42 matches
-
Numeroase studii urmăresc, din cele mai variate perspective, impactul rețelelor sociale virtuale asupra societății, în general, și asupra persoanei, în particular. Desigur, încă de la început a fost anticipat și reversul facilităților oferite de aceste rețele - anumite consecințe pe termen lung, sociopatiile, precum depresia, izolarea, scăderea creativității în plan profesional, sedentarismul și îndeosebi probleme de relaționare între oameni, pe orice palier. Ultima patologie, cea care se adresează în mod direct comunicării, vizează o analiză destul de amplă înscrisă într-un sistem de axe
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_si_raportarea_sa_stelian_gombos_1343029470.html [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
-
clasei de mijloc, cum au fost Fabianii, a căror rezistență și revoluție ar fi trebuit să fie acțiuni disciplinate, sistematice. Totuși, în timpul lui Marx, unele dintre cele mai virulente voci anticonvenționale erau ale teroriștilor nihiliști, caracterizați prin criminalitate, aventurism și sociopatie și care nu se apropiau deloc de țelurile și metodele "clasei muncitoare". Nihiliștii doreau să combată statul prin recurgerea la violență și terorism (atentate și asasinate politice). Modul în care Marx descrie ostașii rebeli ca nestatornici poate fi contracarat prin
Lumpenproletariat () [Corola-website/Science/303632_a_304961]
-
Psihopatia este o dereglare mintală sau de personalitate caracterizată prin comportament antisocial, capacitate redusă de a avea remușcări și control comportamental redus. Ca și celelalte maladii psihiatrice, psihopatia (sociopatia) se prezintă din punct de vedere clinic sub forma unui spectru de manifestări cu variate grade de gravitate sau acceptabilitate socială. Caracteristicile comune ale celor cu această tulburare de personalitate sunt: Persoanele cu tendințe psihopatice sunt puternic axate pe propriile
Psihopatie () [Corola-website/Science/329338_a_330667]
-
să fie greu de utilizat. Searle et al. (apud Casey, 2001Ă studiază, în Marea Britanie, 1 660 de adulți utilizând MMPI și interviul liber. Leighton (1963Ă studiază, în Sherling County, 1 010 copii de familie și găsește tulburări de personalitate și sociopatie la 11% din bărbați și 5% dintre femei. În 1978, UEMM intervievează, în New Haven, 938 de adulți și urmărește 511 dintre aceștia, timp de 3-9 ani. Evaluarea a fost făcută cu SADS (Schedule for Affective Disorders and Schizophrenia, elaborat
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pe comportamentul antisocial, violent, criminal. În prima jumătate a sec. XX s-a extins preocuparea față de persoanele psihopate sau grav anormale, cu serioase probleme de comportament social, care perturbă viața socială (MILLON și colab., 1998Ă. A apărut chiar termenul de „sociopatie”. În istoria problemei sunt incluși - citați de aceiași autori - BIRNBAUM, PARTRDIGE, HENDERSON, totul culminând cu lucrarea lui CLECKLEY „The mask of insanity” (1941Ă. Tot în afara sistemului azilar s-a dezvoltat și psihanaliza care a ajuns treptat să se preocupe de
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și sănătate mintală. Condițiile de viață, ritmul vieții și obligativitatea de asimilare a noului antrenează noi forme de manifestare a patologiei psihice: suprasolicitare, stres, stări reactive de tip nevrotic, anxios, depresii, afecțiuni psihosomatice, tulburări de comportament, conduite de tip deviant, sociopatii, creșterea violenței, toxicomanii și perversiuni sexuale. Având o problematică atât de vastă, acest tratat este extrem de util și necesar specialiștilor dar și tuturor celor care sunt interesați de domeniu, deoarece igiena mintală, prin valențele sale multiple, reprezintă un important instrument
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
semnala și "spirala vicioasă", o cauză putând atrage după sine alta, într-un vârtej tot mai greu de controlat atât de către subiectul în sine, cât și de către cei din jur. În unele cazuri se poate ajunge la intravertire, solitudine, agorafobie, sociopatie, până la manifestări specifice autismului sau, dimpotrivă, la necesitatea irepresibilă a grupului de prieteni (fiindcă doar printre ei se simte în siguranță). Frecvente sunt neliniștea, teama, irascibilitatea extremă, imposibilitatea de a-și inhiba impulsurile, lipsa de orizont care cere o trăire
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
uneori, chiar psihice. Ulterior, conceptul de patologie s-a extins. El a fost adoptat Întâi de cercetările privind tulburările de comportament, dificultățile de comunicare, tulburările de adaptare-integrare, făcându-și astfel intrarea și În sociologie. Patologia socială cuprinde conduitele deviante, aberante, sociopatiile, inadaptarea, dependența etc. În sfera pedagogiei, se constituie un sector similar, cuprinzând următoarele: dificultățile de adaptare școlară, dificultățile de Învățare, copilul dificil sau problematic, copilul cu nevoi speciale, copilul nemotivat, absenteismul școlar, copilul timid sau instabil, tulburările de scris, citit
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
însă situații în care pulsiunile inconștientului se orientează împotriva societății, având de regulă un caracter de agresivitate, de violență antisocială (G. Sorel, Y.A. Michaud). În acest caz apare un conflict grav între individ și societate, reprezentat prin devianță și sociopatii. Dacă însă Supra-Eul moral este cel care se opune structurilor și forțelor sociale, în sensul impunerii unor aspirații și idealuri proprii, asistăm la reforme în planul social, de ordin moral, cultural, religios sau politic. Există însă și situații în care
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pentru grupul social-uman. Condițiile de viață, ritmul vieții și obligativitatea de asimilare a noului antrenează noi forme de manifestare ale patologiei psihice: suprasolicitare, stres, stări reactive de tip nevrotic, anxios, depresii, afecțiuni psihosomatice, tulburări de comportament, conduite de tip deviant, sociopatii, creșterea violenței, toxicomanii și perversiuni sexuale. Toate acestea constituie un tablou sumbru al vieții comunității umane a secolului XX, în plină expansiune a civilizației. Creșterea riscului de boli psihice prin înmulțirea factorilor morbigenetici ridică serioase probleme pentru societate. În aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
principiile profilactice ale igienei generale, iar de la psihologie, problematica sănătății mintale. Teoretică în ceea ce privește analiza stării de sănătate mintală, ea devine știință aplicată prin instituirea măsurilor de menținere și dezvoltare a acesteia, precum și prin prevenirea apariției bolilor psihice, a devianțelor sau sociopatiilor, atât la nivel individual, cât și colectiv. Pentru D. Chavigny, igiena - ca știință aplicată - este un domeniu al contingențelor. Ea trebuie să țină cont de grupele populaționale, în diversitatea lor, de climate, profesiuni, de starea civilă, de temperamente și de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
deosebit trebuie acordat asistenței și protecției unor categorii sociale, cum sunt copiii și adolescenții, familia, populația cu handicap, bolnavii psihic cu afecțiuni cronice, precum și unor factori cu risc crescut de vulnerabilitate psihică, precum: alcoolismul, toxicomaniile, tentativele de suicid, delincvenții, alte sociopatii. Pe lângă măsurile psihoprofilactice, în cadrul recuperării extrem de importante vor fi reorientarea profesională și resocializarea bolnavilor psihic sau a deficienților. 7. Istoric Deși s-a constituit ca disciplină teoretică și specialitate medico-socială abia în secolului XX, se poate spune că ideea de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se grupează în trei categorii: factori concomitenți, factori precipitanți și factori predispozanți. 1) Factorii concomitenți sunt reprezentați prin următoarele: a) sex: s-a constatat că femeile sunt mai predispuse la nevroze și stări depresive, pe când bărbații sunt mai predispuși la sociopatii, alcoolism și suicid; b) starea civilă: persoanele căsătorite prezintă o frecvență scăzută a bolilor psihice; o frecvență crescută a bolilor psihice este înregistrată la persoanele divorțate, separate și la celibatari; c) locul de reședință: s-a observat că mediul rural
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și E. Stotland, E. Durkheim, M. Halbwachs, H.F. Hanry și J.F. Shorth, W. Pöldinger, P. Moron, J.Cl. Chesnais, J. Baechler, St. Somogyi, C. Enăchescu și V. Dragomirescu). Asupra conduitelor deviante de tip agresiv vom reveni când vom analiza devianța și sociopatiile. Un alt aspect la fel de important, legat direct de starea de sănătate mintală, îl reprezintă comportamentul individului. A. Porot distinge două accepțiuni pentru comportament: în sens psihofiziologic, comportamentul trebuie considerat o succesiune și o îmbogățire progresivă de reflexe condiționate, iar în
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
contractare, dilatare-relaxare; p. 130 Echilibrul forțelor de „reprimare-eliberare” (situație de echilibru) Acțiunea factorilor de „reprimare” pulsională (contractare) Acțiunea factorilor de „eliberare” pulsională (relaxare) Echilibru psihosocial (sănătate psihică) Tensiune psihică, anxietate, autoagresivitate prin încărcare pulsională (suicid) Descărcare pulsională, heteroagresivitate (violență, crominalitate, sociopatii) d) în faza de echilibru, forțele modelator-eliberatoare și cele de reprimare sunt egale și se compensează reciproc; e) în faza de acțiune represivă a forțelor modelului social, pulsiunile nu se mai pot exterioriza, prin anularea capacităților de exprimare liberă; apar
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
relațional, fie în mod izolat, fie asociate între ele, putând determina tulburări ale diferitelor aspecte ale proceselor psihosociale, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos. Natura proceselor psihosociale Tipul dezechilibrelor psihosociale Endogene Reactive Structurale Conduitele agresive Sindromul delirant-anomic Sociopatiile Dinamice Sindromul de sinistrație Toxicomaniile Stările depresive Nevrozele Relaționale Sindromul de izolare comunitară / marginalizare / excludere Sindromul de înstrăinare comunitară Sindromul de privare de libertate Din analiza tabelului de mai sus rezultă că noi am preferat să izolăm următoarele grupe de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dezechilibre psihosociale de tip reactiv; - dezechilibre psihosociale de tip endogen. Mecanismele care stau la baza tulburărilor psihosociale menționate constau în: - scăderea coeziunii grupului comunitar-uman, care duce la apariția unei patologii comunitare de tip structural, reprezentată prin: conduite agresive, sindromul delirant-anomic, sociopatii; - creșterea presiunii sociale, care duce la apariția unei patologii comunitare de tip dinamic reprezentată prin: sindromul de sinistrație, toxicomanii, stări depresive, nevroze; - tulburări de tip relațional, printr-o stare de alienare, care vor duce la apariția unei patologii comnitare de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reprezentată prin: sindromul de izolare/marginalizare comunitară, sindromul de înstrăinare comunitară, sindromul de privare de libertate. Aceste aspecte pot fi observate în tabelul de mai jos. p. 140-5 (MORBIGENEZA) M SCADE COEZIUNEA COMUNITARĂ PATOLOGIE COMUNITARĂ STRUCTURALĂ CONDUITELE AGRESIVE SINDROMUL DELIRANT-ANOMIC SOCIOPATIILE SINDROMUL DE PRIVATIUNE A LIBERTĂȚII SINDROMUL DE ÎNSTRĂINARE COMUNITARĂ SINDROMUL DE IZOLARE COMUNITARĂ CREȘTE PRESIUNEA SOCIALĂ PATOLOGIE COMUNITARĂ DINAMICĂ SINDROMUL DE SINISTRAȚIE TOXICOMANIILE STĂRILE DEPRESIVE NEVROZELE PATOLOGIE COMUNITARĂ RELAȚIONALĂ (TULBURĂRI DE ADAPTARE SOCIALĂ) PROCESE PSIHOSOCIALE RELAȚIONALE (ADAPTARE) LIMBAJ/EXPRESII RELAȚII
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
RELAȚIONALE (ADAPTARE) LIMBAJ/EXPRESII RELAȚII INTERPERSONALE COMUNICARE COOPERARE MENTALITATEA SPIRITUL GREGAR NIVELUL NOETIC FORȚE PREFERENȚIALE PROCESE PSIHOSOCIALE STRUCTURALE CREȘTE COEZIUNEA COMUNITARĂ IDEALUL AXIOLOGIC LIBERTATEA ASPIRAȚII TREBUINȚE/TENDINȚE PROCESE PSIHOSOCIALE DINAMICE SCADE PRESIUNEA SOCIALĂ I. Dezechilibrele psihosociale de tip reactiv 1. Sociopatiile Conceptul de sociopatie a fost relativ recent introdus în sfera de preocupări a psihiatriei sociale și iginei mintale (L. Bellak, P.M. Brunetti, M. Bates, N. Petrilowitsch și H. Flegel, M. Bleuler). Studiile actuale situează sociopatiile în cadrul conduitelor antisociale, la frontiera
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
EXPRESII RELAȚII INTERPERSONALE COMUNICARE COOPERARE MENTALITATEA SPIRITUL GREGAR NIVELUL NOETIC FORȚE PREFERENȚIALE PROCESE PSIHOSOCIALE STRUCTURALE CREȘTE COEZIUNEA COMUNITARĂ IDEALUL AXIOLOGIC LIBERTATEA ASPIRAȚII TREBUINȚE/TENDINȚE PROCESE PSIHOSOCIALE DINAMICE SCADE PRESIUNEA SOCIALĂ I. Dezechilibrele psihosociale de tip reactiv 1. Sociopatiile Conceptul de sociopatie a fost relativ recent introdus în sfera de preocupări a psihiatriei sociale și iginei mintale (L. Bellak, P.M. Brunetti, M. Bates, N. Petrilowitsch și H. Flegel, M. Bleuler). Studiile actuale situează sociopatiile în cadrul conduitelor antisociale, la frontiera dintre normal și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihosociale de tip reactiv 1. Sociopatiile Conceptul de sociopatie a fost relativ recent introdus în sfera de preocupări a psihiatriei sociale și iginei mintale (L. Bellak, P.M. Brunetti, M. Bates, N. Petrilowitsch și H. Flegel, M. Bleuler). Studiile actuale situează sociopatiile în cadrul conduitelor antisociale, la frontiera dintre normal și patologic (J. Hochman, Cl. Koechlin, M. Reitter). Acestea reprezintă forma psihosocială a conduitelor de tip comportamental psihopatic sau tulburări de conduită caracteriopatice. Sociopatiile nu trebuie privite ca boli, ci ca devianțe comportamentale
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Petrilowitsch și H. Flegel, M. Bleuler). Studiile actuale situează sociopatiile în cadrul conduitelor antisociale, la frontiera dintre normal și patologic (J. Hochman, Cl. Koechlin, M. Reitter). Acestea reprezintă forma psihosocială a conduitelor de tip comportamental psihopatic sau tulburări de conduită caracteriopatice. Sociopatiile nu trebuie privite ca boli, ci ca devianțe comportamentale datorate unor cauze exogene diferite: frustrări afective, carențe educaționale, familii dezorganizate, imitația unor modele negative, conduite antisociale imitate ca urmare a contactului cu indivizi delincvenți, asocierea cu grupurile de tineri delincvenți
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
neobișnuite de comportament. Unele dintre ele au caracter antisocial (devianța), altele nu. Primele au un caracter rău, negativ din punct de vedere etico-social, celelalte sunt bune, pozitive sub aspect etico-social. Rezultă din cele de mai sus faptul că, în înțelegerea sociopatiilor, un rol esențial îl are conceptul de „normă socială”. Normele sunt reperele comportamentului uman manifestat în orice fel de situație sau acțiune. Comportamentele conforme cu normele se numesc normative, ceea ce însă nu trebuie confundat cu normalul (E. Sagarin, A. Cohen
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihiatriei clinice, fără însă a „psihiatriza” societatea. În acest domeniu, cea care are un rol esențial de jucat este igiena mintală. Să căutăm prin urmare să definim conceptele fundamentale la care facem referință. Boala psihică, la fel ca devianța și sociopatia, se definește în raport cu starea de normalitate. Boala psihică este anormalitatea clinică produsă fie de o tulburare somatică (leziuni organice cerebrale), fie de o tulburare psihică primară, de natură endogenă, sau de un conflict exogen. Devianța este anormalitatea comportamentului produsă prin
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cerebrale), fie de o tulburare psihică primară, de natură endogenă, sau de un conflict exogen. Devianța este anormalitatea comportamentului produsă prin devieri sau abateri de la normele de conduită socială impuse de modelul socio-cultural și moral, având ca urmare acte antisociale. Sociopatia este o anormalitate a personalității socio-morale a individului, care reprezintă condiția sau terenul favorabil pentru apariția conduitelor de tip deviant. După cum se poate vedea din cele de mai sus, avem de-a face cu trei concepte bine individualizate. În sensul
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]