53 matches
-
pe care l-a transmis celor doi fii ai săi, scriitorii Filip și Matei Florian, deja celebri și cu cărți publicate. Dar ce-a rămas e destul și e «altfel». Deși nu se află la vârsta debutului, Cristina are o solaritate care aprinde cuvintele și o bucurie a scrisului care îl fac fericit pe cititor. Mă număr printre cei molipsiți, drept pentru care subsemnez această susținere din tot sufletul.” Evenimentul va avea loc duminică, 27 noiembrie, începând cu ora 17:00
Comunicat de presă: lansare Adenium by http://revistaderecenzii.ro/comunicat-de-presa-lansare-adenium/ [Corola-blog/BlogPost/339356_a_340685]
-
ale vârstelor ulterioare, nevăzute, dar intuite, cu râvnă secretă. MAMA - Paznica Porților Vârstelor, este adorată, dar și depășită, viclean, de adolescentă, spre ispitire (MAMA păstrându-și, total, intransigența originarității, a purității moral-existențiale și funcționale - ea este, mereu, “ca prima dată” - solaritatea ei neînsemnând tranziție temporală, ci însemnând doar statornicia întoarcerii luminii la origini; de aceea și autorestricția sa, de consubstanțială, până la identitate, cu SOARELE/FLOAREA/VEGETALUL!), deci, evadare spre istorie-ofilire: “S-au ofilit mușcatele, aflate într-o glastră.../ Mai speră în
CRONICĂ LA VOLUMUL SPIRALELE ADOLESCENŢEI DE ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_botez_cronica_la_vo_elisabeta_iosif_1386758438.html [Corola-blog/BlogPost/354587_a_355916]
-
te caut.” “Zgomotul ce strivește ninsori” Rememorarea afectivă, spațiul amintirii unei trecute iubiri se concretizează la Victorița Duțu într-o comuniune cu natura, pe care eul liric o transfigurează poetic printr-o imagistică bogată. Poeta descrie senzații și simboluri ale solarității, redate sugestiv prin filtrarea luminii în clipe nesfârșite de liniște. Forța cosmică a energiilor vitale este evocată prin elementul acvatic, fie că este vorba de lacrimă, apă sau ninsoare. Stării de liniște de la început îi ia locul, în final, zgomotul
POEME DESPRE SOARE, FLORI ŞI LINIŞTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_despre_soare_flori_si_liniste_.html [Corola-blog/BlogPost/340838_a_342167]
-
să facă...! Or, managerul Viorel Nedelcu întocmai contra acestui fenomen, insuportabil de la o vreme, luptă! Iată numai patru nume reprezentând trei meteoriți ce ard luminători pe cerul culturii, la intersecția acestor timpuri, alături de care făptuiește impecabil spectacole de rezistență și solaritate artistică, managerul Viorel Nedelcu: Gheorghe Zamfir, Benone Sinulescu, Nicu Covaci, Grigore Leșe... mai sunt și vor mai fi mulți alții... opinia publică va avea ultimul cuvânt de spus! Spectacolul nu este prevăzut de la natură. Doar harul! De aceea, un artist
VIOREL NEDELCU. ARTISTUL ARTIŞTILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1475583305.html [Corola-blog/BlogPost/368671_a_370000]
-
mitică, deopotrivă ca identitate cu vârsta Universului însuși. Este și cazul baritonului Nicolae Herlea, artistul despre care am să vorbesc un pic altfel în acest rezumativ context eseistic, gândindu-mă nu doar la faptul că, asemeni poetului german însetat de solaritate, Johann Christian Friedrich Hölderlin, el a topit cu seninătate „înghețul nocturn” (Edgar Papu) al rațiunii umane, aruncându-l pentru totdeauna pe acesta în focul estetic al artei, dar și la dimensiunea mitică a universului liric însuși, deoarece interpretul rolului Silvio
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_1399440961.html [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]
-
prioritară, a Sărbătorilor LUPULUI, În zona calendarului de toamnă-iarnă - din septembrie și până, hăt, În februarie 24 septembrie-2 februarie: de la A FACE/”FĂCăTORUL” =”cvasi-etalarea”/cel puțin, sugestia funcției circular-cosmico-demiurgice!!!): LUPULUI, deci, Îi datorăm „berbecirea”-Împingerea duhurilor demonice/ Întunecate/”iernatice”, spre... SOLARITATEA ÎNVIERII NOULUI CICLU VITALISTIC COSMIC!!!). Iată, spre exemplu, cazul PRICOLICIULUI (a se observa cât de adânc a lucrat propaganda insidioasă a Bisericii Creștine “de zid”, “DISCURSUL TERORII”, În oamenii tradiției rurale deci, În esența lor, adepți ai zalmoxianismului, ca “umbră
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
diverse arte divinatorii.» (PPRC, 63). Trecând în revistă judecățile critice despre opera poetică a lui Gezar Baltag, criticul / istoricul literar Ion Pachia Tatomirescu ne mai încredințează: «Numeroși alți critici / istorici literari, abordând poezia lui Cezar Baltag, au mai remarcat: apolinicul / solaritatea versului, o anume geometrizare a logosului, din unghiuri neîntâlnite la Ion Barbu, chiar un „spectacol grațios-liric“, un „controlat“ narcisism, spațializarea eului (cf. PPg, 126 sqq.), îndeosebi, în volumul din 1966, "Răsfrângeri" („în flacăra drumului“, „de nuntă“, „în memoria soarelui“, „de
Cezar Baltag () [Corola-website/Science/299724_a_301053]
-
preferă să plaseze în mijlocul structurilor arhitectonice ori a peisajului, personaje surprinse cu spatele spre privitor, într-o ”glisare” lipsită de materialitate corporală. Deși se observă preocuparea pentru redarea luminii, mai ales cea specifică Balcicului, peisajele sale sunt lipsite de exuberanța solarității. În urma participării sale la Salonul Oficial din 1926, Oscar Walter Cisek scria în revista Gândirea: În cronica la Salonul Oficial din 1927, Oscar Walter Cisek scria în aceeași revistă: În schimb, N. N. Tonitza, în articolul Salonul Oficial Pictura III Sala
Romeo Storck () [Corola-website/Science/329343_a_330672]
-
meditații despre soarta omului, pendulând între căutare și tăgadă în confruntarea cu divinul, Ai mei e compus din portrete de oameni ai gliei, Lucrătorii realizează o viziune de infern a Reșiței, iar ultimul ciclu, Natură, stă sub semnul optimismului, al solarității care alternează cu melancolia nopții. Preocupat de valorile folclorului bănățean, M.-L. alcătuiește lucrarea Considerații asupra artei țărănești din Banat (1936), o micromonografie în care prezintă portul, obiceiuri, mentalități. Cu placheta Colinde (1940) revine la o poezie cu tonalitate folclorică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288192_a_289521]
-
etimologia substantivului propriu, Mântuleasa, din grecescul mantike, artă a divinației, mantică; în acest sens, "Fărâmă este cel care cunoaște semnele ascunse ale timpului, este hermeneutul semnelor vremii și al marelui text"487. În această geografie mitică, toponimul este sub semnul solarității 488: așa este cârciuma Floarea Soarelui de pe strada Popa Soare, unde cântă Leana. Strada Mântuleasa este un loc sacru, privilegiat, într-o geografie mitică din care face parte și Insula Șerpilor unde dispare Darvari, simbol al unei realități absolute, populată
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
feminin pentru prima dată prin 1920-22, și spune tuturor că "n-o cheamă Leana, dar că așa a fost ea blestemată, să cânte prin cârciumi..."588. Dublarea simbolului (cârciuma se află pe strada Popa Soare) care o așază sub semnul solarității, obiceiul ritualic dionisiac consacrat prin actul de a bea din paharul "vreunui tinerel", acompanierea cu o vioară din altă țară și din alt veac (cum i se pare lui Hrisanti) sunt semne de recunoaștere ale lui Orfeu, deopotrivă profet al
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în lunga sa călătorie prin infern le primește ("Mi se fac semne"), dar, amnezic fiind, nu le poate decripta. Al doilea este la Platani unde în 1930, debutează cu În curte la Dionis, loc care stă sub semnul renunțării la solaritate, la orficul instrument, și la ritualul mistic dionisiac practicat la Floarea -soarelui. Melancolia de la Platani o prelungește pe cea de la Floarea-soarelui. În ultima vreme, când Leana cântă la alte cârciumi modeste ca Albatros, Trei ochi sub plapumă, Dorul Ancuții, Dor
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și funcție reprezentativă, este un "element de continuitate textuală lineară" (fiind interpretat de Leana înainte de dispariție, după revenire și în timp ce-l caută pe Adrian)592. În curte la Dionis, cântat pentru prima oară la Platani, sub semnul umbrei, departe de solaritatea grădinii de vară de pe Popa Soare, are un mesaj orfic care devine limpede în finalul narațiunii: schimbarea omului, ieșirea sa din labirint sunt posibile prin verb și poezie (în Istoria religiilor se arată cum, în concepția tradițională, arta, poezia reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
la Dionis) am extins studiul și la alte proze: Vasile-Împărăteasa-Excelență (Ghicitor în pietre), Brânduș-Măria Ta (Fata căpitanului); Maria da Maria-Străina- Înger al Morții (Uniforme de general). Omonimia instituită între numele proprii ale străzilor (Popa Soare) și ale cârciumelor (Floarea-Soarelui) amplifică solaritatea geografiei mitice. În al doilea rând, relația de sinonimie la nivelul etimologic (Pe strada Mântuleasa) stabilește echivalențe între cele două tipuri de reprezentanți aflați în "identități/realități alternative", lumi posibile pe care Eliade le definea "două lumi mitologice diferite, antagonice
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
un prim gest de reverență ce salută apariția unei noi iubiri, asumându-și, totodată, riscul de a o idolatriza prematur, primejdia de a-i postula prezența în sanctități de icoană. Asemeni fructelor împlinite întru pârg ale unui copac atins de solaritate crepuscular-ruginie a toamnei, cuvintele ce numeau universul se desprind de arborele acestuia și se prăbușesc, topindu-se în formularea gândului te iubesc. Tot astfel, ceea ce era numit prin cuvinte, nesfârșirea de componente ale universului împrejmuitor, își pierde suflul de ființare
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
în erotic. Sensibilă și instruită, mai degrabă retractilă, știe că spiritualitatea e una singură, fără frontiere, și face din poezie „un crez trăit”. Cu migală de miniaturist, culege sunetul „păcatelor gândirii” și vrea să atingă o împăcare luminoasă, stăpânită de solaritate, grație, discreție și, neapărat, distincție. De o candoare creativă deloc mimată, poeta dovedește „un calm tensionat”. Marcel Pop-Corniș deslușește, desenând cu generozitate un posibil profil liric, „unele sensuri cvasiezoterice” chiar în versurile ei de început și detecta aici impersonalism și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286763_a_288092]
-
din Miracolul, 1939). E semnificativ că între antecedentele salvării lui Emil se regăsește sensibilitatea extremă la limbajul și muzica ascunsă a universului, pe care I.Al. Brătescu-Voinești o trecuse într-un personaj de nuvelă. Acest elan conferă personajelor o anumită solaritate - chiar în momentele lor de derută maximă -, provenită și din faptul că ele apelează conștient la forțe benefice și reechilibrante. Paradigmatic este romanul Monstrul, cea mai bună creație epică a lui P., unde protagonistul recurge insistent și programatic la virtualitățile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
și a cânturilor divinatorii, astfel încât poetul, inspirat de muze, este comparat cu un profet inspirat de Apollo (la Pindar). Pentru relația dintre imagine și ceremonialul de consacrare de mai târziu (în Roma imperială, augustului, și sacerdot, îi era atribuit simbolul solarității), este semnificativ harul pe care poetul și profetul îl au, de a vedea dincolo de suprafața comună a lucrurilor. Cel care participă la un ritual de rememorare are el însuși o revelație, fapt care îi permite să înțeleagă mai bine timpul
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
III î.Ch. de care țineau zeii triumfului militar (Benoist 268). Stăpân al lor, Jupiter Capitolinul, reprezentantul poliadei mitologice, deși este cel căruia Constantin I refuză să i se mai închine, îi "împrumută" acestuia componenta sa cultuală sacră, cea a solarității. Pentru că împăratul renunță la tetrarhia politică (v. fig. 21), el poate să reprezinte singur esența întrupată a imperiului. O relație similară a avut Constantin I, în peste 30 de ani de exercitare a funcțiilor înalte de conducător, și cu Roma
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
suprapune altor două simboluri (recu rente în poetica barbiană): soarele și inelul nuntirii (roata albă). În primul rând, imaginația se deschide spre „mântuitul azur“ al Ideilor, exprimând aspirația spre absolutul cunoașterii. Această temă principală a baladei, exprimată ca fascinație a solarității, se îngemănează cu tema iubirii: iubire imposibilă între Crypto și Enigel, logodnă cosmică, nuntă mitică, între Enigel și soarele, aprins inel. În al doilea rând, sufle tulfân tână este și o sursă a creației, fiindcă prin simetrie inversă, „în oglindă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a exercitat-o asupra lui Blaga poate fi dedusă din frecvența în poeme a unor anumite elemente și din sentimentul cu care acestea sunt asociate. Cele mai multe dintre poeziile ciclului înfățișează locuri aflate pe țărmul oceanului și inundate de lumină. Puternica solaritate și prezența nemijlocită a imensei întinderi lichide dau poetului pentru care în general lumina și, datorită fluidității și transparenței, apa sunt simboluri ale absolutului și eternității, substanțe pure, sugerând deopotrivă materia și spiritul, natura fizică și substratul ei metafizic sentimentul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
în adâncul ascunderii, se reflectă sus, în deschiderea formelor. Dacă, în lumea sublunară, asistăm la o geneză incendiară, spasmodică, "peste tot în trupuri, în roci fierbinți - orgie/ De ritmuri vii, de lavă, de freamăt infinit" (Panteism), în cea supralunară, a solarității ființei, ne întâmpină armonia legănată "în ritmuri largi și grave, de corul sferelor". Nuntire avem la ambele capete, atât cea depănată de "povestea fără nume a Nunții Subterane", cât și cea care se slăvește "din culmi nebănuite și limpezi de
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
devine vizibilă (așa cum lumina trecută "prin poarta înserării" pătrunde apele mișcătoare precum niște flăcări); lumina aduce la vedere și altceva, o imagine care parcă urcă la suprafață din adâncul apelor, păsările lungi de foc, forme care, păstrând substanța igneică a solarității, deschid vederii o altă perspectivă. O imagine în mișcare, unde lumina nu doar luminează trecerea spre altceva, dar și face posibilă reflectarea inaparentului în privirea în care se revarsă. De la "în ochii mei și-a pus azurul slava" (Poezia), "și
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vă croiți spre aspre culmi, spre soare.” Versurile din volumul În creștetul luminii adâncesc treptat nota elegiacă, ca și referința simbolică la un univers tradițional de mult părăsit, în vremuri de crâncenă istorie, și regăsit la vremea amurgului, într-o solaritate patetică, de dincolo de lume. Aici încărcătura biblică a poeziei atinge notele ei cele mai profunde: „Totul va fi o mistică nuntire, / și-n naos de cleștar, la mănăstire, / vom veșnici în geamănă tulpină, / de-a pururea-n stihare de lumină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
să rămână, cu noblețe, demnitate și pasiune, o Cetate a cărții. Mă leagă de această venerabilă instituție în primul rând cei peste 25 de ani petrecuți în miezul evenimentelor ei, dar și clipele paradisului borgesian, un fel de metaforă a solarității și sublimului. Cum să nu fie așa, când am avut privilegiul să constat eu însumi că nimic nu poate fi mai presus decât cartea, această realitate specială în viața omului care își asumă toate dimensiunile posibile, doar ea, cartea, întemeiază
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]