35 matches
-
parolă Care nu mai are miez Fiecare fa diez Un pretext de farandolă Câte goarne fac reclamă Litere de-o șchioapă, sârgul Au umplut pe gratis târgul Cu vederi de panoramă! Plouă noaptea cu pitici Stau în cap și se scălâmbă: Peste orice lume strâmbă Se abate câte-un bici! Referință Bibliografică: Plouă noaptea cu pitici / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 355, Anul I, 21 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PLOUĂ NOAPTEA CU PITICI de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ploua_noaptea_cu_pitici.html [Corola-blog/BlogPost/350841_a_352170]
-
Acasa > Strofe > Timp > ÎNTR-O LUME STRÂMBĂ, STRÂMBĂ (CAPRICIU) Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 502 din 16 mai 2012 Toate Articolele Autorului într-o lume strâmbă, strâmbă toți scaieții se scălâmbă și așează gânduri, gânduri cobele pe două rânduri, vrăjile când nu mă încap găurile la ciorap lighioanele ce torn ghinioanele pe horn; nopțile întâi de mai cad șoproanele pe cai care fug ca la poruncă în concert la Gabi Luncă
ÎNTR-O LUME STRÂMBĂ, STRÂMBĂ (CAPRICIU) de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Intr_o_lume_stramba_stramba_capri_ion_untaru_1337227677.html [Corola-blog/BlogPost/358425_a_359754]
-
în parte. Pentru el totul era un ritual, de la primitul și băutul ceaiului de mentă și până la intrarea în Djemaa el-Fna. Cum destăinui numele istorisirii, un cârd de copii apăru ca din pământ și începu să chiuie și să se scălâmbe în jurul negrului, implorându-l să le spună câteva ceva despre acel rege. Însă Belay îi refuză promițându-le totuși că o să le-o istorisească tuturor mai târziu, după maghrib. Iar puștanii, mulțumiți de răspuns, o apucară care încotro pe străzile
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_lui_belay.html [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
soareEa porni spre al său ales... XXI. MĂ DOARE..., de Nicolae Stancu, publicat în Ediția nr. 1667 din 25 iulie 2015. Am inima frântă și sufletul plumb, Mă zbat fără șanse ca peștii-n uscat, Încerc să-nțeleg cum drumul scălâmb, La alte popoare, e drept și curat. Mă doare să văd cum bătrânii cuminți Stau zile-n picioare s-achite din dări, Cum tremură-n iarnă ai noștri părinți Cu pensii mizere și gol în cămări. Mă doare să văd
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
oameni săraci căutând prin gunoi, Aș vrea pentru țară un nou început Coroanei uscate îi vreau un altoi. Citește mai mult Am inima frântă și sufletul plumb,Mă zbat fără șanse ca peștii-n uscat,Încerc să-nțeleg cum drumul scălâmb,La alte popoare, e drept și curat.Mă doare să văd cum bătrânii cumințiStau zile-n picioare s-achite din dări,Cum tremură-n iarnă ai noștri părințiCu pensii mizere și gol în cămări.Mă doare să văd cum se
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
sâni și pubis, Uiți universul cald și necuprins de friguri, Ce-ascunde o soție, fără furori de Isis. Răscoci o seacă pâine, probându-ți impotența În fața celui mai simplu și deznud adevăr, Că-n fața ei rămâi soldat bătând cadența, Scălâmb visând la vraja edenicului măr. Te-oprește doar o clipă, privește-te-n oglindă Și vezi ce nu-ți arată o ciorbă aburindă! PORTRET PRINTRE STÂNCI Peste fumul cetății nu mai zboară cocori, Nu mai iintră verdele-n suflet și
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1459160337.html [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > MĂ DOARE... Autor: Nicolae Stancu Publicat în: Ediția nr. 1667 din 25 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Am inima frântă și sufletul plumb, Mă zbat fără șanse ca peștii-n uscat, Încerc să-nțeleg cum drumul scălâmb, La alte popoare, e drept și curat. Mă doare să văd cum bătrânii cuminți Stau zile-n picioare s-achite din dări, Cum tremură-n iarnă ai noștri părinți Cu pensii mizere și gol în cămări. Mă doare să văd
MĂ DOARE... de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_stancu_1437814069.html [Corola-blog/BlogPost/380951_a_382280]
-
nori sufocați de lumină. Stau și număr bile de plumb, Și-mpletită-n soarele strâmb, Număr cuvinte-n surdina. Nu sunt un om dospit din porumb, Nu sunt nici voci ce suspina; Aduc un vers cu scriere-aldină, Spre-a fi colorat și scălâmb. Nu am folosit nici stele ce pier, Nu am folosit nici albastru: Am desenat un soare stingher, Am colorat orizontul de fier, Orbit de-ntuneric - un castru -, Cu dara de fum către cer. 7 iunie 2016, Constantă Sursă foto: #Sketch
PORTRET IV de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1470579627.html [Corola-blog/BlogPost/382359_a_383688]
-
uscat...Asta este o operațiune „cărcăloasă”, migăloasă, este o operațiune separată care necesită răbdare, imaginație pentru cel care o face...se-nțelege cine, nu? Aceasta este singura mea erezie de tip patriarhal, mi s-a supus fără a „protesta sau scălâmba în figuri” și bune zile am avut de la treaba asta bine tocmită. În concluzie, statutul meu de soț este foarte edificator în mod special și fără glumă. Lui C. să-i spună că a schimbat corvoada de la R. în A
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_om_neinsemnat_ii_fragmente_.html [Corola-blog/BlogPost/366805_a_368134]
-
rânduri ghinioane Unul altuia-și fac loc: Programăm revelioane Care nu vor avea loc S-a-ngustat mereu arena Măscăricii ies în față Cine curăță carena Șade atârnat de-o ață Unghiuri drepte, unghiuri strâmbe Ascuțite, de cocori Clovnii vin să se scălâmbe Singuri, de mai multe ori După cum vede oricine Aerul miroase-a viciu Lumea cere și obține, Victime de sacrificiu Referință Bibliografică: Crește iar harababura / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 333, Anul I, 29 noiembrie 2011. Drepturi de
CREŞTE IAR HARABABURA de ION UNTARU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Creste_iar_harababura.html [Corola-blog/BlogPost/364574_a_365903]
-
în rândul desantului feminin-- noul val de construcție a personalității pe felul cum se prezintă trupul, mai bine spus pe felul cum el va deveni după ce subiectul se va tuna. La început tunatele erau prezente în videoclipurile maneliștilor grobieni și scălâmbi. Devenind populare, ele au început să fie prezente în mai toate videoclipurile, în emisiunile nocturne, în cele de știri și, într-un final apoteotic, în buletinele meteo. Și apoi, ar fi plăcute ochiului, dacă nu ar fi atât de exagerate
MERIŢI SĂ FII SPECIALĂ ÎN VIAŢA UNUI BĂRBAT (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/florica_bud_1473230720.html [Corola-blog/BlogPost/349682_a_351011]
-
se răzbune și tot ciolpește la poemul care pe-un colț de amintire va rămâne. iar ca decorul totate să le-ncapă, în horă intră și-un murit erou; e un caterpilar de-nțelepciune tovarăși reprezintă omul nou sunt prea scălâmbe tâlcurile toate prin biet mileniul nostru sacadat, de-aceea un primar de la Constanța din Mazăre azi e fascist-soldat. acolo, pe un vid de începuturi, doar găuri negre îmi așteaptă pașii. m-ascund prin pajiști de interferente și iarăși ni se
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
atât de ascuțită, încât cititorul din anul de grație 2007 râde cu lacrimi citindu-l pe Aristofan interpretat de Faifer. "Nu doar că, mai june sau mai cărunt, oricine se va putea bucura pe daiboj de nurii ei, dar, pirpiriu, scălâmb de-ar fi râvnitorul, tot va avea parte, ba încă primul la rând, de desfătări la care nu cuteza a nădăjdui. Și, tot așa, muierilor balcâze, borcănate, paceaurelor libidinoase noua lege le va acorda prilejul să poată strânge în fleșcăitele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8997_a_10322]
-
tre regele bulgarilor, descrie cu lux de amănunte peripețiile călătoriei făcută cu teama de a nu fi interceptați de kazari. Caravana cu care călătorea în ținuturile guzilor a fost oprită să meargă mai departe. Dându-și importanță, unul dintre turcii-guzi „scălâmb la trup, cu înfă țișarea murdară, nesuferit ca purtări și josnic ca fire”, a cerut să i se dea câteva pâini ca să fie lăsați să meargă mai departe, nu înainte de a le spune „mi s-a făcut milă de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ideal sacru. Considerând cei șaptesprezece ani apogeul propriei vieți, stadiul proiectiv fără întoarcere, naratorul își descrie trauma: "atunci m-am poticnit, în infinita mea transgresiune, de un idol barbar și mizer, de o icoană blasfematorie și stridentă,de un strigoi scălâmb numit Lulu". Era ultima noapte la Budila cu focul de tabără și carnavalul aferent. Lulu se costumase și se machiase ca o vampă cu minijupă, perucă blondă, pantofi cu toc și sâni de vată. Nimic scandalos până aici, într-un
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
jur, și să fim atenți la ideile lui Grigore Vieru, spre exemplu, la expresia chipului și culorile glasului Dumneavoastră... D.V. Asta pentru că eu am venit cu un mesaj. Teatrul, în credința mea, artistul este un propovăduitor laic. Nu este un scălâmb, care vine și se dezbracă pe scenă pentru că așa e moda. Ce s-ar întâmpla dacă un preot, într-o biserică, s-ar dezbrăca în chiloți? Cred că n-ar fi bine! A.V. Cine este Dorel Vișan? Cel de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
dar nu vă complic acum. Toate amintirile astea aproape că îmi provoacă un fel de rău fizic. Dădeam de copiii aceia când mergeam să mai fac vreo audiogramă, să vadă domnu’ doctor cum evoluează daravela. Copii cu privirile lor tâmpe, scălâmbe. Nu e bine ce spun, dar întotdeauna i-am urât. Era mai bine să te cruți, să nu știi. Să stai pe masa de operație și să nu-ți mai pese de nimic. Să te așezi acolo detașat, ca și cum te-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Eu, crunt ciuntit, ce nu pot să mă-nfoi Pe lâng-o nimfă legănată-n șolduri; Eu, cel necumpănit deopotrivă, Prădat la trup de firea necinstită, Ne-ntreg și scâlciat prea timpuriu Zvârlit În lumea ce respiră, și-Încă Așa pocit, scălâmb, că pân’ și câinii Mă latră când pășesc șontâc pe drum; Da, eu, În piuitul slab al păcii, Nu jindui să-mi petrec răgazul altfel Decât privindu-mi umbra lungă-n soare Și cugetând la strâmbăciunea mea. Deci, cum nu
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
se toarnă un film și copiii pot să intre și să fixeze fascinați figurile schimonosite, „monștri care seamănă cu oamenii și oameni care seamănă cu monștrii". Avem o scurtă, feliniană trecere în revistă a figurilor schimoniste ale orașului, estropiați, paznici scălâmbi, schilozi rostind imprecații, pociți vânzători ambulanți, gujați și tălâmbi vorbind în dialect, pentru ca seria să se sfârșească la fierărie cu un adevărat Quasimodo dezarticulat, gesticulând fantasmagoric. Acesta îi fabrică copilului o sfârlează introducând în lăcașul cuiului o muscă vie pentru
Baaria, mon amour! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6296_a_7621]
-
iute la podea cu tone de amintiri peste ochi;// cînd imaginile trec la șantier,/ matele mele clocotesc:/gură uriașă de argilă/ cu gingii de cărămidă fărîmicioasa" (Un an întreg). Viață și moartea comunica fără solemnitate, într-o cheie minoră: "Mă scălîmbii de la un etaj la altul prin șantierele din zonă,/ să culeg ici un cîrlig, colo un pumn de chiț,/ sau de carbid./ Cald, ca o bucată de carne încă vie" (ibidem). Bagatelizarea, anecdota, truculenta sînt procedee preferate. Un fel de
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
le-aș fi reținut) se repetă întocmai în mai multe articole, ceea ce dă cititorului sentimentul că este un elev repetent care aude încă o dată glumele profesorului în anul următor. Fraza „toți înțelegeam însă, la vremea aceea că stihuri atît de scălîmbe nu puteau avea decît un singur autor, prea modest ca să-și afișeze paternitatea (este vorba de contribuția lui N. Ceaușescu la versurile tricolorului - n.n.), dar destul de puternic ca să și-o impună” (p. 120) este reprodusă prin procedeul copy/paste și
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
nebătut. De-a tălmăci, precum școlerii urechiști, castigat ridendo mores (care nu mai are, oricum, însemnătatea de-altădată) prin cîștigă cine rîde mai mult. Și o rețetă de-a te simți bine strîmbîndu-te de după gard la o lume strîmbă și scălîmbă. O lume în care poposesc de departe, dintr-un jurnal serios (pe cuvînt!) umbrele neclare a doi filozofi dansînd pe muzica din Lacul lebedelor. Ei, comédie!... Andrei Pleșu, Comédii la Porțile Orientului, Humanitas, 2005, 245 pag.
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
și-n balade s-au altoit abjecți in saturnalii curgeau opinci din epoca străbună cizme purtau pedeștrii - moscoviții strigoi ce-n fața lumii - mătrăgună se încuscreau cu cei afurisiții nu mai am tuș să mâzgălesc zăpada dar nu chemați poeți scălâmbi să scrie ce îngeri ne-au târât în azăvada acestor cruci de vagă veșnicie vânează corbul literele mele îi dau și lui grăunțe d-aia-i corb să soarbă imnuri dintre menestrele și nu se cade: să rămână orb numai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
defilează mândri-n mașini duminicile, de la un cap la altul al așezării, doar spre a fi văzuți. E-o liniște de timp oprit și-n curăția ăstui aer clădiri încrâncenat durate, cu oarecare vrajbă și-n emfaza unui triumf imaginar, scălâmbe par toate, în comparație cu vraja priveliștii. De unde-i ea? Asta ar trebui să căutăm toată viața, dar n-o facem, și iată cum omeneștile noastre lucrări voalează diafanul sâmbure ce ne-a adus în lume și-n adulmecarea atâtor parfumuri uităm
Cățelușa din moara de apă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/5061_a_6386]
-
și veneau stropi de ploaie, așa că vru să se ridice de la masă și să plece, după ce plăti pentru el și pentru Bertine. Dar Pallas Atena îl opri cu o mână incredibil de puternică așezată pe umăr. Acum nu se mai scălâmba și nu-și mai pițigăia vocea: "îl găsești pe Cedric pe Jonathanstraat 116, în Bijlmer. Te va recunoaște după ce e aici." Ochii statuii erau acum gravi și străvezii ca un lac din adâncul unei păduri tăcute. Din cutia ce-i
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]