2,899 matches
-
smerenie, compasiune, credință, dragoste, nădejde și toate celelalte daruri ale Duhului Sfânt. „Până nu se va smeri inima, nu se poate opri din împrăștiere“ ne spune Sf. Isaac Sirul. Însă „fără încercare nu cunoaște smerenia“. În afara suferinței orice abandonare a situării dependente nu este decât o nouă și mai subtilă ascundere, care nu poate ajunge la adevărata dragoste. Ai văzut un om în suferință, aleargă degrabă la el, căci acolo este Duhul Sfânt, acolo este Hristos. Maturitatea duhovnicească nu vine din
NU EXISTĂ DESĂVÂRŞIRE, FĂRĂ SUFERINŢĂ! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1465917209.html [Corola-blog/BlogPost/378859_a_380188]
-
grijă ce ceri, pentru că vei primi Pentru dobândirea dragostei dumnezeiești este nevoie de suferință, pentru că „noi, oamenii, suferim îndumnezeirea“ ne spune Alexandru Mironescu, iar dragostea este angajare ontologică deplină, nu doar o conceptualizare a ei; calea către și întru dragoste, situarea omului în orizontul jertfei, necesită o înfricoșătoare consecvență, deoarece suferința înseamnă „a adăuga foc peste foc“ potrivit Sfântului Ioan Scăraru. Se știe că „pe calea Lui se umblă din veac și din neam în neam prin cruce și moarte. Calea
NU EXISTĂ DESĂVÂRŞIRE, FĂRĂ SUFERINŢĂ! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1465917209.html [Corola-blog/BlogPost/378859_a_380188]
-
fost și rămâne cea mai importantă zidire a unei comunități, pentru că împlinirea aspirațiilor spirituale ale ei, aici este posibilă. Tocmai de aceea biserica nu s-a ridicat oriunde și oricum, ci s-a construit într-un loc deosebit, a cărui situare să permită oricui să vadă biserica. Posibilitatea aceasta de „vedere” a bisericii reprezenta o legătură sufletească a fiilor bisericii cu locașul de rugăciune, care este „Casa lui Dumnezeu”, deci cu însuși Dumnezeu. De regulă, se alegea acel loc astfel încât să
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
semn de înserare, ca să ne fi convins că plimbarea a existat într-adevăr, că a răsărit din mijlocul soarelui umbra acelui mers în doi, făceam drumul înapoi, ...” (p.22). De fapt nu timpul este esențial, importante sunt trăirile, acțiunile, cadrările, situările : “am descoperit de ce priveam înapoi: avem nostalgia posibilității de a fi ales mai bine la o răspântie, cândva”, iluzia că ai putea schimba ceva din destin. Autorul ne prezintă o abordare deosebită a trecerii prin Purgatoriu, a personajului, în comă
Dan Ionescu: Imposibilul extaz. Cronică, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-imposibilul-extaz-cronica-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339478_a_340807]
-
după Bizanț”, cum îi plăcea să o numească Nicolae Iorga ci și o țară care aparține, cel puțin prin două treimi ale teritoriului său Europei Centrale, celei de-a “Treia Europe”, cum o numesc unii istorici, considerăm că și o situare a cinematografiei românești în acest context este mai mult decât justificată”, mai spun organizatorii. Pentru că festivalul se axează și pe programe culturale și turistice ale programului instituit de Comunitatea Târnavelor, la Mediaș se vor desfășura și două simpozioane, unul pe
Central European Film Festival by http://www.zilesinopti.ro/articole/5519/central-european-film-festival [Corola-blog/BlogPost/98112_a_99404]
-
ajută să se întoarcă la adevărata lui chemare, la adevărata lui menire. „Până nu se va smeri inima, nu se poate opri din împrăștiere“ ne spune Sf. Isaac Sirul. Însă „fără încercare nu cunoaște smerenia“. În afara suferinței orice abandonare a situării dependente nu este decât o nouă și mai subtilă ascundere, care nu poate ajunge la adevărata dragoste. În experiența acestei nașteri prin suferință, în simțirea eliberării de sub tirania patimilor, de dependența de ele, durerea ca și plăcerea sunt depășite de
PIATRA DE TEMELIE A LUI GHEORGHE BECALI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1432285546.html [Corola-blog/BlogPost/362348_a_363677]
-
al băncilor prin îndatorare. Nu mă pot compara cu Marx ca putere de discernământ politic și economic deși aș avea expertiza necesară. Dar î-mi fac o datorie de suflet descriind starea sclavagistă pe care o trăim cu toții indiferent de situarea față de baricadă, față de natură sau față de Dumnezeu. Bineînțeles că sunt în general mulțumit de lucrarea pe care o veți citi, sper cu plăcere, dar de fiecare dat când o recitesc găsesc că ar mai fi multe de adăugat, că unele
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397038554.html [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
călătoresc și scriu instantaneu. În ce privește eul călător, acesta se consideră „călător la infinit” și căutător de orizonturi nelimitate. Călătoria este nu numai o problemă de experiență interculturală și de peisaj, ci o mai bună, mai rafinată cunoaștere de sine, o situare mai exactă în mersul lumii. Aflat în Costa Rica, eul călător notează: „Turiști din Mexic, Columbia, Canada, S.U.A., Anglia și ... România. Când mă prezint că-s din România ghidul Filander zice că-n 30 de ani n-a avut nici un turist
FLORENTIN SMARANDACHE: Lumea unui paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-lumea-unui-paradoxist-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339638_a_340967]
-
sunt - odată înlăturate, nu fac decât să releve concluzia: personajul care vorbește în numele secularului nu este cu nimic mai neutral decât cel care vorbește în numele religiosului. Doar pretinde, forțând lucrurile, că este. Există aici o cale de mijloc? Aparent, nu... Situarea, vorba post-modernilor, nu poate fi evitată. Deocamdată, spațiul public din România nu a învățat acest adevăr elementar: în măsura în care le considerăm „prejudecăți“, cele religioase nu sunt cu nimic mai presus sau mai prejos de prejudecățile liberei cugetări. În ce cred cei
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
pentru ea, ci pentru plăcerile particulare". Asemenea elemente găsim în poezia "Decembrie": "Și mână fotoliul spre sobă,/ La horn să ascult vijelia,/ Sau zilele mele - tot una/ Aș vrea să le-nvăț simfonia". Modurile verbale folosite exprimă diversele nivele ale situării eului față de plăcerea prezentă în contextul unei fericiri conjuncturale: "Eu nu mă mai duc azi acasă.../ Potop e-napoi și-nainte,/ Te uită cum ninge decembre,/ Nu râde.... citește-nainte". Chiar dacă atmosfera este sumbră ("Nevroză"), poetul are o sumă a
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
de istorie, de jafuri turcești, musulmane și interminabile războaie au contribuit la ștergerea palatelor Chandellas de la Mahoba și a fortărețelor de la Kalanjara. Templele de la Khajuraho au scăpat probabil de mânia armatelor cuceritoare dat fiind localizarea lor printre junglele dese și situarea într-un teren aspru. Și nu este întâmplător că aceste 20 de temple rămase sunt de o incomparabila frumusețe și măreție, suficiente pentru imortalizarea domniei acestei dinaștii uitată de timp. Recent, cărțile istorice confirmă că descendenții Chandellas au fost învăluiți
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440394475.html [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
memorie. A lucrat la aceasta dorința artistului de a nu se transfera acumulările vieții sale în depozitul uitării. A impresionat pe colaboratorii pentru realizarea CD-ului, prin seriozitatea și vitalitatea lui, cunoscute, dovedite și proverbiale, un indiciu sigur al condiției situării lui Gică Petrescu în actualul artistic al unei perioade de trei sferturi de veac! Maestrul a exprimat o mare grijă ca vocea sa de pe CD-uri să aibă o calitate audibilă impecabilă. CD-urile au avut o cumpărare extraordinară, s-
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423716821.html [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
că procent din PIB (sau, alternativ, a poverii fiscale, adică a veniturilor din impozite că procent din PIB), daca este aplicată înainte ca tară să îndeplinească două condiții: a) să atingă un nivel de dezvoltare economică relativ înalt, reflectat prin situarea indicatorului PIB per capita peste o anumita valoare, si (b) să aibă un grad adecvat de aplicare a domniei legii, reflectat prin drepturi de proprietate clare și bine protejate, un grad înalt de integritate a guvernului și o efectivitate înaltă
Când va putea România să crească veniturile bugetare ca procent din PIB by https://republica.ro/cand-va-putea-romania-sa-creasca-veniturile-bugetare-ca-procent-din-pib [Corola-blog/BlogPost/338929_a_340258]
-
Ceea ce aduce nou volumul Vis visus sau forța visului (Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2008) de Dan Ionescu este statuarea unei poziții visătoare a eului liric în raport cu obiectul și modul meditației sale. Eul discursiv se individualizează ca stare, iar nu ca situare. Spectacolul minții producătoare capătă vizibilitate în a face experiența unei realități onirice. Starea fundamentală, cea care asigură generarea textuală și efectul liric, este starea de visare. Regimul sub care se mobilizează visul și în care se desfășoară gândirea producătoare este
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reverie-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
în când până la aeroportul unde mă așteaptă ocazional avionul companiei. În rest mai dau unele sfaturi, chiar decizii, prin internet. - De ce n-o faci de la Acapulco? - O fi pe acolo aerul ozonat de aici? N-am auzit de o asemenea situare. Aici trăiesc o sută de ani în care mai pot face multe locuri de muncă. Poate și în România. - Dă Doamne! Referință Bibliografică: Perfect imperfect / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2118, Anul VI, 18 octombrie 2016. Drepturi
PERFECT IMPERFECT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1476786105.html [Corola-blog/BlogPost/354147_a_355476]
-
în fața noastră acte, fapte, evenimete parcă, de când lumea și pământul, în permanență actuale, aceleași conflicte, aceleași cauze, același fond, aceleași efecte, diferă numai instrumentele, forma de exprimare, bine surprinsă de autor și subtil prezentată. Experiența acumulată în anii de jurnalism, situarea în mijlocul faptelor pe eșicherul politic, posibilitatea comparației „actualului” cu „fostul”, versatilitatea profesională, dar în special propensiunea artistica în mânuirea tehnicilor literare dau prospețime lecturii odată cu idea de noi interpretări în mentalul nostru, adormite, negândite sau nesesizate la momentul trăirii. Stilul
Mihai Fotache: Hermeneutica posibilului imposibil. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/mihai-fotache-hermeneutica-posibilului-imposibil-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339354_a_340683]
-
ne mai întâmpină în letona lidzas „apropiat“, lituan lyg „asemănător“, singalez lîngă (A. Riza în „Transilvania“, nr. 182). Nu poate fi acceptată re¬ferirea la „valoarea de însoțire a unei limite de la care s-ar fi ajuns la valoarea de situare în apropierea limitei“ chiar și numai pentru motivul că, din ori¬ce formă a adj. longus, a, um am porni, rezultatul este adjec¬tivul românesc lung. Verbul a merge este explicat prin latinescul mergere care însemna „a se scufundă“, după ce
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
postmoderniste, pe care o cultivă în acest volum poetul Theodor Răpan, REFLINTEXT (reflex literar intertextual). Îmi asum invenția sintagmei! Reflintextul devine, astfel, un mod de receptare profund subiectiv al sentimentului filtrat liric, înțeles ca modalitate de „a fi” a eului, situarea lui în centrul unui univers pe care îl reconstruiește din temelii. Harul și cultura literară i-au permis poetului Theodor Răpan realizarea unui dialog deschis cu cei 144 de „aleși”, replica sa pornind din sufletul lor către Poet și de la
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
portret literar» românesc cât mai exact și de actualitate. Personalitățile sunt prezentate sub toate fațetele, așa cum remarca și academicianul Mihai Cimpoi, în inspirata-i prefață, străluminând dimensiunile lor axiologice, impactul avut asupra proceselor complexe ale dialogului Eu/Celălalt, contextual dat, situarea existențială în El. Este o galerie de creatori, personalități reprezentative coroborate cu figure literare, culturale, emblematice de azi. În fond, fișe caracterologice ‘’pentru o eventuală Enciclopedie a Culturii’’. Inegalabilul Eminescu, Goga, Antioh Cantemir, Adrian Păunescu, Victor Crăciun, Vasile Burlui-probabil cel
CLUBUL DE ELITĂ AL REPREZENTANŢILOR DE SEAMĂ AI LITERELOR ŞI ŞTIINŢEI ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 by http://confluente.ro/Clubul_de_elita_al_reprezenta_pompiliu_comsa_1375634122.html [Corola-blog/BlogPost/364185_a_365514]
-
sunt - odată înlăturate, nu fac decât să releve concluzia: personajul care vorbește în numele secularului nu este cu nimic mai neutral decât cel care vorbește în numele religiosului. Doar pretinde, forțând lucrurile, că este. Există aici o cale de mijloc? Aparent, nu... Situarea, vorba post-modernilor, nu poate fi evitată. Deocamdată, spațiul public din România nu a învățat acest adevăr elementar: în măsura în care le considerăm „prejudecăți“, cele religioase nu sunt cu nimic mai presus sau mai prejos de prejudecățile liberei cugetări. În ce cred cei
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… by http://uzp.org.ro/despre-cine-suntem-noi-astazi-cum-mai-suntem-noi-astazi-ortodocsi-si-in-ce-mai-credem-noi-romanii-de-astazi-din-perspectiva-si-in-viziunea-sociologului-roman-dan-dungaciu/ [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
Între aceștia documentele consemnează pe vornicii Dumitrache Bibescu și Nicolae Brăiloiu, pe stolnicul Ghiță Argetoianu, pe clereasa Catinca Găneasca etc.708 De asemenea numai în Cerneți 15 proprietari și negustori dețineau pe dealurile și moșiile din apropiere numeroase vii709. În legătură cu situara suprafețelor de vii și livezi în raport cu poziția satelor trebuie să arătăm că dacă înainte de anul 1831 acestea se găseau de multe ori foarte aproape de locuințele oamenilor și chiar în sate, odată cu mutarea acestora la linie și organizarea lor mai compactă
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
revenim la problema pusă mai sus. Ce poate ne confia un suflet rătăcitor? Admitem că „mediul” care mijlocește comunicare este complet imparțial. Spiritul ne poate comunica numai ce a luat cu el din trupul pe care l-a părăsit. Adică situarea sa față de bine sau rău. Întrebări absurde de tipul „cine se va îndrăgosti de mine?” sau „când pot în sfârșit să-mi moștenesc bunica aflată pe moarte de mai mulți ani” primesc răspuns numai din interesul mediului. Spiritul nu are
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 9 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400738105.html [Corola-blog/BlogPost/383737_a_385066]
-
Damian aleargă „singur” ca noi toți pentru a-l atinge pe acel „dincolo” de la zenit? Plină de paradoxuri, poezia lui Theodor Damian abundă de elemente filosofice brodate pe ghergheful cu motive religioase, iar mărturisirea lui de credință este aceea de situare a lui ca om, ca ins singuratic undeva vis-à-vis de Cuvântul inițial, pentru că „dincolo” poate fi și aici, dar și de cealaltă parte a cerului („Iar se învârte cerul/ ca atunci când i-e sete/ de trăsnet/ ca atunci când nu trebuie
SINGURUL DINCOLO de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1438855250.html [Corola-blog/BlogPost/344628_a_345957]
-
generic din investigație este o formulă existențială a personajului feminin. Primul item al formulei îl reprezintă trăirea angajată în numele unui ideal departe de interesul meschin, oneros și imediat. Al doilea item este tenacitatea de a merge până la capăt cu conștiința situării în limitele condiției umane și ale unui destin. Femeia lui Eliade își acceptă condiția, își asumă destinul și nu se crede mai mult decât un om, o ființă perisabilă și trecătoare. Al treilea item constă în primatul spiritului și supunerea
FELICIA GHERGHINA: Formula existenţială a femeii în proza lui Mircea Eliade, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/felicia-gherghina-formula-existentiala-a-femeii-in-proza-lui-mircea-eliade-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339618_a_340947]
-
lui de sine în oglinda Athosului. Chipul din această oglindă este redat cu o sinceritate totală, fără menajamente, fără cosmetizări («Mi s-a părut mai cinstit să-mi dezvălui necredința doritoare de har»), lucru rar în lumea culturală de azi. Situarea sa pare să fi avut ceva din lupta lui Iacob cu îngerul (Facerea, 32, 24 -30), cu farmecul aferent... Cum se știe, Îngerul este, de fapt, Dumnezeu Însuși. Iacob s-a luptat ca să-I smulgă binecuvântarea. Până la urmă a obținut
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1398681676.html [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]