207 matches
-
a fost sau nu furtună în sufletul său, mult nu a durat. S-a declanșat însă o mare zăpăceala, de lungă durată, poate chiar incurabilă pricopsindu-se cu o stare aproape imposibil de descris; un amestec de culpabilitate, dorință și sfârșeală, nevoia de a iubi și a fi iubit, îndrăzneală și stinghereală, nevoia de a înțelege pe alții, nevoia de a se înțelege pe sine. Fără să știe în ce fel, părea că ceva dinlăuntrul său îi șoptea: ”privirea inimii mi
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
bărbat fatal, era prea mare ca să poată da curs rațiunii. Inima ei îi poruncea altceva decât mintea”. Sala "Ateneu" a CCS din Galați Interesante sunt și stările sufletești prin care trece Dana, imediat după ce bărbatul plecase din cafenea. „Simțea o sfârșeală în proprii mușchi ai mâinii și și-ar fi dorit ca în acel moment să fie undeva departe, să arunce cartea aceea de vizită și să-și continue viața searbădă și banală de până atunci. Intuia, știa, ghicea că acesta
LANSARE DE CARTE A EDITURII SEMĂNĂTORUL LA GALAŢI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Lansare_de_carte_a_editurii_se_cristea_aurora_1385927921.html [Corola-blog/BlogPost/344452_a_345781]
-
cunoscute și trăite de tine, într-un straniu deja-vu, dintr-o altă existență, dacă ar fi să crezi în teoriile budiste. Destul de ciudat. Parcă ești abandonat în plin fabulos, într-un fel de labirint vegetal în care, după ce colinzi până la sfârșeală coridoarele întortocheate, în căutarea ieșirii salvatoare, constați că ai mai fost cândva pe acolo, și peisajele îți sunt vag cunoscute. Însă firul Ariadnei îl deține scriitorul și tu trebuie să te ghidezi după el. Când relatează despre presupusele aventuri galante
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
pe agresorul prostălău. Nici astăzi nu mă dumiresc cum dintr-un pumn a și murit; posibil ca prin mâna mea brațul divin să-l fi lovit ... Chiar la-nceput am înlemnit și mă uitam la mort gemând. Simțeam că de sfârșeală cad, dar totuși îmi venea s-o-ntind. Mi-am revenit printr-un efort și cu evreul am săpat o groap-adâncă în nisip, în care mortul l-am culcat. Credeam că totul s-a sfârșit și de coșmar sunt izbăvit
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_de_george_petrovai_1359546041_efn2j.html [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
de impresii și senzații de la o sursă dinafara ființei și trăiam experiențe spirituale care m-au marcat... Poate și din cauza oboselii, a epuizării, a nesomnului cronic, a combustiilor excentrice și excesive, a refulărilor hormonale, mă prăbușeam când și când în sfârșeală și, vârât în așternutul primitor, cu porii și supapele deschise, nu izbuteam să adorm. Deși toropit, rămâneam treaz, în stare de veghe, incapabil să mă mișc, abia respirând... Deveneam, deodată, un vizionar al unor scene suprarealiste, himerice, stranii, mistice... Un
REVELAŢII INTERZISE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/Revelatii_interzise_romeo_tarhon_1341126914.html [Corola-blog/BlogPost/345791_a_347120]
-
supune. Lumină mă chema înapoi dar dorința de a ma afunda era prea mare. Cu mult prea mare. Voiam cu toata ființă mea să fiu acolo, îngropată de cuvintele întregi și pline, de intrebari ce așteptau răspunsul meu rostit cu sfârșeala, cu uimire, cu glasul pe care nu credeam să-l am. Pentru prima oară, îmi plăcea drumul înapoi, pentru prima oara uităm de înălțare, de calea spre “Acasă”. Rugăciuni și blesteme ajunse totuna, ochi negri de demon sfredelindu-ma, energiile
DORINTA (DE)CADERII de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/clarissa_emanuela_1414157052.html [Corola-blog/BlogPost/360169_a_361498]
-
concentrare. Literatura concentraționaristă abundă de astfel de subiecte, însă fiecare autor oferă o viziune proprie. Zbuciumul lui Maor Gruber este legitim, dar în același timp, liniștea datoriei împlinite îi ușura conștiința: „Pe Maor îl cuprinse durerea de cap, simți o sfârșeală profundă și pentru a patra oară în viață, plânse cu adevărat, cu ochii pe geam, într-o zare întunecată, așteptând nici el nu știa exact ce anume. Nu fugise, nu se sustrase de la proaspăta crimă comisă și puțin îi mai
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1420145378.html [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
trupu-i în putere, frumos încă la chip în om un soare sălășluiește,-n ceruri spre-apus, mergand fără tertip pe piscu’-naltei meniri cu inima-avere ajunsu-vei și visu’-ți e-mplinit ‘napoi, la vale, cu bătrânețea-n spate, a zilei grea sfârșeală vei fi îndeplinit. O ultimă privire arunci în urmă ta, a vietii nerostite dureri mai simți o dată dar toate acestea pier, cu inima curată, de ai trăit, de ai sperat, de-ai fost un om fără de pată... Muri-vei printre
UITE ! A SOARELUI LUMINĂ-N GRAȚIOASE SALTURI SE VEDE-N RĂSĂRIT de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1432322861.html [Corola-blog/BlogPost/362338_a_363667]
-
Daniel Dăian Publicat în: Ediția nr. 284 din 11 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului cât mi-aș dori să aud rodul lumii spărgându-se țăndări de acolo de unde vin ard lumânări ispita spinilor în inima deșert a putrezit pământul de sfârșeala umblatului floarea suferinței își sacrifică minutul căută o inimă orfană într-un rest de scară îngrop cu greu trăitul unui vineri neiubit sângerând nerăbdarea colțului ochi deschis de somn gonește întrebări aplecate-n glezne de aș fi învățat să respir
GREUTATEA VERBULUI A FI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Greutatea_verbului_a_fi.html [Corola-blog/BlogPost/356610_a_357939]
-
sunt gol deja de mine și vântul răbufnește, arde seniul în jur, albastru e pământul focul mă mistue prin goluri și nu se mai sfârșește când din crucea nopții încerc să iau cuvântul, mă doare și mă arde, mă mistuie sfârșeala carnea îmi sfârâie în aer, miresmele se duc adorm cu focul în moarte, mi-acopăr oboseala, miresmele morții se ascund în cuiburi de cuc, și mă inundă iarăși fierbinte valul tău leoaică coborâtă de sus de pe catarg să mă iubești
MĂ ARDE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1476560608.html [Corola-blog/BlogPost/377002_a_378331]
-
reci să îmi cadă. Peste ființa-mi în agonie voi așterne tăcerea Și-n patimile sfâșietoare doar ea să mă vadă. În asta seară, cu foc amaru-mi voi plânge, În palmele-mi făcute căuș să pot să-l adun, Când sfârșeala durerii din suflet m-o frânge, Să-l torn făr' de milă, peste suflet să-l pun. În asta seară îmi este chipul negru și trist Și printre hohote spre cer îmi înalț închinarea, Bocetul durerii de-o viața mă
SEARA ULTIMEI NOPȚI de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1482756422.html [Corola-blog/BlogPost/362138_a_363467]
-
mă trezesc la ora șapte. Mă simțeam mai obosită decât m-am culcat. Nu-mi venea să mă dau jos din pat. După ce merg în baie și-mi fac toaleta, îmi pun de cafea și pregătesc micul dejun. Simt o sfârșeală. Îmi zic: „nu-i nimic, după ce beau cafeaua, îmi revin”. Mă doare și o măsea de câteva zile, o durere sâcâitoare. „După ce termin cu toate pregătirile o să merg și la stomatolog, săptămâna viitoare”. Parcă mă simt un pic mai bine
INTERVIUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviul.html [Corola-blog/BlogPost/356236_a_357565]
-
împreună fiecare cupa lui de șampanie până la fund și abia după aceea, poate el se va îndura de ea, să o ducă în brațe, în răcoarea piscinei. Ea încerca să continue jocul deși nu înțelegea deloc acea senzație cudată de sfârșeală care o făcea să se simtă în pragul leșinului și a continuat să soarbă cu sete din cupa pe care el i-o umpluse cu îndemânare, apoi picurându-l cu licoarea ce rămăsese, ce-o șimțea curgându-i deja ca
PETRECERE NEFASTĂ-I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1466890928.html [Corola-blog/BlogPost/368506_a_369835]
-
pe cinste acasă, cu familia roind în jurul tău și multă voie bună. Asta pentru că în marea majoritate a familiilor Ajunul Crăciunul a fost înlocuit cu o beție cruntă în cine știe ce club, urmată de mahmureala de a doua zi și de sfârșeala din noaptea ce va urma. Mi-e ciudă, că am impresia că sărbătoarea pe care o știam eu dispare și vom ajunge să spunem: „Ahh, ia uite-o și p-aia, sărbătorește Crăciunul pe rit vechi!” Și da, așa să
Despre spiritul Crăciunului şi subiecte sezoniere by http://www.zilesinopti.ro/articole/4354/despre-spiritul-craciunului-si-subiecte-sezoniere [Corola-blog/BlogPost/98399_a_99691]
-
până atunci. -Tot lumea vorbește, că după ce se trezește nora și îi dai sarcinile de lucru pe acea zi, tu intri în casă și te culci mai departe până pe la 10. -Da, așa este, sunt cam bolnavă, am așa o sfârșeală în capul pieptului, când mă trezesc dimineața de mult. Vezi, din cauza asta nu vreau, ca fiica-mea să stea cu soacră. Am ascultat, fără să vreau dialogul, ochii mei erau ațintiți pe frumoasa fată cu părul rupt din razele soarelui
IUBIREA PENTRU...II de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1468510657.html [Corola-blog/BlogPost/383903_a_385232]
-
albastre (7) Pe la groapa plină de mistere s-au mai perindat multe echipe și multe elicoptere care au filmat și fotografiat, au măsurat și răsmăsurat totul. Dimineața zăceam încă la pat, în camera mea de la cabană, cuprins de febră și sfârșeală, speriat și deznădăjduit. Aiuram cu totul și nu mă mai interesau nici misterele cosmice, nici echipele de cercetători, nimic. În schimb, cu tăria care mi-a mai rămas, îmi aruncam gândurile la frumoasa mea Adelina, pe care o aveam necontenit
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (7) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1468402192.html [Corola-blog/BlogPost/379957_a_381286]
-
Dă-te la o parte, dă-te din ușă! Femeia abia reuși să se urnească, făcându-i loc soțului să iasă. -Adio! - rosti bărbatul forțându-se să-și ascundă emoția plecării. Femeia îl privi cum cobora scările. Dintr-o dată o sfârșeală i-a cuprins trupul. Era goală. Goală în suflet, nu mai putea nici să se ridice în picioare. S-a târât cu mare greutate până la bucătărie. Singura speranță era Dumnezeu. El va ști de-acum ce se va întâmpla cu
CE UNEŞTE DUMNEZEU, NU POATE DESFACE OMUL! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Ce_uneste_dumnezeu_nu_poate_desface_omul_.html [Corola-blog/BlogPost/370936_a_372265]
-
nu are nici un sens”. Și s-a dovedit contrariul! Îl preocupă gândul agoniei, acea senzație groaznică de topire a tot ce este soliditate într-o persoană: „În orice agonie veritabilă este un triumf al morții, chiar dacă după acele clipe de sfârșeală continui să trăiești”. Presentimentul nebuniei e pregnant și terifiant. Cioran scrie: „Oamenii niciodată nu vor înțelege pentru ce unii dintre ei trebuie să înnebunească, pentru ce există ca o fatalitate inexorabilă intrarea în haos, unde luciditatea nu se poate să
EMIL CIORAN DINCOLO DE CULMILE DISPERĂRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1435181901.html [Corola-blog/BlogPost/352960_a_354289]
-
terminase croitoria și fusese repartizată la un atelier de cămăși bărbătești și, cînd lucra la mașină, concentrată pe cusăturile delicate, visa amețită un bărbat care să merite să îmbrace truda ființei ei fragile ca un porțelan, care să-i iubească sfîrșeala trupului, pentru că, uneori, după orele petrecute peste program pentru salvarea producției și a prestigiului fabricii, trăia un fel de delir al simțurilor, care o îndemnau să se ridice din fața mașinii de cusut și, cu mintea mototolită de uruitul monoton și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_15_18_ioan_lila_1329443732.html [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
și să se arunce în vîltoarea cea mai adîncă de la barajul morii, și trăia chiar, înfrigurată, cu simțurile sfîrșite, euforia acelei ape reci și apăsătoare, care îi inunda plămînii. Doamne, de cîte ori nu se sinucisese în acele clipe de sfîrșeală inumană, dar gîndul că, într-o bună zi, un bărbat se va bucura de truda ei de sclavă, îi înnobila simțurile și o trezea la viață, sporindu-i puterile. Dacă nu i-ar fi cedat vederea, înțepată de milioane de
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_15_18_ioan_lila_1329443732.html [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
ciudată care a reușit să-mi înmoaie oasele: dacă groapa aceea cu nava misterioasă era radioactivă? Dacă m-am expus, din imprudență, la o cantitate mult prea mare de radiație? Gândul acesta m-a cutremurat. Am simțit prin corp o sfârșeală cumplită, am început să transpir din senin, totul începea să se întunece în fața ochilor mei. Am căutat o bancă să mă așez, fără vlagă. Îmi făceam și probleme de conștiință că îl târâsem cu mine și pe băiețașul acela nevinovat
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5C) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1466490145.html [Corola-blog/BlogPost/375376_a_376705]
-
el. Atracția însă, vizavi de acest bărbat fatal, era prea mare ca să poată da curs rațiunii. Inima ei îi poruncea altceva decât mintea”. Interesante sunt și stările sufletești prin care trece Dana, imediat după ce bărbatul plecase din cafenea. „Simțea o sfârșeală în proprii mușchi ai mâinii și și-ar fi dorit ca în acel moment să fie undeva departe, să arunce cartea aceea de vizită și să-și continue viața searbădă și banală de până atunci. Intuia, știa, ghicea că acesta
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Povestea_danei_cristea_aurora_1350660051.html [Corola-blog/BlogPost/346436_a_347765]
-
starea de disconfort produsă de solitudine, greul pe suflet, sisific, pe care poetul se obligă și se sforțează să-l ducă până la finalul existențial. La Teodor Dume ne întâlnim cu verbul suferinței. Repetiția este strunită în sensul evidențierii stărilor de sfârșeală, de anemie sufletească, de dificultate în a depăși aceste stări latente, prin revenirea la cuvinele: gol, așteptare etc. Citind de la un capăt la celălalt, rămâi cu impresia că poetul este în continuă stare de meditație. El își pune întrebări despre
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1437581677.html [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
mai degrabă crezurile proprii și legăturile deja stabilite, decât să accepte informații noi și să își schimbe perspectiva și structura neuronală. Asta ar implica o reevaluare serioasă și o investiție masivă de energie, efort și timp. Îți recomandăm Burnout sau sfârșeala muncii în corporație. Ce să faci când simți că nu mai poți Să ignori păreri diferite e cel mai eficient mecanism de a reduce rapid stresul pe termen scurt. Și creierul nostru, format în trecut într-o lume mult mai
De unde atâta ură pe Internet? by https://republica.ro/de-unde-atata-ura-pe-internet [Corola-blog/BlogPost/338944_a_340273]
-
șeful bădăran va veni în genunchi în fața angajaților și își va cere scuze. Până ce plopul va face pere. Citește mai mult: Un șef bun e uman, competent și modest. Cel toxic e fudul, hipercompetitiv și conduce prin teroare Burnout sau sfârșeala muncii în corporație. Ce să faci când simți că nu mai poți
În pelerinaj la Arsenie Boca al corporatiștilor by https://republica.ro/in-pelerinaj-la-arsenie-boca-al-corporatistilor [Corola-blog/BlogPost/338409_a_339738]