17 matches
-
ANDREEI-MARIA DĂNILĂ Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 217 din 05 august 2011 Toate Articolele Autorului Colecția LIRIK , a editurii Armonii Culturale, anunță o nouă apariție editorială: ANDREEA-MARIA DĂNILĂ - "FEMEIA DE ZĂPADĂ"(poeme). Volumul de debut al tinerei profesoare sebeșene, conține versuri de o maturitate lirică rară, dublate de eleganță, stil și o profunzime aparte, prevestind un destin poetic prolific, de o certă valoare literară. „Femeia de zăpadă” este o carte a dorurilor nescrise, al căror timp de ieșire la
COLECŢIA LIRIK, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: FEMEIA DE ZĂPADĂ (POEME) A ANDREEI-MARIA DĂNILĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Colec_ia_lirik_a_editurii_armonii_culturale_anun_o_nou_apari_ie_editorial_femeia_de_z_pad_poeme_a_andreei_maria_d_nil_.html [Corola-blog/BlogPost/372791_a_374120]
-
poți afla prin toată lumea, până departe, în Mexic, și mulți dintre ei fac cinste satului nostru! Cel mai bun exemplu este Luciana Stănilă, profesor universitar la medicină, la Cluj, fata lui Dumitru Stănilă. Lucicaeste un omde nota 10, de care sebeșenii pot fi mândri!” Doctor în științe medicale, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj, deținând într-un palmares de excepție cele mai înalte titluri academice, Luciana Stănilă este imaginea fidelă a femeii de carieră: inteligentă, ambițioasă
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
făceau oțet și suc de mere. Nimic din cele necesare nu lipsea acelei comunități liniștite din Mărginime! După venirea comuniștilor la putere, Sebeșul de Sus n-a mai beneficiat de statutul de comună, redevenind un simplu sat, aparținător comunei Racoviță. Sebeșenii nu mai aveau primarul lor și rezolvarea oricărei probleme ce ținea de administrația locală necesita deplasarea la Racoviță, la primărie. Între locuitorii celor două sate, relațiile nu erau tocmai bune; se instaurase cu mult timp în urmă o oarecare tensiune
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
locală necesita deplasarea la Racoviță, la primărie. Între locuitorii celor două sate, relațiile nu erau tocmai bune; se instaurase cu mult timp în urmă o oarecare tensiune generată de fapte ale racovicenilor, despre care nea Mitică spune: „Racoviceniierau pentru noi, sebeșenii, ca rușii pentru români! Veneau, tăiau lemnele din pădure, luau pietrele de pe râu și plecau!” Mai este o poveste veche, de care își aduce aminte nea Mitică. Bunicul Niculiță îi povestise cum o femeie, care găurise urechile fetei sale pentru
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
evidente, în România primei jumătăți a secolului al XX-lea. Astăzi, chiar dacă se mai pastrează, cu certitudine ele nu mai au autenticitatea și frumusețea celor din anii copilăriei lui Mitică Sinu. Își aduce aminte de farmecul sărbătorilor și de tradițiile sebeșenilor cu mare bucurie, și acum, la ce 85 de ani. Îmi povestește despre fiecare obicei în parte, de parcă le citește dintr-o carte, și toate sunt în mintea și inima lui, mai vii decât aș fi putut crede. Floriile „De
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
era ca o femeie frumoasă, împodobită și curată și fiecare își curăța casa, pentru a aștepta Sfintele Paști. În Joia Marese ținea slujba celor 12 evanghelii, iar postul din Vinerea Mareera foarte dur. Astfel, în curățime sufletească și curățenie trupească, sebeșenii întâmpinau Sărbătoarea Învierii. Sfintele Paști De te aflai în Noaptea Învieriila Sebeșul de Sus, nu o puteai uita: se auzea dangătul clopotelor și se bătea toaca, și de la întrarea în sat, puteai auzi vocea autoritară a părintelui Tatu, rostind: Deschideți
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
Rusalii se ținea Sărbătoarea măsurișului, când oile erau duse la pășunat, sus, în munte, după ce fiecare proprietar măsura cât lapte dădeau oile sale. Și ce mese și hore se încingeau la acele sărbători, de răsunau munții si văile de veselia sebeșenilor. „Cum ai putea uita așa ceva?”, mă-ntreabă nea Mitică, zâmbindu-mi. Crăciunul „De Crăciun, noi copiii și tinerii eram cei mai bucuroși dintre toți - spune Dumitru Sinu -. În dimineața de Ajun, ne strângeam la capul satului, să ne organizăm și
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
han rustic, cu terasă, restaurant, și chiar un bar de noapte, pentru distracția tinerilor. Căminul cultural, proaspăt renovat, încă mai poartă urmele lui Ion Țiglaru’, bunicul lui nea Mitică Sinu, deoarece acoperișul este din țigla fabricată în manufactura lui. Majoritatea sebeșenilor de astăzi sunt meseriași, zidari, constructori, moștenind de la înaintașii lor dragostea și respectul față de muncă și de semeni. Mulți sunt crescători de animale, în curțile lor găsești oi, capre, cai, vaci. În trecut existau făbricuțele de țiglă, ulei, cărămidă și
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
primăria din Racoviță trimite zilnic un microbuz, care duce și aduce copiii de la Școala generală din Racoviță. Biserica ortodoxă, în care încap aproximativ 1000 de persoane, a fost renovată nu de mult timp. Preotul satului deține un registru, pe care sebeșenii îl numesc Cartea deAur a satului. În el se găsesc listele donatorilor ce au contribuit la renovarea și dotarea acestui lăcaș de cult. Nea Mitică Sinu este unul dintre cei care au donat cei mai mulți bani. El a finanțat realizarea picturilor
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
odată la nu știu cât timp, să vină în vizită, acasă...În altele a mai rămas câte-un părinte care n-a vrut să se dezrădăcineze și să-și urmeze copiii prin țări străine. Așa este mama lui Ioan Radu, unul dintre sebeșenii (destul de mulți) care locuiesc în Detroit, Michigan. De curând au fost în sat Ligia Podorean care locuiește acum în Spania și Dumitru Căpățână, din Statele Unite și au promis consătenilor lor că se vor implica în organizarea sărbătorii satului din 2012
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
poți afla prin toată lumea, până departe, în Mexic, și mulți dintre ei fac cinste satului nostru! Cel mai bun exemplu este Luciana Stănilă, profesor universitar la medicină, la Cluj, fata lui Dumitru Stănilă. Lucicaeste un omde nota 10, de care sebeșenii pot fi mândri!” Doctor în științe medicale, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj, deținând într-un palmares de excepție cele mai înalte titluri academice, Luciana Stănilă este imaginea fidelă a femeii de carieră: inteligentă, ambițioasă
LUCIANA STĂNILĂ (CAPITOLUL XXVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila_capitolul_xxviii_.html [Corola-blog/BlogPost/357311_a_358640]
-
era cu nimic mai presus decât satul meu, trăia o categorie de oameni cu un spirit al afacerilor mai dezvoltat, dornici de afirmare, cărora le plăcea să iasă mereu în evidență; erau mai cunoscuți la București și în țară decât sebeșenii mei care erau majoritatea plugari și meșteșugari; cei care-au rămas acolo și nu s-au împrăștiat în lume, erau legați de pământul lor și-l lucrau cu toată dragostea” -, povestește nea Mitică răsfoind cu migală filele trecutului. La 3
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
în construirea caselor, o presă pentru uleiul necesar alimentației. Sătenii creșteau albine și, fără îndoială, aveau toate cele necesare extragerii mierii, dar și teascul pentru prelucrarea cerii; era și moara de apă cu piuă, unde pe lângă obținerea făinii din cereale sebeșenii lui nea Mitică duceau la spălat țoalele și cergile țesute de mînile pricepute ale femeilor din sat. „Trei joagăre pentru tăiat buștenii aveam în sat, dar să nu uit, și două cazane zdravene de țuică!” - mi-a spus râzând nea
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
lui Toma a venit surprinzător: «Când te apucă dorul de vătrar, de troaca în care frământă mama pâinea și de scârțâitul fântânii nu mai reziști și-atunci te întorci acasă». Întâmplări de tot felul și amintiri picante se relatau în fața sebeșenilor adunați la birtul din sat, sau cine știe pe unde se întâlneau mai mulți, atunci când cei veniți din străinătate își povesteau viața petrecută departe de casă. „Bă, io m-am bătut la Chicago!” „Era într-o zi în crâșma din
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
spiritul lor, dar n-am văzut nicicând mai multă bucurie și vioiciune în ochii lui ca atunci când mi-a povestit despre obiceiurile pe care nu le uitase, despre tradițiile ce s-au păstrat pănă astăzi și despre portul popular al sebeșenilor. Multe vorbe înțelepte care susțineau obiceiurile locurilor îmi spunea Dumitru Sinu și le rostea trăindu-le, asemeni celor ce le dăruiseră spre învățare și luare-aminte: „Nu te duce cu mâna goală la stână, pune-n desagă o bucată de slănină
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
spiritul lor, dar n-am văzut nicicând mai multă bucurie și vioiciune în ochii lui ca atunci când mi-a povestit despre obiceiurile pe care nu le uitase, despre tradițiile ce s-au păstrat până astăzi și despre portul popular al sebeșenilor.” „Mă întâlnesc cu toate amintirile sale și le retrăimîmpreună...” spune autorul, jurnalistul ce știe să mânuiască cu iscusință și rafinament pana care seduce prin autenticitate însoțită de un naturalism armonios al limbajului. Stilul autorului Octavian Curpaș este unul curat, rafinat
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_o_rana_deschisa_ce_aminteste_de_radacina_mama_.html [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
în acest fel va fi lipsit de mâna de lucru necesară construirii și întreținerii ""Viei Caroline"" din trecătoarea Turnu Roșu, care absorbea o forță de muncă apreciată la peste o mie de persoane, din care o bună parte o asigurau sebeșenii, Magistratul sibian a reușit să influențeze organele de resort să aplice măsura respectivă satului vecin Racovița, care urma să facă legătura între zona vestică a graniței militare și cea estică, din cuprinsul Districtului Făgărașului. Hotărârea definitivă s-a luat în
Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a VII-a () [Corola-website/Science/310780_a_312109]