26 matches
-
de comunicare, de dialog. Din nou, sala a fost plină. Ca o noutate, la această ediție, pe lângă localnicii din prezidiu și din sală, pe lângă oltenii din prezidiu și din sală, deveniți... tradiționali, a participat, din sală, doamna Hanea Piroska, poetesă sighișoreană de etnie maghiară care scrie poezie în limba română, iar de la prezidiu, venit din sud-estul extrem al Terrei, din țara cât un continent, Australia, unde oamenii stau cu capul în jos, atenți să nu cumva să cadă de pe glob, domnul
Punţi de lumina SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU by http://uzp.org.ro/punti-de-lumina-spor-de-lumina-la-echinoctiu/ [Corola-blog/BlogPost/93095_a_94387]
-
versus Eminescu”, versuri de Răzvan Ducan, și, la fel de „harnic, îmbogățind „recolta” autohtonă, George Roca și a sa carte de poeme bilingve, „Căutând insula fericirii”. Aș adăuga aici și volumul de versuri apărute în română și engleză, „În numele busuiocului”, al poetesei sighișorene Gabriella Costescu, aflată în sală, care și-a prezentat volumul de versuri. Cu siguranță, inspirația literară îi este potențată și de climatul Asociației Literare „Creneluri sighișorene”, pe care o conduce. Practic, nu au fost lansări de carte „clasice”, după tipicul
Punţi de lumina SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU by http://uzp.org.ro/punti-de-lumina-spor-de-lumina-la-echinoctiu/ [Corola-blog/BlogPost/93095_a_94387]
-
aici și volumul de versuri apărute în română și engleză, „În numele busuiocului”, al poetesei sighișorene Gabriella Costescu, aflată în sală, care și-a prezentat volumul de versuri. Cu siguranță, inspirația literară îi este potențată și de climatul Asociației Literare „Creneluri sighișorene”, pe care o conduce. Practic, nu au fost lansări de carte „clasice”, după tipicul consacrat. Au fost luări de cuvânt despre fiecare carte nouă, au fost considerații pe marginea cărților, dar tonul a fost unul dat de trăiri sufletești. Locul
Punţi de lumina SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU by http://uzp.org.ro/punti-de-lumina-spor-de-lumina-la-echinoctiu/ [Corola-blog/BlogPost/93095_a_94387]
-
Cornel Sâmpălean, colegii domniei sale de la Filologia din „Haidelbergul Ardealului”, cum frumos numește domnul Lădariu Clujul... Iar din cetatea Sighișoarei a poposit în „cetatea” noastră de lumină, un menestrel modern, folkistul Traian Comșa, care a cântat un cântec pe versurile poetei sighișorene Anda Voican. La finalul manifestării a venit rândul „greului” serii, invitatul de la Antipozi, George Roca. Speech-ul domniei sale a fost unul echilibrat (că tot suntem la echinocțiu), cu multă trăire, sentiment, și cu mult umor, vorbe de duh. Chiar în
Punţi de lumina SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU by http://uzp.org.ro/punti-de-lumina-spor-de-lumina-la-echinoctiu/ [Corola-blog/BlogPost/93095_a_94387]
-
de comunicare, de dialog. Din nou, sala a fost plină. Ca o noutate, la această ediție, pe lângă localnicii din prezidiu și din sală, pe lângă oltenii din prezidiu și din sală, deveniți... tradiționali, a participat, din sală, doamna Hanea Piroska, poetesă sighișoreană de etnie maghiară care scrie poezie în limba română, iar de la prezidiu, venit din sud-estul extrem al Terrei, din țara cât un continent, Australia, unde oamenii stau cu capul în jos, atenți să nu cumva să cadă de pe glob, domnul
SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU, ARTICOL DE ION DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Spor_de_lumina_la_echinoctiu_al_florin_tene_1380473959.html [Corola-blog/BlogPost/365115_a_366444]
-
versus Eminescu”, versuri de Răzvan Ducan, și la fel de „harnic, îmbogățind „recolta” autohtonă, George Roca și a sa carte de poeme bilingve, „Căutând insula fericirii”. Aș adăuga aici și volumul de versuri apărute în română și engleză, „În numele busuiocului”, al poetesei sighișorene Gabriela Costescu, aflată în sală, care și-a prezentat volumul de versuri. Cu siguranță, inspirația literară îi este potențată și de climatul Asociației Literare „Creneluri sighișorene” pe care o conduce. Practic, nu au fost lansări de carte „clasice”, după tipicul
SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU, ARTICOL DE ION DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Spor_de_lumina_la_echinoctiu_al_florin_tene_1380473959.html [Corola-blog/BlogPost/365115_a_366444]
-
aici și volumul de versuri apărute în română și engleză, „În numele busuiocului”, al poetesei sighișorene Gabriela Costescu, aflată în sală, care și-a prezentat volumul de versuri. Cu siguranță, inspirația literară îi este potențată și de climatul Asociației Literare „Creneluri sighișorene” pe care o conduce. Practic, nu au fost lansări de carte „clasice”, după tipicul consacrat.Au fost luări de cuvânt despre fiecare carte nouă, au fost considerații pe marginea cărților, dar tonul a fost unul dat de trăiri sufletești. Locul
SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU, ARTICOL DE ION DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Spor_de_lumina_la_echinoctiu_al_florin_tene_1380473959.html [Corola-blog/BlogPost/365115_a_366444]
-
și Cornel Sâmpălean, colegii domniei sale de la Filologia din „Haidelbergul Ardealului”, cum frumos numește domnul Lădariu Clujul. Din cetatea Sighișoarei a poposit în „cetatea” noastră de lumină, un menestrel modern, folkistul Traian Comșa care a cântat un cântec pe versurile poetei sighișorene Anda Voican. La finalul manifestării a venit rândul „greului” serii, invitatul de la Antipozi, George Roca. Speech-ul domniei sale a fost unul echilibrat (că tot suntem la echinocțiu), cu multă trăire, sentiment, și cu mult umor, vorbe de duh. Chiar în
SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU, ARTICOL DE ION DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Spor_de_lumina_la_echinoctiu_al_florin_tene_1380473959.html [Corola-blog/BlogPost/365115_a_366444]
-
Regatul cuvântului, Dăruiri literare, Singur,, Orizonturi literare, Nomen Artis, România literară, Onyx (Dublin), Constelații diamantine, Agenda valorilor actuale, A.V.A. Junior, Apollon, Apollon Junior, Observatorul (Canada, Toronto), Melidonium, Foaia de Bucovina, Dor de dor, Mișcarea literară, Oglindă literară, Creneluri sighișorene, Ziarul Națiunea, Cetatea lui Bucur, Revista Sud, Omniscop, Agora literară, ProLitera, Dunărea de Jos, Axis Libri, Vatra veche, Popasuri culturale românești, Cervantes, Impact, Negru pe Alb, New York Magazin, Sfera eonică, Clipe albastre, Destine, Unirea, Algoritm literar, Tiuk, Luceafărul, Actualitatea literară
MIHAELA OANCEA de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Mihaela_Oancea.html [Corola-blog/BlogPost/341231_a_342560]
-
Baccalaureato Rectorii scolae causa unis vesti, ut haberet diligensium cum juvenibus”). Ciclul superior încă nu exista, absolvenții primind titlul de "litteratus", nu "magister", dar aveau dreptul de a se înscrie totuși la câteva universități. În perioada 1402-1520 95 de studenți sighișoreni au studiat la Universitățile din Cracovia și din Viena. Limba de predare era probabil latina. În anul 1607-1608 s-a deschis o "schola maioris" („școală majoră”) pe actualul deal al școlii, iar în 1619 primarul Martin Eisenburger a dat dispoziție
Școala din deal din Sighișoara () [Corola-website/Science/314954_a_316283]
-
Săsească din Sibiu. Se întoarce în orașul natal unde preferă să nu lucreze ca avocat ci este angajat ca secretar onorific al magistrului orășenesc și de scaun. În 1848 se duce la Dieta de la Cluj ca locțiitor al reprezentantului scaunului sighișorean Karl Gooß (cel Bătrân). Împreună cu acesta din urmă, cu reprezentantul orașului Sighișoara și cu viitorul episcop evanghelic al Transilvaniei, Georg Daniel Teutsch, se declară de acord pentru o unire condiționată a Transilvaniei de Regatul Ungar, și îi acompaniază pe aceștia
Josef Gull () [Corola-website/Science/320322_a_321651]
-
secolele XII - XIII, construcția marcând totodată zona de frontieră a regatului feudal arpadian. Istoricul sibian, T.Nägler presupune că ea a fost zidită în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, opinie susținută la acei ani și de către arheologul sighișorean J.M.Ackner. K.Horedt se oprește asupra anului 1200, deci contemporană cu cetatea de la Breaza, sau cu cele de pe Tâmpa, Măgura Codlei, cea dintre Sadu și Cisnădie ori cele de la Orlat, Tilișca, Gârbova etc. Istoricul de artă V.Vătășianu, consideră
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]
-
cetățui existente înaintea secolului al XIII-lea, unde la sfârșitul secolului al XIII-lea a fost construit un turn. Prima atestare scrisă a bisericii este din 1345, într-un document al regelui Ludovic I al Ungariei în care scrie că sighișorenii îi sunt credincioși și că clădesc o biserică închinată lui Sfântul Nicolae. Între 1429 și 1483 a avut loc reamenajarea bisericii de tip bazilică în biserică tip hală. Portalul de nord cu blazonul orașului este din 1495, portalul de sud
Biserica din Deal din Sighișoara () [Corola-website/Science/320281_a_321610]
-
Transilvania secolului al XV-lea”. Pietrele de mormânt au fost executate de către Elias Nicolai. Printre ele se află cea a fostului primar Stephanus Mann și a lui Georgius Krauss. Stranele sunt executate în lemn și au fost realizate de meșterul sighișorean Johann Reychmut. Turnul-clopotniță se ridică pe o bază pătrată cu latura de 11 m, corpul prismatic este înalt de 24 m, iar împreună cu acoperișul cu foișorul și cu fleșa terminală are 42 m. Este clădit din piatră brută, netencuită, iar
Biserica din Deal din Sighișoara () [Corola-website/Science/320281_a_321610]
-
denumiți saxoni, dar coloniștii germani adevărați, cunoscuți ca "sașii din Transilvania", nu au nici o legătură cu saxonii din nord-estul sau sud-estul Germaniei. Acești coloniști primesc în folosință "fundus regius" (pământ crăiesc) și se bucură de drepturi și privilegii deosebite. Cronicarul sighișorean Georg Krauss (sau Georgius Krauss, sau Georg Kraus) (1607-1679) menționează că în anul 1191 locul unde acum se află Sighișoara era locuit, dar prima atestare documentară a așezării este din anul 1280 sub numele de "Castrum Sex". În anul 1298
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
angajaților, se planifică procurarea materiei prime etc. Concurența între bresle era acută, iar cea dintre breslele din diferite orașe era de-a dreptul crâncenă. De exemplu, dacă lăcătușii din Brașov aduceau la târgul din Sighișoara "lacăte și broaște proaste", lăcătușii sighișoreni aveau dreptul să le confiște. Meșteșugarii devin tot mai înstăriți și ajung să aibă reprezentanți în sfatul cetății, lucru care până atunci era rezervat patricienilor feudali. Primul meșteșugar care a ajuns să intre în sfatul cetății, cu funcție de jurat, a
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
aurarilor, Nikolaus, în 1393. Breslele au fost desființate în 1884 deoarece își pierduseră semnificația. Școala din deal este menționată pentru prima dată în 1522. Așa-numitele "Richttage" ale vecinătăților sunt pentru prima dată atestate documentar în anul 1526. Primul ziar sighișorean, "Sächsisches Volksblatt", apare în 1869, între 1872-1900 apare "Schäßburger Anzeiger", din 1901 publicat sub numele "Schäßburger Zeitung", iar din 1879 până în 1944 apare "Großkokler Bote". Toate acestea erau în limba germană. Sighișoara a avut până la cel de-al doilea război
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
Pe intreg interiorul acestui monument șunt răspîndite o serie de figuri grotești ce dau lăcașului un aer și mai misterios. Altarul este decorat în stil baroc și are în prim-plan scenă răstignirii. Este construit la 1775 de un artist sighișorean, Johann Folbarth. Deasupra lui suntem supravegheați de un înalt prelat ce ține în mînă două cruci și ne scrutează cu o privire severă. În stînga se află frumoasă ușa a sacristiei, sculptata în lemn și ogiva în care este încorporată
Biserica fortificată din Richiș () [Corola-website/Science/327229_a_328558]
-
a înființat spre sfârșitul vieții sale (în 1891) seminarul din Sibiu. Nu a uitat nici agricultura pe care a impulsionat-o prin diferite activități organizate cu participarea lui. În perioada Revoluției din 1848, Teutsch a fost căpitan în garda civilă sighișoreană. Aceasta s-a alăturat trupelor imperiale, câștigând războiul civil în 13 august 1849 împotriva armatei maghiare comandate de Józef Bem. Dialectul săsesc este un dialect al limbii germane. Regionalismele limbii săsești au dus de la începutul istoriei sașilor la necesitatea unei
Georg Daniel Teutsch () [Corola-website/Science/304866_a_306195]
-
Odată cu secolul al XIV-lea, așezarea cunoaște o creștere semnificativă a populației prin stabilirea unui număr mare de meșteșugari pe platoul inferior. Turnurile de apărare, vechi de aproape cinci secole, majoritatea păstrate integral, reprezintă una dintre cele mai pitorești imagini sighișorene și totodată un important punct de atracție pentru turiști. Adaptate mereu la noile tehnici de luptă, zidurile cetății ajung să fie ridicate în unele porțiuni până la 14-15 metri. Până în secolul al XVII-lea au fost construite 14 turnuri purtând numele
Agenda2006-21-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284994_a_286323]
-
ai violoncelului, muzicieni ce îmbină în mod fericit activitatea didactică cu cea artistică, la violistul Endre Guran din Austria, la violonista Melinda Béres din Cluj și violista Margit Kardos din Tg. Mureș, două muziciene atașate trup și suflet spiritului Academiei sighișorene, la pianistul și pedagogul Frank van de Laar din Amsterdam. Dar poate cel care intuiește de o manieră mai mult decât potrivită relația dintre tineri și marea muzică este violistul Vladimir Lakatos, din München; știe să dezvolte o comunicare umană
Tineri muzicieni de pretutindeni își întâlnesc maeștrii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Imaginative/8081_a_9406]
-
clopotelor bisericii din deal, pătrunde adierea vântului, chemarea nocturnă a păsărilor. E o lume de mister, de vrajă, o atmosferă vitalizată de muzica tinerilor, a maeștrilor. Aidoma unui laborator viu de alchimie sonoră. Care au fost marile momente ale Festivalului sighișorean? Nu au fost puține. Am în vedere în primul rând concertul Cvartetului de coarde "Arcadia", din Cluj, o formație de tineri muzicieni profesioniști dedicați cu credință, cu pasiune, valorilor muzicale camerale. Tot din rândul tinerilor, evoluția sopranei Katrin Adel, din
Tineri muzicieni de pretutindeni își întâlnesc maeștrii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Imaginative/8081_a_9406]
-
drept simbol prețios al Festivalului. A fost intonat cu deplina conștiință privind semnificațiile acestui act muzical-artistic. Atât în primul concert, concertul de deschidere al ediției, cât și în audiția de încheiere a Festivalului, în concertul cursanților. în mod cert, Festivalul sighișorean al muzicii academice este o instituție. Iar pentru ființarea acesteia, atât autoritățile locale, Liceul Teoretic "Joseph Haltrich", Fundația "Elan", cât și susținători din afara granițelor țării, și-au dat mâna. Este vorba, spre exemplu, de Asociația "Cultura Viva" - Sighișoara-Berna, de Fundația
Tineri muzicieni de pretutindeni își întâlnesc maeștrii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Imaginative/8081_a_9406]
-
valori muzicale mai puțin vehiculate în sălile de concert - lucrări mai puțin cunoscute dar care aparțin marilor epoci de muzică, apoi schimbul de valori, contactele profesionale și umane directe, reprezintă împreună ansamblul de realizări ale edițiilor din urmă ale Festivalului sighișorean al Muzicii Academice.
Tineri muzicieni de pretutindeni își întâlnesc maeștrii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Imaginative/8081_a_9406]
-
locuitorii orașului medieval au fost meseriași, organizați în bresle. Se apreciază că în perioada secolelor al XVI -lea și al XVII -lea în Sighișoara existau cel puțin 15 bresle cu 20 de branșe meșteșugărești. Prosperitatea economică a meșteșugarilor și negustorilor sighișoreni se reflectă în importantele resurse financiare ce au fost necesare pentru a ridica un puternic sistem defensiv, una din cele mai întărite cetăți ale Transilvaniei. Centura de fortificații consta dintr-un zid lung de 930 m, înalt de 4 metri
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]