26 matches
-
se confruntă imediat cu amenințarea că va fi evacuat dacă nu prezintă o autorizație. K. își explică statutul de proaspăt arpentor, fapt infirmat, dar apoi confirmat prin telefon de autoritățile Castelului. A doua zi, K. îi întâlnește pe vechii săi secundanți, Artur și Jeremias, deși la început pare să nu-i recunoască. Este contactat de Barnabas, un mesager al Castelului, care îi înmânează o scrisoare oficială de bun venit din partea șefului de birou, domnul Klamm. Protagonistul le cunoaște și pe surorile
Castelul (roman) () [Corola-website/Science/330374_a_331703]
-
spontan în mrejele iubirii, K. și Frieda se îmbrățișează pasional sub tejgheaua barului pentru a nu fi văzuți de birtaș. Chelneriței îi este, în scurt timp, clar că nu mai poate lucra la „Curtea domnească”. Noaptea, cei doi îndrăgostiți și secundanții se instalează în camera Friedei de la „Hanul Podului”. Gardena, birtășița acestui han, căreia Frieda îi este dragă ca o fiică, se opune vehement iubirii dintre cei doi și deplânge căderea tinerei din grațiile lui Klamm. Ea însăși trăiește cu nostalgia
Castelul (roman) () [Corola-website/Science/330374_a_331703]
-
îl cunoaște pe Momus, secretarul comunal al lui Klamm. Acesta, secundat de un alt musafir neașteptat, birtășița Gardena, îi înscenează un interogatoriu, dar K. reușește să i se sustragă cu succes. La ieșirea din „Curtea domnească”, K. este întâmpinat de secundanți și de Barnabas, care îi înmânează o nouă scrisoare de la Klamm. În textul ei, activitatea de arpentor a protagonistului este descrisă în termeni elogioși, o absurditate evidentă, pentru că el nici măcar nu și-a luat în primire postul. K. îi cere
Castelul (roman) () [Corola-website/Science/330374_a_331703]
-
În textul ei, activitatea de arpentor a protagonistului este descrisă în termeni elogioși, o absurditate evidentă, pentru că el nici măcar nu și-a luat în primire postul. K. îi cere lui Barnabas clarificări din partea șefului său. Între timp, K., Frieda și secundanții locuiesc într-o sală de gimnastică de la școală. Logodnicii se arată tot mai deranjați de comportamentul infantil și insolent al domnilor Artur și Jeremias. Din cauza frigului de nesuportat al nopții, K. sparge cu securea ușa magaziei de lemne. Dimineața, liniștea
Castelul (roman) () [Corola-website/Science/330374_a_331703]
-
a oferit slujba cu scopul de a-l «împiedica să comită, din disperare, fapte necugetate». Neputincios în fața acestui argument, învățătorul părăsește sala, avertizându-l că lucrurile nu vor rămâne mult timp așa. K. își revarsă la rându-i furia pe secundanți, îi concediază și îi aruncă în stradă. Artur și Jeremias bat cu insistență în ușă pentru a fi din nou acceptați și întind mâinile rugător spre școală. Frieda le susține cu simpatie demersul și mărturisește că îi consideră «trimișii lui
Castelul (roman) () [Corola-website/Science/330374_a_331703]
-
ar asculta scuzele. Acest deziderat nu s-a împlinit însă, iar tatăl, care s-a îmbolnăvit între timp de reumatism, este îngrijit acum de Amalia. Ieșind din locuința lui Barnabas, K. îl întâlnește pe Jeremias, care îi dezvăluie că scopul secundanților, stabilit de Galater, un suplinitor al lui Klamm, era să-l înveselească pe noul arpentor, pentru că «prea pune totul la inimă. De abia a ajuns în sat, că a și crezut că e un eveniment nemaipomenit, când de fapt, e
Castelul (roman) () [Corola-website/Science/330374_a_331703]
-
fi grave ca o palmă care nu sufereau amânare sau iertare, sau jigniri minore, la care era suficient o scuză pentru aplanarea conflictului. Cel jignit chema la duel persoana care l-a jignit, și cerea să numească pe cei doi secundanți care vor participa ca martori la duel, care erau prieteni sau membrii de familie. Duelul trebuia să aibă loc la cel târziu 24 de ore de la provocare, între timp secundanții încercau rezolvarea pe cale pașnică a incidentului sau să se determine
Duel () [Corola-website/Science/315046_a_316375]
-
l-a jignit, și cerea să numească pe cei doi secundanți care vor participa ca martori la duel, care erau prieteni sau membrii de familie. Duelul trebuia să aibă loc la cel târziu 24 de ore de la provocare, între timp secundanții încercau rezolvarea pe cale pașnică a incidentului sau să se determine ce arme vor fi folosite, pistol sau spadă. Folosirea altor arme necesita consimțământul celor doi combatanți. Datorită faptului că duelul era oficial interzis, se căuta ținerea duelului în secret, ea
Duel () [Corola-website/Science/315046_a_316375]
-
ce arme vor fi folosite, pistol sau spadă. Folosirea altor arme necesita consimțământul celor doi combatanți. Datorită faptului că duelul era oficial interzis, se căuta ținerea duelului în secret, ea având loc frecvent dimineața devreme în locuri izolate. In afară de secundanți la locul duelului mai era un medic și eventual o persoană neutră care supraveghea dacă secundanții respectă regulile duelului. Desfășurarea duelului era hotărâtă de gradul de jignire. In cazul folosirii pistolului, erau diferențe între numărul de împușcături (1, 2 sau
Duel () [Corola-website/Science/315046_a_316375]
-
Datorită faptului că duelul era oficial interzis, se căuta ținerea duelului în secret, ea având loc frecvent dimineața devreme în locuri izolate. In afară de secundanți la locul duelului mai era un medic și eventual o persoană neutră care supraveghea dacă secundanții respectă regulile duelului. Desfășurarea duelului era hotărâtă de gradul de jignire. In cazul folosirii pistolului, erau diferențe între numărul de împușcături (1, 2 sau 3), distanța de tragere care era între 15 și 100 de m (frecvent ca. 11-74 m
Duel () [Corola-website/Science/315046_a_316375]
-
Exploratorul, Ofițerul, Soldatul, Împăratul, Mesagerul, Trapezistul, Impresarul și Artistul foamei. Poate din acest motiv, eroul romanului "Castelul" se zbate cu atâta îndârjire să dobândească statutul de „Arpentor” ("Landvermesser"): este o luptă a propriei identități. Spre sfârșitul romanului, când cei doi secundanți sunt concediați de K., ei confirmă tragedia omului privat de orice funcție: îmbătrânesc, își pierd veselia, aproape nu mai sunt recunoscuți de vechiul lor șef și distrug, despărțindu-se unul de celălalt, unitatea cuplului comic care i-a consacrat. Fără
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
cu același umor sprinten, deși momentul este unul mai degrabă tragic: Un alt personaj cu potențial comic este femeia de serviciu din "Metamorfoza", o țărancă autentică pe care nici măcar monstruozitatea lui Samsa nu pare să o inhibe: În "Castelul", asistenții ("secundanții") lui K., Jeremias și Artur, stârnesc râsul nu doar prin atitudinea lor jovială, ci și prin faptul că mai mult își importunează superiorul decât să îi fie folositori: Cei doi secundanți fac parte dintr-o clasă de personaje comice importate
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
Samsa nu pare să o inhibe: În "Castelul", asistenții ("secundanții") lui K., Jeremias și Artur, stârnesc râsul nu doar prin atitudinea lor jovială, ci și prin faptul că mai mult își importunează superiorul decât să îi fie folositori: Cei doi secundanți fac parte dintr-o clasă de personaje comice importate probabil din teatrul idiș: grupurile de 2-3 personaje identice, care acționează sincronic, cu o precizie aproape robotică. În această categorie trebuie amintiți și Rabinsteiner - Kullich - Kaminer ("Procesul"), colegii de serviciu ai
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
una comică, pentru că, nefiind nici acceptat, nici respins de autoritățile Castelului, se vede nevoit să ducă o existență futilă și stagnantă, hrănindu-se cu iluzii, bazându-se fără succes pe influența amantei sale, încercând mereu să se debaraseze de incomozii secundanți, locuind vremelnic în hanuri sau în sala de gimnastică a unei școli, de unde este evacuat adesea cu mare zarvă de forțe ce îi sunt ostile. Milan Kundera scrie în "Arta romanului" că personajele lui Kafka sunt captive propriului univers comic
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
ai șefului suprem. În subordinea șefului urmeaza o căpetenie secundă, numită “Waka-gashira”, el comandând subgrupe mai mici ale întregului clan, niciodată însă întregul clan. Cel aflat sub conducerea acestuia este “saiko-kanbu” (sau “daikanbu”) care îi are la rândul lui drept secundanți pe cei numiți “kanbu” (administratori). Kanbu preiau conducerea celor numiți “kumi-in”, care se ocupă cu “munca de jos” a organizației. O astfel de organizație poartă numele de “kumi” (grup, clasă, ramură). Reminiscențele pentru care titlul lucrării de față pledează se
Yakuza () [Corola-website/Science/308552_a_309881]
-
să fi gândit bine. Să vedem. După ultima oră (istorie) curtea din spate se umplu de lume. Numai băieți, fetele mă plăceau și nu voiau să mă vadă stâlcit și sângerând. Doi elevi mai mari se oferiră să îmi fie secundanți și îmi dădură diverse sfaturi pe care nu le-am înțeles. Văzusem în doisprezece ani doar o bătaie, și nici atunci nu înțelesesem nimic; mi se păruse ceva lipsit de sens, ceva ce nu făcea parte din viața mea. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
zic lomiștii. Diferența de stil, de mentalitate istorică, de amănunte omenești, ce reies clar din fiece carte canonică, ne arată contribuția lui efectivă, deși secundară, la alcătuirea Sfintei Scripturi. Această colaborare. Înțelegând pe Dumnezeu ca autor, iar pe om ca secundant. e atât de strânsă în fuziunea ci teandrică și atât de misterioasă, încât nu putem spune că o parte aparține lui Dumnezeu, iar altă parte omului, ci Scriptura e în întregime opera lui Dumnezeu și opera omului(H.Lusseau. op. cit
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
În același timp, liderul caută sau chiar provoacă deficiențe stării curente. În stadiul al doilea, liderul formulează o viziune sau o misiune care pune în discuție situația curentă și care cumva corespunde nevoilor și aspirațiilor subordonaților. Pentru a articula viziunea secundanților, importantă este controlarea impresiilor acestora. Aici intră în joc retorica, încrederea în sine și în ceilalți. Este subliniată capacitatea noii viziuni de a schimba starea actuală. În cel de‑al treilea stadiu, liderul îi face pe subordonați să realizeze noua
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
esențialmente o poezie de limbaj, amuzată de confuzia dintre poezie și proză, dintre imagini și metaforele-concept, dintre lumea imaginară a poemului și lumea reală, cu obiectele ei: „Și dintr-o dată preajma/ se umple de cormorani./ De ce numaidecât de cormorani? zise./ Secundantul, pentru că sunt prețios, am zis și el se făcu/ nevăzut. Am iar în față o zi./ Roabă o vreau acelei imagini” (Pentru că sunt prețios). Ceea ce îl distinge de optzeciști este refuzul biografiei și al subiectului: eul poetic și eventualele lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288659_a_289988]
-
Blaga față de creștinism și ortodoxie, 1942) și Crainic s-a raliat punctului de vedere al acestuia. În paginile revistei, ponderea valorică o deține, indiscutabil, literatura scrisă în spiritul propagat de Blaga, însă ideologia gândiristă au elaborat-o Nichifor Crainic și secundanții săi. Și cum creația artistică din „Gândirea” nu se diferențiază sensibil de cea apărută în alte periodice de orientare tradițională („Familia”, „Gând românesc” ș.a.), în timp ce doctrina posedă accente individualizante puternice, caracterele g. se cer stabilite îndeosebi în temeiul ideologiei publicației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
fost smulsă din propriul climat, deposedată de ceea ce avea specific, desfigurată prin implantarea de instituții inadecvate. Totul era fals, după el, în societatea românească modernă: de la școală („zadarnică și absurdă”) la regimul politic. Atât Crainic însuși cât și, mai ales, secundanții săi (cu deosebită vehemență, P. Marcu-Balș) opuneau cultura, înțeleasă ca acumulare de cunoștințe, deci în alt sens decât cel spenglerian și cel din cartea lui Motru, creației. „Menirea pe lumea aceasta a unui popor - afirmă Crainic - nu e aceea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
a declarat că primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman, a trădat partidul, iar "trădătorii îl dezgustă și indignează". Crin Antonescu l-a criticat și pe fostul premier Călin Popescu Tăriceanu despre care a spus că a "procedat neinspirat" când a devenit "secundantul lui Chiliman". Antonescu a precizat că nu a fost niciodată prieten cu Andrei Chiliman și că nu are "ce negocia cu acesta", scrie gandul.info. ”În general, atitudinea pe care a avut-o și o are Andrei Chiliman este trădare
Crin Antonescu iese la atac. Vezi ce spune despre Chiliman by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/39906_a_41231]
-
una plină de intenționalități și intertextualități secrete) care există între De două mii de ani și Jurnalul propriu-zis. Cum trebuie, odată pentru totdeauna, corectat și portretul clișeizat, dulceag, de victimă ingenuă, al lui Sebastian, cel care, în realitate, după ce a fost secundantul lui Nae Ionescu pe pagina întîi a Cuvîntului și după o pauză de „simplu particular”, a devenit „negrul” lui Pătrășcanu, redactînd și stilizînd - conform unui program impus, cu punctaj clar - broșuri și articole de propagandă comunistă. Lovinescienii - tocmai ei!, cei
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
notă cu satisfacție de prezența doamnei Farfara la ceaiul dat de madam Pomponescu. Îmbrăcat ca de ordinar, în smochingul său tivit, pe care-l punea la solemnități oricât de minime, negrul fiind nuanța sa, Pomponescu se purtă ca un simplu secundant al soției sale, desfășurând o amabilitate plină de infinite atenții. Madam Pomponescu regretă de a nu fi văzut de mult pe Ioana, madam Valsamaky o scuză și adăugă că ar fi foarte fericite amândouă să primească vizita familiei Pomponescu. Ioana
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
S-a interesat de dumneavoastră, l-am auzit, și negreșit că mâine vreun prieten de-al lui se va prezenta la dumneavoastră, dacă nu cumva v-o fi așteptând chiar acum. Dacă îmi acordați onoarea de a mă alege ca secundant, pentru dumneavoastră sunt gata să-mi dau și viața; de asta v-am căutat, prințe. — Deci și dumneata îmi zici de duel! spuse prințul și izbucni brusc în râs, spre marea mirare a lui Keller. Se umflă de râs. Keller
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]