnezeu să-l odihnească în pace! Venim pe rând și mergem pe sărite. Nimeni nu stăpânește lumea și nu ia cu el între cele patru scânduri nimic. “Un nume curat - iată care este țărâna cea mai ușoară pe pieptul celui coborât în pământ” spunea același poet al românilor, și câtă drepătate are! Stăpânii din România, aleși de popor, să zicem în mod democratic, săvârșesc aproape săptămânal
LA PRORĂ CEAŢĂ DENSĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/La_prora_ceata_densa_rodica_elena_lupu_1344708884.html [Corola-blog/BlogPost/360045_a_361374]
-
obiectivul aparatului foto această arhitectura plină de fantezie și frumusețe. O casă albastră lângă una albă, apoi alta muștar, sau verde, ori neagră, roșie, gri, portocalie, cu balcoane sau fără, cu mansardă sau acoperișul în două ape, din lemn unde scândurile erau montate una peste alta pe orizontală sau cu altă scândură montată peste doua îmbinate cap la cap pe verticală. Erau case fără garduri, fără curți, dar cu flori în ghivece la ferestre, cu gazonul tuns scurt. Nimeni nu le
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418198183.html [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
casă albastră lângă una albă, apoi alta muștar, sau verde, ori neagră, roșie, gri, portocalie, cu balcoane sau fără, cu mansardă sau acoperișul în două ape, din lemn unde scândurile erau montate una peste alta pe orizontală sau cu altă scândură montată peste doua îmbinate cap la cap pe verticală. Erau case fără garduri, fără curți, dar cu flori în ghivece la ferestre, cu gazonul tuns scurt. Nimeni nu le încălca proprietatea, nimeni nu-i deranja, de nimeni nu trebuiau să
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418198183.html [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă sau in - ce avea în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
Striga cât putea într-o rusă stâlcită după ajutor. Când a înviat din moarte, Manole se trezi împresurat de trei bărbați îmbrăcați parțial în alb, într-o încăpere cu pereți din zid. Trăind de mult timp numai în barăci de scânduri, nu-și putea explica cum a ajuns într-o asemenea clădire. Avea să se dezmeticească mai târziu, când află că a zăcut acolo, la spital, în neștire, vreo trei zile. A fost norocul lui să se afle în acel spital
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
odată așa de rău, încât leșină, sau "de-a poștă", pe care o văzuseră pe ulițele Cernăutilor. Doi băieți erau înaintași, doi rotași și unul surugiu. Poștalionul, construit de băieții în gazdă la Burlă, tatăl profesorului din Iași, era din scânduri, cu oiște în cruce și hamuri de sfoari petrecute prin gură "căilor". Cursa pornea pe Franzensgasse sau spre Dealul viilor (Weinberg). Mihai, care era numai cal rotaș, vru într-o zi să fie vizitiu în locul lui Sahin. Dar caii fiind
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
o scuză serioasă, să nu supăr gazda.! După ce se spălă cu apa, destul de rece, bătrâna o chemă la micul dejun, care, zicea Doina, numai mic nu era. Prea multă mâncare îmi puneți îi zise Doina. Lasă, fetițo, nu vezi ce scândură ești? Cum vrei să te măriți, așa slabă? - Dar, eu, nu mă mărit! Am multe de făcut, să învăț în primul rând. Nu mai este că pe vremea, dumneavoastră, acum, fetele aleg să aibă un serviciu bun, apoi se gândesc
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
o chestiune greu de înțeles, dar care, credem că nu merită un efort de cercetare la fața locului. Suntem invitați într-o groapă deasupra căreia sunt puse niște crengi, cartoane, table ruginite și bucăți de placaj, iar în interior câteva scânduri sub forma unei mese, a unor lavițe, sau poate chiar paturi. Deocamdată folosesc drept masă și scaune. Baciul rage ceva neinteligibil către sclavi și îi activează tot cu istorica bâtă, deoarece sclavii, ca orice sclav, dau semne de revoltă, mormăie
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Expeditia_mihai_batog_bujenita_1349252093.html [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
chiar paturi. Deocamdată folosesc drept masă și scaune. Baciul rage ceva neinteligibil către sclavi și îi activează tot cu istorica bâtă, deoarece sclavii, ca orice sclav, dau semne de revoltă, mormăie și bineînțeles dau cu basca de pământ. Pe suprafața scândurii ce imită masa, baciul așterne cu gesturi ritualice niște hârtii de împachetat îndelung reciclate și, în timp ce Adi îi explică scopul vizitei noastre, iar el se preface că a înțeles spunând: „las’ că nu-i bai avem de toate și vă
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Expeditia_mihai_batog_bujenita_1349252093.html [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
și strămoșii noștri, hă, hă, hă!” Pe mine unul, țuica, groaza, drumul și perspectivele mă aruncaseră în abulic unde și rămăsesem, destul de fericit. Cristi însă, fire profund meditativă, se joacă cu degetul printre firele de nisip de pe hârtiile întinse pe scândura pe care o consideram masă. Observ cu oarecare mirare că firele de nisip se mișcă și singure, ba chiar țopăie și se urcă pe noi. Este desigur o iluzie optică datorată oboselii de peste zi și a cumplitelor întâmplări prin care
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Expeditia_mihai_batog_bujenita_1349252093.html [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
știm, din Miorița, ce lucruri stranii se petrec, așa că nu comunic nimănui constatarea ca să nu mă fac de râs printre acești bărbați de oțel. Până să mă lămuresc asupra enigmei, în groapă intră și sclavii cu bască, trântesc ofticați pe scândură o mămăligă de culoarea și consistența cimentului, plus niște castroane din aluminiu, cu linguri la fel, în care clipocește ceva vâscos având culoarea albușului de ou stricat, cu inexplicabile puncte verzui, apoi pleacă scuipând și înjurând delicat, printre dinți. Mirosul
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Expeditia_mihai_batog_bujenita_1349252093.html [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
exista nici biserică. Astfel, dacă cineva, într-o adunare, vrea să țină loc de preot, adunarea aceea se cheamă mascaradă. Bucurii și bucurii: La închisoare, în geamul de la celula unde era închis monahul Nicolae Steinhardt erau bătute, în exterior, câteva scânduri care nu lăsau să intre lumina. Totuși, când soarele trecea prin dreptul geamului respectiv, o rază de lumină pătrundea prin fanta dintre două scânduri și se oprea într-o băltuță cu apă din mijlocul celulei, astfel încât soarele se oglindea vreme
1 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1439469829.html [Corola-blog/BlogPost/373282_a_374611]
-
închisoare, în geamul de la celula unde era închis monahul Nicolae Steinhardt erau bătute, în exterior, câteva scânduri care nu lăsau să intre lumina. Totuși, când soarele trecea prin dreptul geamului respectiv, o rază de lumină pătrundea prin fanta dintre două scânduri și se oprea într-o băltuță cu apă din mijlocul celulei, astfel încât soarele se oglindea vreme de câteva minute în acea băltuță. Această imagine provoca o mare bucurie deținuților prezenți acolo. După ce a fost pus în libertate, Sami, un alt
1 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1439469829.html [Corola-blog/BlogPost/373282_a_374611]
-
cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă sau in - ce avea în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
ori neghiobi! Unul caută-n oglindă de-și buclează al său păr, Altul caută în lume și în vreme adevăr, De pe galbenele file el adună mii de coji, A lor nume trecătoare le însamnă pe răboj; Iară altu-mparte lumea de pe scândura tărăbii, Socotind cât aur marea poartă-n negrele-i corăbii. Iar colo bătrânul dascăl, cu-a lui haină roasă-n coate, Într-un calcul fără capăt tot socoate și socoate Și de frig la piept și-ncheie tremurând halatul vechi
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-15-ianuarie-1850-15-iunie-1889-poet-national-si-universal/ [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
o pagină neroadă. Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi... orice-ai spune, Peste toate o lopată de țărână se depune. Mâna care-au dorit sceptrul universului și gânduri Ce-au cuprins tot universul încap bine-n patru scânduri... Or să vie pe-a ta urmă în convoi de-nmormântare, Splendid ca o ironie cu priviri nepăsătoare... Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel, Nu slăvindu-te pe tine... lustruindu-se pe el Sub a numelui tău umbră. Iată
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-15-ianuarie-1850-15-iunie-1889-poet-national-si-universal/ [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
vom scula treji./ lașii vor fi viteji și vor alerga/ în urma colosalelor atacuri./ vrăjmașii se vor bate cu tacuri de biliard./ dar umbra tatei dispăru./ țiganul în acordeon ascuns tăcu./ nu era chef,/ era o înmormântare./ spatele tatei/ întins pe scândura tare./ și în amintire se moare.” Alegoria destul de profundă, sintetizată desigur după cuprinderea în sine a impulsurilor de îngheț sau de fierbere și îmbrăcând forme antitetice care de-a dreptul se prăvălesc în simțuri, nu este un caz de incident
LUMINIŢA POTÎRNICHE ÎNTRE ZORI ŞI APUS, NEHOTĂRÂREA FIIND MAI BUNĂ DECÂT CERTITUDINEA HAOSULUI de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/daniel_marian_1443677965.html [Corola-blog/BlogPost/381845_a_383174]