185 matches
-
lutul simplu, / nisipul pur și fierbinte / adunat din aurore îmbătrânite / poate prea devreme/ în casa vieții mele,/ unde visul își face culcuș / în imaginarul pustiu./ „Imaginarul pustiu“. Aceasta ar fi doar o interpretare generică a glipticii poemului; însă forfota gemulelor silogistice din structura semantică este mult mai adâncă... Cât suflu mitic freamătă în remarcabila construcție poetică, determinată ontologic! Asimilând „eterna reîntoarcere“, desprinsă din focalizarea lentilelor eliadești,poeta simulează glasul destinului, încărcat de linii sintactice bogate în volute. Desfășurarea polivalenței semantice în
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
că ar ține numenul departe de lume, dar l-ar condamna pe om la neînțelegere. În plus, în fața marilor întrebări ale existenței („întrebările rusești”, cum le numește Andrei Pleșu, exemplu „care este sensul vieții?”, „ce este iubirea?”), nu poți răspunde silogistic, prin argumente logice, ci doar pe ocolite, prin secvențe diegetice. Ce intrigă la volum este că, vorbind despre înțelesul parabolelor, Andrei Pleșu se întoarce mereu la condiția receptării lor. Putința receptării (sau a nereceptării) devine laitmotivul cărții și deopotrivă criteriul
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1405505958.html [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
care a și apărut, la Editura Științifică și Enciclopedică. Ca și colegul de generație, elegantul profesor Ernest Stere (la Istoria filosofiei antice și medievale și Istoria filosofiei românești), profesorul Petre Botezatu și-a publicat foarte târziu lucrările fundamentale: Valoarea deducției, Silogistica, Logica naturală și operativă, Constituirea logicității, Semiotică și negație, Interogați asupra spiritului contemporan, Interpretări logico-filosofice, Discursul metodei - un itinerar logico-filosofic, ș.a. Va fi absolut necesar să reamintim valoarea și locul pe care îl ocupă, în viața și cariera mea universitară
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491325896.html [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
împrejurări în care cuvântul uman se găsește în neputință. După aprecierea lui, aceasta nu trebuie să constituie cauza suspendării eforturilor și supunerii unui fatalism. Este mai de preferat să se nevoiască omul pe sine însuși prin străduință în încercările lui silogistice îndrumat de Sfântul Duh, decât să fie necuviincios față de ceea ce alcătuiește elementele esențiale ale vieții duhovnicești, urmărind moleșeala intelectuală ... „Filozofarea” ca filantropie, smerenie și jertfă Sfântul Grigore Teologul căutând criteriul prin care va fi apreciat ce este folositor din punct
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
împrejurări în care cuvântul uman se găsește în neputință. După aprecierea lui, aceasta nu trebuie să constituie cauza suspendării eforturilor și supunerii unui fatalism. Este mai de preferat să se nevoiască omul pe sine însuși prin străduință în încercările lui silogistice îndrumat de Sfântul Duh, decât să fie necuviincios față de ceea ce alcătuiește elementele esențiale ale vieții duhovnicești, urmărind moleșeala intelectuală ... În altă ordine de idei, Sfântul Grigore Teologul consideră că este bine ca omul corect să evite contradicțiile și opozițiile, cât
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
Teologul consideră că este bine ca omul corect să evite contradicțiile și opozițiile, cât și acea judecată ce l-ar conduce la fapte meschine. De asemenea, el nu trebuie să încerce să argumenteze adevărurile creștine prin diferite sofisme raționale sau silogistice. Paralel, este necesar să aibă în vedere faptul că în cursul discuțiilor este firesc de a fi cineva învins, fiindcă elocința sau capacitatea dialectică nu e un privilegiu firesc sau dobândit al tuturor oamenilor. Însă ceea ce trebuie să fie evitat
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
abisale ale conștiinței umane, de acolo de unde, din faza de "gând întâi născut", ia naștere cugetarea. În Epistolele duhovnicești, Sfântul Maxim Mărturisitorul arată drumul pe care îl parcurge gândirea de la lucruri prezumtive, până la cunoașterea lucrului în sine. Într-un limbaj silogistic, Sfântul Maxim Mărturisitorul face distincții între actul cugetării, pe care îl consideră o relație; lucrul cugetat și mintea cugetătoare, care este cunoștința născută a lucrului cugetat în mintea cugetătoare. Tot Sfântul Maxim Mărturisitorul precizează următoarele etape ale actului cugetării: întâia
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
lutul simplu, / nisipul pur și fierbinte / adunat din aurore îmbătrânite / poate prea devreme/ în casa vieții mele,/ unde visul își face culcuș / în imaginarul pustiu./ „Imaginarul pustiu“. Aceasta ar fi doar o interpretare generică a glipticii poemului; însă forfota gemulelor silogistice din structura semantică este mult mai adâncă... Cât suflu mitic freamătă în remarcabila construcție poetică, determinată ontologic! Asimilând „eterna reîntoarcere“, desprinsă din focalizarea lentilelor eliadești, poeta simulează glasul destinului, încărcat de linii sintactice bogate în volute. Desfășurarea polivalenței semantice în
AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/_autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_in_poezia_viorelei_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/372640_a_373969]
-
Tautologic, Distihul Dualist, Terțianul Paradoxist, Terțianul Tautologic, Catrenul Paradoxist, Catrenul Tautologic, Poemul Fractal, Non-Poemele (1990) și alte experimente poetice avangardiste dincolo de limitele poeziei în "Encyclopoetria ( Totul este Poezie și Nimic nu este Poezie)" (2006); Noi tipuri de povestire, precum: Povestirea Silogistică, Povestirea Circulară ("Poveste Infinită", 1997); Noi tipuri de dramă, precum: Drama Neutrosofică, Drama Sofistică, Drama Combinatorică (o dramă ale cărei scene sunt permutate și combinate în atât de multe moduri încât produc peste un miliard de miliarde de diferite drame
ROMANUL CARE L-A CONTRAZIS PE EINSTEIN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 by http://confluente.ro/Romanul_care_l_a_contrazis_pe_einstein_rodica_elena_lupu_1330160949.html [Corola-blog/BlogPost/346332_a_347661]
-
propozițiilor categorice 5. Conversiunea și obversiunea propozițiilor categorice 5.1. Caracterizare generală 5.2. Distribuirea termenilor 5.3. Tipuri de inferențe imediate 5.4. Aplicații ale conversiunii și obversiunii 6. Silogismul 6.1. Structura silogismului 6.2. Figuri și moduri silogistice 6.3. Legile generale ale silogismului 6.4. Metode de probare a validității silogismelor 7. Propoziții compuse 7.1. Propoziții compuse și funcții de adevăr 7.2. Definițiile principalelor funcții de adevăr (operatori propoziționali) 7.3. Proprietățile principalilor operatori propoziționali
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
conversiunii 2 puncte b) argumentarea nevaliditatii 2 puncte ... Total 20 puncte IV. - câte 1 punct pentru verificarea fiecăreia dintre cele opt legi generale ale silogismului 8 x 1p = 8 puncte - câte 1 punct pentru analizarea fiecăreia dintre cele patru figuri silogistice 4 x 1p = 4 puncte Total 12 puncte V. 1 - construirea tabelului de adevăr (cu următoarele valori ale operatorului principal: 0,1,1,1,1,1,1,1 corespunzătoare ordinii consacrate pentru realizarea celor opt combinații) sau oricare altă metodă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
categorice (conversiunea și obversiunea). 5. Definirea și clasificarea: - caracterizare generală; - corectitudinea în definire și clasificare; - *tipuri de definiții; - *forme de clasificare. ● Tipuri de argumentare 1. Inductivă (inducția completă, inducția științifică, metode de cercetare inductivă) 2. Deductivă: - *SiLogismul (figuri și moduri silogistice, legile generale ale silogismului, metode de verificare a validității) - Demonstrația ● Evaluarea argumentelor 1. Validitatea argumentelor 2. *Erori de argumentare ● Argumentare și contraargumentare 1. Argumente și contraargumente în conversație, dezbatere, discurs public, eseu NOTĂ: ● Obiectivele de evaluat și conținuturile fără * sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
categorice (conversiunea și obversiunea). 5. Definirea și clasificarea: - caracterizare generală; - corectitudinea în definire și clasificare; - *tipuri de definiții; - *forme de clasificare. ● Tipuri de argumentare 1. Inductivă (inducția completă, inducția științifică, metode de cercetare inductivă) 2. Deductivă: - *SiLogismul (figuri și moduri silogistice, legile generale ale silogismului, metode de verificare a validității) - Demonstrația ● Evaluarea argumentelor 1. Validitatea argumentelor 2. *Erori de argumentare ● Argumentare și contraargumentare 1. Argumente și contraargumente în conversație, dezbatere, discurs public, eseu NOTĂ: ● Obiectivele de evaluat și conținuturile fără * sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Hilbert și Wilhelm Ackermann, Principles of Theoretical Logic[1] (1928). Generalitatea analitică a logicii predicatelor a permis formalizarea matematicii și a dus la dezvoltarea teoriei modelelor de către Alfred Tarski; logica predicatelor constituie fundamentul logicii matematice moderne. Marea diferență dintre logica silogistică aristoteliciană și logica predicatelor constă în capacitatea acesteia din urmă de a pătrunde în structura fiecărei propoziții, în vreme ce silogistica trata exclusiv relația dintre propoziții. Odată cu apariția logicii predicatelor logicienii au putut să ia în considerație cuantorii ca instrumente apte pentru
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
și a dus la dezvoltarea teoriei modelelor de către Alfred Tarski; logica predicatelor constituie fundamentul logicii matematice moderne. Marea diferență dintre logica silogistică aristoteliciană și logica predicatelor constă în capacitatea acesteia din urmă de a pătrunde în structura fiecărei propoziții, în vreme ce silogistica trata exclusiv relația dintre propoziții. Odată cu apariția logicii predicatelor logicienii au putut să ia în considerație cuantorii ca instrumente apte pentru exprimarea tuturor argumentelor care apar în limbajul natural. Bertrand Russell (1872-1970) Succesiunea lucrărilor de logică matematică ale acestui logician
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
deja de mult timp într-o cameră mică, mizeră din Sankt Petersburg, îndură foamea și umilința șomajului, dar refuză ajutorul prietenului său Razumihin. Ideea crimei (uciderea și jefuirea cămătăresei bătrâne Aliona Ivanovna) îi vine, conform criticului român Valeriu Cristea, « pe cale silogistică »: Raskolnikov raționează că binele pe care îl poate face cu banii bătrânei compensează păcatul omuciderii. Planul fostului student se complică însă, când sora Alionei, Lizaveta, o femeie naivă și sufletistă, devine martor al crimei și victimă colaterală. După săvârșirea actului
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
raționamentul ca formă complexă de gândire.Distinge astfel raționamentul de tip deductiv transductiv și raționamentul inductiv. La raționamentul deductiv analizează felurile acestuia punând accent pe forma numită silogism pe care o cercetează în amănunțime ca structură, reguli, moduri și figuri silogistice. Tot în cadrul studiului raționamentului deductiv logica tradițională cercetează raționamentele ipotetice, disjunctive și raționamentele de relații. Privind raționamentul inductiv se ocupă de structura acestuia, de felurile inducției, cercetând diferitele tipuri de inducție ca inducția incompletă, inducția completă etc. Logica tradițională având
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
Nici un pătrat nu este triunghi"); <li>tip-O: Particulară și negativă (d.e. "Unii politicieni nu sunt logicieni"); Această tipologie a fost numită "schema împătrită" a propozițiilor. (Originea literelor A, E, I, și O vor fi explicate în secțiunea intitulată "maximele silogistice" Aristotel (sau, după alți autori, unii logicieni medievalii) a reprezentat relațiile logice dintre cele patru tipuri de propoziții cu ajutorul, "pătratului opozițiilor". Silogistica este o teorie formală care identifică și explică și combinațiile de propozitii (compuse din două premise și o
Logica termenilor () [Corola-website/Science/307411_a_308740]
-
schema împătrită" a propozițiilor. (Originea literelor A, E, I, și O vor fi explicate în secțiunea intitulată "maximele silogistice" Aristotel (sau, după alți autori, unii logicieni medievalii) a reprezentat relațiile logice dintre cele patru tipuri de propoziții cu ajutorul, "pătratului opozițiilor". Silogistica este o teorie formală care identifică și explică și combinațiile de propozitii (compuse din două premise și o concluzii)care nu pot avea concluzii false dacă au premise adevărate. Termenul (etimologic, din grecescul "horos") este componenta de bază a propoziției
Logica termenilor () [Corola-website/Science/307411_a_308740]
-
filosofia religiei. În această carte, entitățile numite îngeri sunt analizate ca ființe ale intervalului. Exercițiul întreg are așadar o valoare secundară în ontologia intervalului. Sorin Vieru este unul dintre puținii logicieni de la Păltiniș. El a câștigat reputație prin cercetări asupra silogisticei clasice, pe care a axiomatizat-o. A fost de asemenea specialist în Frege, pe care l-a tradus din belșug. Interesele sale au cuprins de asemenea filosofia greacă, în specia filosofia politică a lui Platon. A tradus mai multe din
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Acest raționament pare valid la prima vedere, dar de fapt e greșit, deoarece președintele SUA nu e singurul care are drept de veto în Congres. Eroare existențiala: Apare atunci cand un argument are 2 premise universale și o concluzie particulară. Erorile silogistice sunt cele care apar în cadrul silogismelor. Concluzie negativă din premise pozitive: Apare atunci cand un silogism are o concluzie pozitivă, dar cel puțin una din premise este negativă. "Exemplu:" "Premisa 1": Nici un pește nu este câine. "Premisa 2": Nici un câine nu
Erori formale de logică () [Corola-website/Science/322764_a_324093]
-
el a realizat un calcul suficient de precis, pentru acea perioadă, a paralaxei solare. Calculele sale au contribuit, printre altele, la dezvoltarea tabelelor exacte ale longitudinilor. Euler este cel care a ilustrat pentru prima oară (în 1768) raționamentele de tip silogistic cu ajutorul curbelor închise. Aceste scheme logice au rămas cunoscute sub numele de "diagrame Euler". Euler și prietenul său Daniel Bernoulli au fost oponenți ai filosofiei lui Leibniz și Christian Wolff, mai ales în ce privește raționalismul acestora. Euler a insistat asupra faptului
Leonhard Euler () [Corola-website/Science/303072_a_304401]
-
bazat pe circumstanțele sau pe situația interlocutorului; la fel argumentul "tu quoque" (și tu) a cărui obiecție la argument constă în caracterizarea acestuia ca fiind vinovat de același lucru împotriva căruia argumentează. Argumentele ad hominem sunt întotdeauna invalide în logica silogistică, date fiind valoarea de adevăr a premiselor și validitatea inferenței logice ca independente de persoana care face inferența. Oricum, argumentele ad hominem sunt rar prezentate ca silogisme formale, iar forma lor ține de domeniul logicii informale și al teoriei probelor
Ad hominem () [Corola-website/Science/307742_a_309071]
-
cercetarea realității în natură și în societatea umană, din care rezultă apoi sistematizrea cunoștințelor dobândite. Acumulând ca filosof cunoștințe enciclopedice, Aristotel abordează studiul unor domenii speciale, cum sunt "dinamica", "kinetica", "forma" și "substanța". El pune și bazele logicei clasice, dezvoltând silogistica, teoria și sistematica științei. Filosofia aristoteliană poate fi divizată în trei părți: Lyceul (Λυκειον: "Lukeion") era un gimnaziu în Atena, unde Aristotel își ținea lecțiile, aflat în apropierea templului dedicat lui "Apollo Lyceano", de unde și numele. Unul din obiceiurule lui
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]
-
și alte doctrine filosofice elenistice - normativele morale, etica. În conformitate cu logica stoică, orice cunoaștere își are originea în impresiile reale ale lucrurilor date de simțuri, care sunt înregistrate de spirit sub forma percepțiilor. Aceste percepții, confirmate prin experiențe repetate, se dezvoltă silogistic și devin concepte logice. Demonstrarea adevărului derivă din forța persuasivă exercitată de impresiile percepute asupra spiritului. Orice adevăr are o corespondență corporală. Prin ""corporal"", stoicii recunosc două principii: materia și forța (""logos""), aspecte de fapt identice, depinzând de unghiul sub
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]