636 matches
-
mistică peak experience extatică la vârf, sub stele sudice, ca la Perpignan, i s-a revelat tocmai lui, citind în zare, Direcția Ultimă! Iar a cunoaște cea de pe urmă Direcție fără GPS nu e puțină izbândă, căci așa cum demonstrau și sofiștii sceptici cu săgeata lui Cupidone, când trăgea din toate pozițiile, că ea nu va înnimeri nicecând balconul CC al lui Achile din motive infinitezimale, e la fel de aproape imposibil de stabilizat Gândirea agonizândă pe chiar Drumul Spiritual corect, cu un Neam
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346434802.html [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
Atunci bătrânul a fost încredințat că Dumnezeu i-a iertat păcatul. Și s-a întors iarăși în mănăstirea lui și a trăit spre folosul și zidirea sufletească a multora, până ce s-a odihnit în Dumnezeu. CAPITOLUL 102 POVESTIREA LUI SOFRONIE SOFISTUL DESPRE CELE CE S-AU INTAMPLAT PE CALE CU EL Avva Sofronie sofistul, fratele meu, trebuia să dea un examen de absolvire. Eram cu el eu , avva Scolastic, avva Chiric și alți câțiva părinți. Și ne-a spus avva Sofronie: - Mergea
LIVADA DUHOVNICEASCA (33) de ION UNTARU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1382154556.html [Corola-blog/BlogPost/352478_a_353807]
-
s-a întors iarăși în mănăstirea lui și a trăit spre folosul și zidirea sufletească a multora, până ce s-a odihnit în Dumnezeu. CAPITOLUL 102 POVESTIREA LUI SOFRONIE SOFISTUL DESPRE CELE CE S-AU INTAMPLAT PE CALE CU EL Avva Sofronie sofistul, fratele meu, trebuia să dea un examen de absolvire. Eram cu el eu , avva Scolastic, avva Chiric și alți câțiva părinți. Și ne-a spus avva Sofronie: - Mergea, pe drum; înaintea mea cântă un cor de copile și zicea: " bine
LIVADA DUHOVNICEASCA (33) de ION UNTARU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1382154556.html [Corola-blog/BlogPost/352478_a_353807]
-
Este observată astfel reciprocitatea dintre adevăr și virtute. Cultura nu trebuie elaborată pentru a fi pe placul publicului. Sfântul Vasile cel Mare arată că nu trebuie imitată arta de a spune minciuni, de a prezenta aparențele ca fiind adevăruri. Logica sofiștilor este una înșelătoare. Inclusiv în contextul actual, al unei culturi post moderne caracterizată prin dispersia informației, prin orientarea către aparență și exterioritate, este important asumarea criteriului propus de Sfântul Vasile cel Mare prin care este mărturisită prioritatea adevărului și a
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
a Adevărului. Această mărturisire presupune confruntarea cu realitatea, cu încercările vieții, nu doar o retorică, oricât de măiastră ar fi aceasta. Sfântul Vasile cel Mare în lupta cu Eunomiu, cu arienii și cu alți eretici nu se comporta ca un sofist care căuta să-și învingă interlocutorul prin dialectică. Este o mare amăgire de a crede că biruința Adevărului asupra ereziei este rezultatul unei teologii reduse la dialectică și retorică. Pentru Sfântul Vasile cel Mare „...nu vreun Eunomie îi era ținta
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
presupune într-o traiectorie diacronică o cultură care să dea întâietate valorilor spirituale și nu celor materiale. La toate acestea se adaugă libertatea ca temei diriguitor al pedagogiei. La aceste premise au încercat în secolul al V - lea să răspundă sofiștii și vechii Grecii, prin care a început istoria lucrării pedagogice. De la primii săi pași Creștinismul plecând din Iudeea spre lumea din afară, s-a plasat în inima, simțirea și gândirea lumii clasice, unde a întâlnit un valoros prieten, dar și
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
a fi mort... -Medicii vindecă doar boli prealuminate, nu moartea în sine, dar e adevărat că se luptă cu ea! -Ce crezi totuși că e moartea Serah? Aș vrea o definiție în acest sens. Doar a ta proprie. -Sunteți un sofist preaînvățate, precum spun grecii. Ca să ajungeți la ideea de înviere doriți mai întâi să aflați ce e moartea! -Se poate spune și așa, răspunse Gamaliel. Recunosc că e o metodă foarte bună de cercetare. Îmi aduc aminte de proorocia profetului
AL TREILEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1442982407.html [Corola-blog/BlogPost/374757_a_376086]
-
trupul copilului, cine nu îl cunoaște , Mare pedeapsă este, vezi pe Maldoror cum se zbate și plânje, altfel e Don Quijote cel iubitoriu, lăsați retoricii să-și roadă șoricii, aristotelicii să-și spele creierii în logică, epicurienii cu Sapho cea desfrânată, sofiștii, labdacizii, atrizii, mult sânge curse din lipsa iubirii, cum știm noi preface soarta în nefericire, cu mult venin ne-am încărcat de milenii, am inventat și mânia divină, ea nu există, există numai venin, depresii de suflet, ajută-mi sfinte
DRAGOSTE, URĂ, IUBIRE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1423457673.html [Corola-blog/BlogPost/340172_a_341501]
-
1958,p.10).Gândirea presocraticilor, Heraclit și Parmenide, au fost predecesorii poziției,în acest sens ,al lui Heidegger. În gândirea acestora se oglindea sensul adânc al Ființei,al fuziunii dintre ea și ființările ei concrete,fuziune ordonată de „logos”. Spre deosebire de sofiști,mai ales cu Platon și Aristotel , filozofia se îndepărtează de baza fundamentală a originei sale,așa cum subliniază Heidegger în What is Philsophy(New haven,1956,p.48 și 49),Orice ființare este în Ființă.Autorul lucrări subliniază că Platon prin
NOSTALGIA LUI HEIDEGGER DUPĂ ESENŢA ANISTOROICĂ A OMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Nostalgia_lui_heidegger_dupa_esenta_anistoroica_a_omului.html [Corola-blog/BlogPost/342506_a_343835]
-
a murit și ava Gheorghe anahoretul și l-au îngropat părinții în lavra Coprata în biserică lor. CAPITOLUL 92 VIAȚA FRATELUI GHEORGHE CAPADOCIANUL ȘI DESCOPERIREA TRUPULUI LUI PETRU SIHASTRUL DE LA SFANȚUL RIU IORDAN Ne povestea nouă, mie și fratelui Sofronie, sofistul , cuviosul părintele nostru avva Gheorghe arhimandritul mănăstirii sfanțului părinte Teodosie, care se găsește în puștiul Sfintei Cetăți a lui Hristos Dumnezeul nostru, spunând: Aveam un frate aici, numit și el Gheorghe capadocianul. Acesta era pus sub ascultare în Fasaelis. Într-
LIVADA DUHOVNICEASCA (30) de ION UNTARU în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1381891011.html [Corola-blog/BlogPost/352457_a_353786]
-
obligat să nu iasă din seriozitate ca să își păstreze credibilitatea: „umoristul iubește lucrurile în simplitatea lor și le salvează din mâinile murdare ale politicianului. Teatrul grecesc era politic pentru că oferea doctrină, dramă, durere și sublinia viața sau moartea. Socraticii, cinicii, sofiștii zâmbeau la toate acestea.” [9] Umbral notează faptul că Ramón Gómez de la Serna pulverizează discursul în proza și în vers, individualizând metafora care „eliberată, devine mai puțin justificată și mai lipsită de apărare”, “oferindu-se fără motiv atenției noastre”[10
DOREL SCHOR SAU ITINERARIILE ABSURDULUI de DIEGO VADILLO LÓPEZ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Diego_vadillo_lpez_dorel_schor_sau_i_diego_vadillo_lpez_1331541923.html [Corola-blog/BlogPost/354526_a_355855]
-
Platon îi considera pe sofiști dușmani, la fel ca pe atomiști de altfel, și luptă cu ei în dialogurile sale, scrie Historia. Sofiștii însă sunt cei care pun în prim-plan idei precum individualismul, realismul, relativismul, democratizarea culturii și scepticismul politic. Susțineau cu desăvârșire contactul
Antiphon din Atena, inventatorul psihanalizei și inamicul legilor - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102084_a_103376]
-
Platon îi considera pe sofiști dușmani, la fel ca pe atomiști de altfel, și luptă cu ei în dialogurile sale, scrie Historia. Sofiștii însă sunt cei care pun în prim-plan idei precum individualismul, realismul, relativismul, democratizarea culturii și scepticismul politic. Susțineau cu desăvârșire contactul filosofilor cu publicul, ceea ce contravenea spiritului aristocratic al lui Platon, disprețuitor față de cei care își vindeau cunoștințele dar
Antiphon din Atena, inventatorul psihanalizei și inamicul legilor - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102084_a_103376]
-
cei care își vindeau cunoștințele dar care nu aveau alte posibilități de supraviețuire. Ce nu-i mai place lui Platon este tocmai faptul că ei nu se izolează de lume, ci interacționează cu plebea prin întrebări și răspunsuri. Aproape toți sofiștii (Protagoras, Gorgias, Prodicos, Critias etc.) au fost contemporani cu Socrate și contestatari față de acesta. Unul dintre ei, Antiphon din Atena, i-ar fi “furat” chiar câțiva discipoli. Antiphon, un personaj misterios, activ în multe domenii și posibil implicat într-o
Antiphon din Atena, inventatorul psihanalizei și inamicul legilor - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102084_a_103376]
-
și intepretarea viselor, ceea ce conducea la descifrarea ‘atomilor psihici’, căci denumirea de inconștient nu exista. Nu era vorba de inspirație sau transă, ci despre întelegerea unor cauze, efecte și conjecturi care se înlănțuiau pentru a produce un sens pe care sofistul l-ar fi interpretat. Visele puteau produce suferințe, de aceea era nevoie de o abordare a lor pentru a le diminua efectele negative. Antiphon propunea analiza lor și discuții terapeutice pentru vindecarea mâhnirilor. Prin preocuparea sa pentru individ, sofistul este
Antiphon din Atena, inventatorul psihanalizei și inamicul legilor - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102084_a_103376]
-
care sofistul l-ar fi interpretat. Visele puteau produce suferințe, de aceea era nevoie de o abordare a lor pentru a le diminua efectele negative. Antiphon propunea analiza lor și discuții terapeutice pentru vindecarea mâhnirilor. Prin preocuparea sa pentru individ, sofistul este un umanist. Individualismul și hedonismul sunt însă duse la extrem, pentru că în opinia sa natura și legea (physis și nomos) se contrazic cu desăvârșire. Legile dar și datinile sau tradițiile îngrădesc autonomia și libertățile individuale. Individul nu se poate
Antiphon din Atena, inventatorul psihanalizei și inamicul legilor - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102084_a_103376]
-
Este observată astfel reciprocitatea dintre adevăr și virtute. Cultura nu trebuie elaborată pentru a fi pe placul publicului. Sfântul Vasile cel Mare arată că nu trebuie imitată arta de a spune minciuni, de a prezenta aparențele ca fiind adevăruri. Logica sofiștilor este una înșelătoare. Inclusiv în contextul actual, al unei culturi post moderne caracterizată prin dispersia informației, prin orientarea către aparență și exterioritate, este important asumarea criteriului propus de Sfântul Vasile cel Mare prin care este mărturisită prioritatea adevărului și a
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_relatia_dintre_ratiune_si_credinta_in_teologia_sfantului_vasile_cel_mare.html [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
a Adevărului. Această mărturisire presupune confruntarea cu realitatea, cu încercările vieții, nu doar o retorică, oricât de măiastră ar fi aceasta. Sfântul Vasile cel Mare în lupta cu Eunomiu, cu arienii și cu alți eretici nu se comporta ca un sofist care căuta să-și învingă interlocutorul prin dialectică. Este o mare amăgire de a crede că biruința Adevărului asupra ereziei este rezultatul unei teologii reduse la dialectică și retorică. Pentru Sfântul Vasile cel Mare „...nu vreun Eunomie îi era ținta
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_relatia_dintre_ratiune_si_credinta_in_teologia_sfantului_vasile_cel_mare.html [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
din care se și naște viziunea parabolică. Personajele, Marița lui Gogonete, dracul, denumirile toponimice ca Pădurea Vrăjită, Pădurea Blestemată, Castelul, și mai ales cuplul picaresc Pătru și Elena Vladescu ce rătăcesc într-o stare de buimăceală continuă, subtilizând după modelul sofiștilor și visând la cețoasa comoară, întregesc atmosfera anistorică a romanului. Parabola e aici destul de clar sugerată, deși autorul se ferește să formuleze străveziu adâncimea textului. Aerul vetust, uneori cronicăresc al romanului sunt convenții asumate, fiindcă întreaga atmosferă a cărții, se
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411836447.html [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
uniunii mistice în gândirea Sfântului Grigorie. Potrivit lui Mühlenberg, Sfântul Grigorie ar fi vrut să depășească elenismul teologic păgân, considerând infinitatea divină la nivel creștin. Tema nu-i este străină lui Platon, el punând-o în evidență mai ales în Parmenide, Sofistul și Filebos. Aristotel e de părere că infinitul nu poate fi gândit în totalitatea sa; infinit = „în afara căruia există întotdeauna ceva”. Apeiron-ul platonician poate fi găsit și la Filon ori Plotin. Noțiunea de infinitate divină este decisivă în modurile de
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
nenumărate promoții de elevi, învățându-i pe aceștia filosofia, logică, retorica, gramatică, instruindu-i în poezie, proza, matematica și științele naturii. Felurite școli și curente de gandire s-au succedat în civilizația greacă antică, lăsând urme în istoria ideilor. Astfel, sofiștii, care au început să predea la Atena în jurul anului 400 i.Hr., s-au specializat în gramatică, logica și retorica; Socrate, în schimb, încerca să descopere și să transmită discipolilor săi principiile universale ale adevărului, binelui și frumosului, stimulandu-i, prin
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_educatie_articol_prel_gigi_stanciu_1387649185.html [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
o altă părere, crescută din dialogul însuși, într-un dialog filosofic toți învăța, nimeni nu este atoateștiutor, toți se ascultă și se respectă. Dialogurile, capodopere ale prozei clasice grecești, cuprind numeroase lucrări: Apologia lui Socrate, Criton, Gorgias, Fedon, Banchetul, Republica, Sofistul, Timaios. Din ele rezidă, în ciuda prezenței aproape continue a lui Socrate, ideea de bază a filosofiei lui Platon, aceea că adevărata realitate o constituie Ideile, cea de frumos, de bine, de adevăr, esențe suprasensibile, imuabile, aflate într-o lume în afara
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1430754316.html [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
se luptă cu ea! Doar Dumnezeu poate face lucrul acesta! Gamaliel își plecă capul de câteva ori dându-i dreptate. -Ce crezi totuși că e moartea Serah? Aș vrea o definiție în acest sens. Doar a ta proprie. -Sunteți un sofist preaînvățate, precum spun grecii. Ca să ajungeți la ideea de înviere doriți mai întâi să aflați ce e moartea! -Se poate spune și așa, răspunse Gamaliel. Recunosc că e o metodă foarte bună de cercetare. Îmi aduc aminte de proorocia profetului
ANCHETA( FRAGMENT DIN ROMAN) FEMEIA PĂCĂTOASĂ de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_f_mihai_condur_1372364658.html [Corola-blog/BlogPost/363883_a_365212]
-
Este observată astfel reciprocitatea dintre adevăr și virtute. Cultura nu trebuie elaborată pentru a fi pe placul publicului. Sfântul Vasile cel Mare arată că nu trebuie imitată arta de a spune minciuni, de a prezenta aparențele ca fiind adevăruri. Logica sofiștilor este una înșelătoare. Inclusiv în contextul actual, al unei culturi post moderne caracterizată prin dispersia informației, prin orientarea către aparență și exterioritate, este important asumarea criteriului propus de Sfântul Vasile cel Mare prin care este mărturisită prioritatea adevărului și a
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457685483.html [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
a Adevărului. Această mărturisire presupune confruntarea cu realitatea, cu încercările vieții, nu doar o retorică, oricât de măiastră ar fi aceasta. Sfântul Vasile cel Mare în lupta cu Eunomiu, cu arienii și cu alți eretici nu se comporta ca un sofist care căuta să-și învingă interlocutorul prin dialectică. Este o mare amăgire de a crede că biruința Adevărului asupra ereziei este rezultatul unei teologii reduse la dialectică și retorică. Pentru Sfântul Vasile cel Mare „...nu vreun Eunomie îi era ținta
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457685483.html [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]