43 matches
-
dar care, la o a doua privire, își dezvăluie incongruența implicită. Pictura are elemente naturale, caracterizate de o cromatică elementară de peisaj montan, planul de verdeață reflectă cerul de azur, iar cele două culori se întâlnesc și se “topesc” în sfumato-ul reliefului din axa orizontală a tabloului. Armonia pitorească de carte poștală a văii este întreruptă de cupa de cristal din prim plan, care, cu dimensiuni extraordinare, depășește peisajul. Deasupra ei, plutește un nor care se joacă ambiguu cu contextul
Două licitații excepționale, cu lucrări de Klimt și Magritte by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105780_a_107072]
-
cosar, cosar...” Spînzurați a criză deasupra gravitației am inteles tîlcul bancului cu pisicile bătrîne pe magazie și ne-am dat seama că totul atîrnă. De un fir de ață, uneori. Tot norocul, săracul.... Săracul make-up artist, obligat să execute un sfumato la gură hornului, a încurcat șeptelul și, în loc de pisică fierbinte pe acoperișul gol ne-a ieșit leoparda bălțata din stînga fatza, cum te uiți la Inter. Tot norocul... Tot norocul că Marinei (Dina, n.r.), care, de obicei, își desfășoară activitatea
Marina Dina @ Playboy octombrie 2009 by http://www.iasi4u.ro/mariana-dina-in-playboy-octombrie-2009/ [Corola-blog/BlogPost/96482_a_97774]
-
Teatrelor din Europa, din care facem parte și noi, pentru că dorim ca festivalul să rămână și o platformă de prezentare a producțiilor celor optsprezece teatre membre. La ediția precedentă au figurat în program teatrele din Bochum, Stuttgart, Cluj, Bulandra, Vígszínház, Sfumato. Sperăm, în același timp, că se va reveni la marele festival al Uniunii Teatrelor din Europa, care nu a mai avut loc din 2008, ultima ediție fiind organizată de Teatrul Bulandra în colaborare cu Teatrul Maghiar de Stat Cluj, în
Magdalena Popa Buluc în dialog cu Tompa Gabor: „În alertă, omenirea caută un loc în care să poată trăi în pace și liniște” () [Corola-website/Journalistic/105799_a_107091]
-
urme evidente în creația timpurie a lui Correggio. În primul său tablou de altar ("retabulum"), ""Madonna și Sfântul Francisc"" (1514-1515), pictorul introduce motive împrumutate de la acest maestru, deși expresia impetuoasă și severitatea contururilor caracteristice pentru Mantegna sunt atenuate cu ajutorul delicatului "sfumato" și al jocului de lumini și umbre, fapt care demonstrează influența lui Leonardo da Vinci. Înainte de a se stabili la Parma, Correggio se hotărăște să plece la Roma, unde rămâne timp de doi ani, între 1517 și 1519, și are
Correggio () [Corola-website/Science/311175_a_312504]
-
tehnica sa de a picta are multiple elemente baroc, și, aidoma lui Rubens, artistul spaniol de origine greacă folosește culori saturate aplicate cu tușă groasă, de multe ori delimitând clar, dar alteori nedelimitând limpede, aidoma artiștilor ce foloseau tehnica numită sfumato, liniile de contur dintre personaje sau dintre personaje și fondul picturii. Pictorii francezi ai genului baroc, precum Nicolas Poussin și Claude Lorrain, nu au făcut altceva decât să continue tradiția clasică a personajelor ce umplu cadrul picturii având atitudini fie
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
a fost cel mai probabil pictată în Milano, Lombardia, la Curtea familiei Visconti care i-o comandase lui Leonardo, el mutându-se acolo în 1482. Artistul a folosit tempera, tehnică care n-a fost la fel de potrivită pentru efectele subtile de sfumato create ca atunci când lucra cu ulei. Prima restaurare a fost efectuată în 1495 de către un artist necunoscut din Milano. Pe la jumătatea secolului al XVII-lea, pictura a fost vândută familiei ducilor de Litta din Milano (de aici provenind și numele
Madona Litta () [Corola-website/Science/323080_a_324409]
-
afirmării persoanei distincte, își va descoperi, încetul cu încetul propriul său Toledo! Cultură imaginii s-a îmbogățit astfel cu timbrul unei creații picturale insolite, bântuita subliminal de duhul inconfundabil al Icoanei. Iată originea tainica a morfologiilor efilate și a nobilelor sfumato-uri cu care, ani în șir ne-a deprins artă lui Vladimir Zamfirescu. Constatăm în arta maestrului Vladimir Zamfirescu înclinația spre valorile durabile, manifestată în toate obțiunile tematice, în toate aspectele stilului. Picturile zamfiresciene, cu evidente tente suprarealiste, se caracterizează
Vladimir Zamfirescu () [Corola-website/Science/316053_a_317382]
-
pictură din lume. Renumele său se datorează zâmbetului misterios al femeii, subliniat de artist prin umbrirea colțurilor gurii și ochilor, astfel că natura sau sursa acestui zâmbet cu subînțeles nu poate fi descifrată. Această tehnică de umbrire s-a numit “sfumato” sau “fumul lui Leonardo”. Vasari, despre care se spune că a cunoscut această lucrare doar din auzite, afirmă că “zâmbetul ei este atât de plăcut, încât pare a fi de origine mai degrabă divină decât omenească”. Dacă Vasari a văzut
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
intitulat “Steaua din Bethlehem” și un desen de mari dimensiuni (160x100 cm) realizat cu cretă neagră pe hârtie colorată, desen pentru Fecioara cu Pruncul și Sf. Ana și Sf. Ioan Botezătorul, la National Gallery, în Londra. Desenele relevă o tehnică “sfumato” pentru realizarea umbrelor, în același stil aplicat în cazul Monei Lisa. Este cert faptul că Leonardo n-a făcut niciodată vreo pictură după acel desen, tabloul Fecioara cu Pruncul cu Sf. Ana, fiind cea mai apropiată variantă. O altă serie
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
o pictură în ulei pe lemn de plop cu dimensiunea de 77 x 53 cm. Natura imaginii redate a făcut subiectul a nenumărate interpretări. În general, se poate spune că vivacitatea și ambiguitatea fizionomiei Giocondei se datorează procedeului de pictură "„sfumato”", dând tabloului un aer misterios. Caracteristica principală a portretului este surâsul enigmatic. Sigmund Freud a interpretat acest surâs ca simbol al atracției erotice a lui Leonardo față de mama sa (Complex Oedip). Identitatea personajului portretizat nu este încă sigură, deși recent
Gioconda () [Corola-website/Science/296785_a_298114]
-
o dogmă: Maria a fost concepută fără tara "păcatului originar" sau a fost purificată de acest păcat, fiind santificată de Dumnezeu, când e găsea încă în pântecele mamei sale? Opera lui Zurbarán ilustrează această dezbatere, tabloul este pictat în tehnica"sfumato" și, grație trecerilor discrete între nuanțele culorilor, se poate admira delicatul clarobscur al întregii compotiții. Tabloul ""Închinarea păstorilor"" (1638, în prezent în "Musée de Peinture et dela Sculpture" din Grenoble) face parte dintr-un ciclu destinat decorării bisericii "cartusiene" "Nuestra
Francisco de Zurbarán () [Corola-website/Science/314219_a_315548]
-
și a inovațiilor sale în arta plastică. Văsari notează că, atunci când a descoperit operele lui Leonardo da Vinci, Giorgione a fost atât de entuziasmat de stilul acestuia încât "toată viața lui ar fi dorit să fie aproape de el". Tehnică de "sfumato", tipică lui da Vinci, este, se pare, cea care l-a atras pe Giorgione Influență s-a datorat probabil prezenței lui Leonardo la Veneția în anul 1501. Pe tânărul pictor îl interesează și artiștii care trăiesc în afara Republicii Venete. Este
Giorgione () [Corola-website/Science/307327_a_308656]
-
tehnica sa de a picta are multiple elemente baroc, și, aidoma lui Rubens, artistul spaniol de origine greacă folosește culori saturate aplicate cu tușă groasă, de multe ori delimitând clar, dar, alteori, nedelimitând limpede, aidoma artiștilor ce foloseau tehnica numită sfumato, liniile de contur dintre personaje sau dintre personaje și fondul picturii. Pictorii francezi ai genului baroc, precum Nicolas Poussin și Claude Lorrain, nu au făcut altceva decât să continue tradiția clasică a personajelor ce umplu cadrul picturii, având atitudini fie
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
VI-lea. O mare importanță este dată culorilor în ultimele picturi din viața sa. Franceso Guardi s-a stins din viață la Veneția în 1793. Printre toate picturile sale, cel mai scos în evidență lucru nu este peisajul ci aerisitul sfumato "Povestea lui Tobit" pictat pentru crescătoria de organe an micul Chiesa dell'Angelo Sân Raffaele. Citat din "Web Gallery of Art:" „Perspectiva, aerul spațial organizat, solidaritatea Paladinului din Tepolo...sunt schimbate cu un personal stil de scris de mână colorat
Francesco Guardi () [Corola-website/Science/327454_a_328783]
-
de pictură al lui Guardi este cunoscut ca "pittura di tocco" pentru atingerile mici și vioi ale pensulei pe pânză. Acest stil de pictură a fost folosit și de Giovanni Piazzetta și Sebastiano Ricci, si reda, în unele teme religioase, sfumato-ul bolognes îndulcit al lui Federgio Barocci, care diferă de stilul liniar al lui Canaletto. Acest stil l-a făcut pe Guardi să fie foarte apreciat de către Școală franceză impresionista.
Francesco Guardi () [Corola-website/Science/327454_a_328783]
-
anumite amestecuri, se putea folosi și ca vopsea. Turpin moare în 1927; așa că Varo îl prinde doar în perioada ei europeană. Valul suprarealist de dinainte de război.“ „Și Gioconda?“, m-am interesat. „Cu Gioconda e altă poveste. Dacă te referi la «sfumato», există o explicație diferită. Acolo nu-i supraimprimare secundă.“ „Spumato?“, am întrebat. „Nu. Ăla e la caffé latte. «Sfumato», cu s - vălul vaporos care învăluie zâmbetul Giocondei. Da Vinci a folosit o tehnică numită micro-divizare, prin care a legat lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ei europeană. Valul suprarealist de dinainte de război.“ „Și Gioconda?“, m-am interesat. „Cu Gioconda e altă poveste. Dacă te referi la «sfumato», există o explicație diferită. Acolo nu-i supraimprimare secundă.“ „Spumato?“, am întrebat. „Nu. Ăla e la caffé latte. «Sfumato», cu s - vălul vaporos care învăluie zâmbetul Giocondei. Da Vinci a folosit o tehnică numită micro-divizare, prin care a legat lumina și umbra în straturi aproape insesizabile. Sistemul constă în executarea de către pictor a mai multor straturi de vopsea, din ce în ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
o pată cu reflexe carneolice, stins metalice, lacustre; un soi de apa morților, tremurătoare ca pânza topită a năframelor, în jocul razelor târzii, deplasate spre roșu, ale amurgului filtrat prin straturile vălurite, vechi, de mușiță, sedimentate și distribuite aleatoriu, în sfumato, pe luciul unicei ferestruici a odăiței. Ca niciodată, pe Avocat îl izbi nefiresc de puternic atmosfera, tușa accentuată și grea, dickensiană, mohorâtă, mată, din chițimie (maximum trei jumătate pe patru metri), sărăcia lucie și rânjită a ziarelor îngălbenite, lipite pe
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Lisa del Giocondo, căreia Leonardo i-a închinat mulți ani de studiu și lucru, a devenit, de-a lungul secolelor, legendar. Misterul surâsului enigmatic al Monei Lisa a înregistrat nenumărate interpretări, de la unele transcendentale, Vasari 12, până la interpretări științifice ("surâsul sfumato", denumire dată de Dr. Margaret Livingstone 15). Explicația constă în doza minimă de culoare din colțul buzelor, care, datorită pozițieii ortostatice a privitorului, determină iluzia unor modificări ale cadrului gurii și sugerează surâsul. "Surâsul sfumato" explicat de Dr. Margaret Livingstone
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
12, până la interpretări științifice ("surâsul sfumato", denumire dată de Dr. Margaret Livingstone 15). Explicația constă în doza minimă de culoare din colțul buzelor, care, datorită pozițieii ortostatice a privitorului, determină iluzia unor modificări ale cadrului gurii și sugerează surâsul. "Surâsul sfumato" explicat de Dr. Margaret Livingstone - doza minimă de culoare din colțul buzelor, face ca mișcările imperceptibile ale imperfecțiunii ortostaticii privitorilor să dea impresia surâsului Ca inginer, întocmește proiectul unui pod de 220 m lungime, pentru sultanul Baiazid II. Consilierii îl
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Stanza della Segnatura). Vasari descrie epoca sa de glorie de la Roma ca un apogeu al artelor frumoase. Stanza della Segnatura (1511) 15 Margaret Livingstone, profesoară de neurobiologie la Universitatea Harvard, încearcă să decodifice misterul surâsului Giocondei, pe care-l numește "sfumato". În baza măsurătorilor distanței dintre ochi, a mărimii ochilor, a gurii, a distanței dintre gură și ochi, ochi și bărbie, precum și a studiilor RMN funcționale, aplicate privitorilor picturii, ajunge la concluzia că explicația constă în stratul subțire de vopsea cu
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
proastă de conservare: și totuși distingem lu‑ crări ca: Cina cea de Taină și portretul unei doamne florentine numită Lisa, Mona Lisa‑un renume universal precum cel al Giocondei 25. Pentru realizarea acestei capodopere Mona Lisa artistul a folosit tehnica sfumato: cine se respectă ca artist și în special ca pictor, știe foarte bine că expresia unei fețe depinde în mod esențial de comisura buzelor și a pleoape‑ lor; tocmai de aceea în această capodoperă Leonardo le‑a lăsat deliberat într
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
reflectă preocuparea lui Leonardo pentru studiul naturii. 4.3.2. Mona Lisa Acesta este unul dintre cele mai celebre portrete din lume și una dintre cele mai misterioase picturi. Frumu‑ sețea unică a picturii provine probabil din utilizarea tehnicii numite sfumato: o încețoșare delicată, aproape imperceptibilă care se regăsește în special la nivelul trăsăturilor feței, dar și în elementele de peisaj. Artistul a reușit astfel să evite precizia tăioasă și rigiditatea ca‑ racteristice portretisticii anterioare lui: tonurile se amestecă, iar peisajele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ucenicul și‑a întrecut maestrul în abilitatea de a crea relații bogate și complexe între posturile și atitudinile per‑ sonajelor sale. Artistul reușea de minune să îmbine iluzia profunzimii fără să altereze armonia compoziției, de asemenea stăpânea cu abilitate acel sfumato al lui Leonardo conferind figurilor sale blândețe și suplețe. Sosit la Florența Raffaelo se întâlnește cu cei doi concurenți redutabili re‑ spectiv, Leonardo și Michelangelo, dar nu se descurajează de reputația aces‑ tora, ci dimpotrivă este hotărât să‑și etaleze
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
numit și Prințul pictorilor i‑a oferit artistului o poziție și o aură care a rezistat secole de‑a rândul și au reprezentat surse de inspirație pentru generațiile viitoare 31. Ra‑ ffaelo a preluat cu succes și entuziasm noile idei: sfumato‑ul estompat al lui Leonardo și limbajul sculptural puternic al lui Michelangelo. Măreția de care a dat dovadă se vede mai ales în tablourile sale dedicate Sfintei Fecioare Ma‑ ria, prin care s‑a impus ca un artist de frunte
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]