18 matches
-
a desfrâului dominant, dar și sub aceea a esteticii inversate a chipului natural al Creației divine. În cadrul acestui sumar comentariu personal, trebuie adusă neapărat o completare firească asupra problematicii puse aici în discuție, ce face trimitere la faptul că teritoriul semasiologic cu limite periculoase și scopuri bine stabilite al definirii realității postmoderne prezintă o suprasarcină sufocantă, să o numim, la corpusul căreia se lucrează în galop și fără discernământ și care își extinde, de asemenea, domeniul propriu explicativ atât în sfera
NOUA CONJUGARE A VERBULUI „A FI” LA TIMPUL PREZENT AL ANTIVALORII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_noua_conjugar_magdalena_albu_1389785006.html [Corola-blog/BlogPost/380921_a_382250]
-
ontic și temporalitate în căutarea adevărului Absolut. Volumul de poezii ,,Obsesia deșertului” al eruditei poete Valentina Becart, păstrează încă mirosul de carte proaspătă, abia ieșită de sub ,,teascurile tiparniței”. Sintagma, segmentul lingvistic ,,obsesia deșertului”, cu toată simbolistica, cu toate subliminalele conotații semasiologice, mă duce pentru o clipă la Eclesiast: ,,Deșertăciunea deșertăciunilor, toate sunt deșertăciunui”. Mă duce, am zis, dar poeta iese din sine, și prin mijlocirea eului liric, crează o poezie ontică, nedetașându-se de zoroastrism, în ecuația unei antropologii filozofice, dar
CRONICĂ REALIZATĂ DE VASILE POPOVICI VOLUMULUI OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_realizata_de_vasile_popovici_v_valentina_becart_1332342352.html [Corola-blog/BlogPost/354680_a_356009]
-
încărcarea cu semnificație, pentru spargerea rezistenței la sens a numelui propriu, pentru fondul cratilist minim sau mimologia restrânsă (François Rigolot), pentru "încărcarea", chiar "supraîncărcarea de sens" a numelui propriu în textul literar, nume supus demersului onomasiologic al romancierului și demersului semasiologic al lectorului (Christine Klein-Lataud). Detașarea de semantica referențialistă presupune adoptarea unei semantici interpretative pentru care sensul și semnificația rezidă din interacțiunea semnificaților, care preferă opoziția dintre seme inerente și aferente și consideră că motivația poate afecta porțiunea aferentă sensului contextual
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
că în textul literar numele propriu nu poate fi considerat ca lipsit de sens și, în felul acesta, să scape procesului de traducere. Există un demers onomasiologic al romancierului, care alege sistemul toponimic și antroponimic al operei, și un demers semasiologic al lectorului care găsește în referințele și conotațiile numelui valoarea pe care o va avea în operă. Traducătorul trebuie să redea numelui rolul pe care îl joacă în textul original; uneori este suficientă reproducerea numelui, alteori este nevoie de o
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lingvistica istorică. Limbile romanice au dezvoltat formele neanalizabile, neutre din punct de vedere al motivației interne, în structuri de tipul: es. decidir (a decide) - fr. décide (a decide). Termenii savanți circumscizie, circumferință - cuvinte de bază - sunt creații motivate prin caracterul semasiologic, la nivelul sistemului terminologic. De o productivitate moderată este prefixul de circulație internațională con- (com-,co-) de origine latină, având sensul "împreună, împreună cu", a cărui semantică actualizeză ideea de asociere și se întâlnește în împrumutul cult sau în formațiunile terminologice
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sau nu. Din perspectiva semanticii lexicale, termenul poate fi analizat sub aspectul semnificatului lingvistic (în tradiție saussaureană), nu sub aspectul conceptului. Astfel, conform DEX "pompă" este definit ca "instrument sau mecanism care servește (înăuntru sau dinauntru) unui fluid". Această caracteristică semasiologică are avantajul de a putea constitui baza, permanența proprietăți semantice, capabilă să genereze crearea de cunoștințe/ informații în numeroase domeniile specializate. Pornind de la acest "prag" semantic se realizează "partajul" domeniilor: • teh. "pompă" - "Mașină de forță sau aparat compus de obicei
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
accepțiune mai ales gramaticală și sincronică (așa cum apare la F. de Saussure), care presupune conștiința și comprehensiunea unui raport ce unește formele între ele, în care se operează după modelul proporțiilor. În lingvistica românească, termenului i se recunoaște o valoare semasiologică, motivată de influența culturală, care favorizează stratificarea semasiologică a limbii prin transmiterea intelectuală de la un popor la altul a unor idei reprezentate prin tipare turnate dinainte, așa cum susține L. Șăineanu. În lucrările de specialitate românești se admite existența unui curent
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la F. de Saussure), care presupune conștiința și comprehensiunea unui raport ce unește formele între ele, în care se operează după modelul proporțiilor. În lingvistica românească, termenului i se recunoaște o valoare semasiologică, motivată de influența culturală, care favorizează stratificarea semasiologică a limbii prin transmiterea intelectuală de la un popor la altul a unor idei reprezentate prin tipare turnate dinainte, așa cum susține L. Șăineanu. În lucrările de specialitate românești se admite existența unui curent analogist, de întoarcere la modelele din fondul vechi
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
diacronică a cercetărilor în favoarea unei descrieri sincronice a semnificațiilor, încît, în prima jumătate a secolului al XX-lea, semantica și-a propus recunoașterea și analiza cîmpurilor lexicale, mai ales după apariția lucrărilor lui Jost Trier, care au stimulat atît abordările semasiologice, cît și pe cele onomasiologice. S-a dezvoltat astfel semantica lexicală care consideră cuvîntul ca unitate de bază a limbii. Cercetările realizate pe aceste premise au fost totuși parțiale și limitate, deoarece vizau numai anumite compartimente ale lexicului limbilor naturale
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
schimb, referirea la studiul lui M. Bréal apărut în același an [?!] (Mélanges..., 1877) ni se pare mult mai importantă, deoarece demonstrează că autorul era la curent cu dezbaterile contemporane din domeniu. Șăineanu nu se referă însă la miezul primelor studii semasiologice ale lui Bréal, ci mai mult la un caz particular lingvistico-psihologic: reprezentările latențe ["die latenten Vorstellungen", în vers. orig.; n.m. C.M.], semnificația cuvintelor care poate fi lămurita doar prin contextul sintactic (cf. ibidem: 4), reluate apoi prin prisma metaforicii stilistice
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Magnum Romaniae o contribuție timpurie la cercetarea etimologica din România, în Rudolf Windisch, Studii de lingvistică și filologie românească (editori: Eugen Munteanu și Oana Panaite), Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, pp. 221-228. Windisch 1991/2006 = Rudolf Windisch, Începuturile cercetării semasiologice în România: Lazăr Șăineanu [1991], în Rudolf Windisch, Studii de lingvistică și filologie românească (editori: Eugen Munteanu și Oana Panaite), Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, pp. 229-244. Indice de nume proprii* A Alexander, S., 202 Andersen, H., 17 Aquino
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
remarcă referirea lui Șăineanu pe linia lui Hașdeu la "ideile latențe" teoretizate de Bréal, insă consideră acest amănunt drept ceva minor (mai degrabă "un caz particular lingvistico-psihologic"), considerând că Șăineanu ar fi trebuit să aibă în vedere "miezul primelor studii semasiologice ale lui Bréal" (vezi Windisch, 1991/2006, p. 230). 24 Termenul νόημα se găsește și la Quintilian, desemnând o figură de sens (Artă oratorica, ÎI, 11, 1). Quintilian revine, peste câteva sute de pagini, mai explicit asupra acestui termen, precizând
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
subiectului, mi se pare imperativ să suplimentez interpretarea cu o secțiune axată asupra dezambiguizării unor concepte deseori uzitate, dar arareori clarificate. 1.1. O radiografie conceptuală Distincția dintre "teroare" și "groază" Semanticienii vor fi, o dată în plus, mirați de neglijența semasiologică a majorității, care se grăbește să echivaleze teroarea cu groaza (astfel se poate "rata" o carte întreagă, precum se întâmplă cu pompos intitulata The Philosophy of Horror or Paradoxes of the Heart, al cărei autor, Nöel Carroll, nu sesizează, atunci când
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
asupra unei singure emoții umane frica trebuie, în mod paradoxal, să realizeze ceva mai mult decât să ne înfricoșeze înainte de a transcende această limitare a genului lor" (Sullivan, 1986: 16). Altfel spus, proza terifiantă convertește frica într-o insolită trambulină semasiologică, aptă de a aduna, într-un curcubeu al semnificațiilor spontane, stări estetice dintre cele mai diverse. Iar elementul cel mai spectaculos din interiorul acestui univers formulat pe o premisă unicordă este acela că știm întotdeauna de unde pornim, însă rareori intuim
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
recent, Răzvan Petrescu lucrează la o nouă carte și își caută o slujbă: Da, scriu. E o carte tristă. O nuvelă al cărei personaj se numește Eulampia, în care folosesc conotațiile apotropaice, hiperbatul, parecheza, tmeza și zengma. într-un mod semasiologic. Un text care are deja aproape 500 de pagini și nu știu ce este. Un anunț: ofer servicii de administrator vilă, spăl, calc, gătesc, fac curat, la nevoie latru prin curte. Rog seriozitate." Căldură mare În șapoul rubricii Convorbiri incomode din LUCEAFĂRUL
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
să-l numesc așa, nu se află afară, ci înăuntru. Miniștrii se uitară unii la alții, șeful guvernului făcu o figură de om nelămurit și se apucă să umble prin niște hârtii. Dar ministrul apărării avea să triumfe în bătălia semasiologică. Există un alt mod de a vedea lucrurile, Care, Că locuitorii capitalei, când au dezlănțuit rebeliunea, presupun că nu exagerez dând numele de rebeliune la ceea ce se întâmplă, exact pentru asta au fost asediați, sau încercuiți, alegeți termenul care vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
fie o conștiință. Doar că În cazul ăsta, cu foarte puține excepții, nu ajunge niciodată un mare scriitor. Rămîne o conștiință. I.M. Ce pregătești? R.P. O carte În care folosesc conotațiile apotropaice, hiperbatul, parecheza, tmeza și zengma. Într-un mod semasiologic. Și un anunț: ofer servicii de administrator vilă, spăl, calc, gătesc, fac curat, la nevoie latru prin curte. Rog seriozitate. POSTFAȚĂ BUNICII Au murit toți, Înainte de ’89. Iar oamenii pe care n-am vrut să-i salvez, ca medic, sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cea mai bună pregătire pentru lingvistica comparată prin deplina stăpânire a limbilor clasice, germanice, romanice, slave, a maghiarei. A dat rezolvări definitive în etimologie, dar a fost atras de cuvintele rare, neînțelese (Etimologii, Între filologie și istorie), și de interpretarea semasiologică (O problemă semantică: „genunchiu” în sens de „neam”, „gintă”, Semantism românesc și semantism balcanic); a demonstrat originea unor nume și porecle; a analizat metodic toponimia românească; a pus în lumină marea bogăție sinonimică a limbii noastre (în terminologia numismatică și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]