20 matches
-
1980. Principalele caracteristici ale unităților de sol din tabel se referă la: relief, pantă și expoziție, textura solului în orizontul de suprafață (primii 20 cm) și în secțiunea de control, rocă mama și rocă subiacenta, dacă aceasta influențează condițiile de solificare, adâncimea la care apare rocă dura, adâncimea apei freatice, grosimea orizontului cu humus, reacția solului (pH în primii 20 cm), conținutul de CaCO(3), starea de aprovizionare în principalele elemente nutritive (humus, azot, potasiu și fosfor), conținutul de săruri, gradul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144592_a_145921]
-
1980. Principalele caracteristici ale unităților de sol din tabel se referă la: relief, pantă și expoziție, textura solului în orizontul de suprafață (primii 20 cm) și în secțiunea de control, rocă mama și rocă subiacenta, dacă aceasta influențează condițiile de solificare, adâncimea la care apare rocă dura, adâncimea apei freatice, grosimea orizontului cu humus, reacția solului (pH în primii 20 cm), conținutul de CaCO(3), starea de aprovizionare în principalele elemente nutritive (humus, azot, potasiu și fosfor), conținutul de săruri, gradul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144593_a_145922]
-
1980. Principalele caracteristici ale unităților de sol din tabel se referă la: relief, pantă și expoziție, textura solului în orizontul de suprafață (primii 20 cm) și în secțiunea de control, rocă mama și rocă subiacenta, dacă aceasta influențează condițiile de solificare, adâncimea la care apare rocă dura, adâncimea apei freatice, grosimea orizontului cu humus, reacția solului (pH în primii 20 cm), conținutul de CaCO(3), starea de aprovizionare în principalele elemente nutritive (humus, azot, potasiu și fosfor), conținutul de săruri, gradul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144599_a_145928]
-
pelinul negru, mimozele, salcâmul, curmalul. Absența solurilor este dictată de lipsa unui covor vegetal, șiroire și vânt, care înlătură materialele rezultate prin dezagregarea rocilor. Acțiunea slabă a proceselor chimice și biochimice explică de asemenea ritmul lent sau absența proceselor de solificare. Solurile specifice sunt cenușii de deșert. Hidrografic, regiunile aride și semiaride se caracterizează prin intermitența cursurilor de apă și prin lipsa unei rețele hidrografice organizate. Singurele cursuri de apă sunt uedurile. Acestea funcționează numai în timpul averselor violente, când prezintă o
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
predomină solurile brune acide, urmate în zonele mai înalte de soluri brune podzolice, feriiluvionale. Solurile brune acide ocupă arcade mari în etajul pădurilor de amestec. Pe suprafețe reduse acoperite de formațiuni vegetale erbacee de fânețe și pășuni, evoluția procesului de solificare s-a făcut pe direcția înțelenirii slab acide. Comuna se încadrează sub aspect climatic în zona climatică montană a Carpaților Orientali. Valorile barice oscilează între 69,4 mm minima și 71,8 mm maxima. Umiditatea aerului variazî ântre 25%-80
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
sau totală a altora. Apoi, deplasarea pe panțe a materialului pedogen și chiar a solurilor formate, prin procesul de solifluxiune că și prin scurgerile torențiale, au contribuit de asemenea, în mare măsură la modificarea condițiilor de dezvoltare ale procesului de solificare. Liniștea necesară pentru formarea și evoluția solului, precum și timpul scurs de la începerea ultimului proces de solificare pe diverse forme de relief, sunt astfel condiții ale pedogenezei, în mod deosebit realizate pe diferite spații din Munții Bucegi. Variabilitatea pe suprafețe relativ
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
prin procesul de solifluxiune că și prin scurgerile torențiale, au contribuit de asemenea, în mare măsură la modificarea condițiilor de dezvoltare ale procesului de solificare. Liniștea necesară pentru formarea și evoluția solului, precum și timpul scurs de la începerea ultimului proces de solificare pe diverse forme de relief, sunt astfel condiții ale pedogenezei, în mod deosebit realizate pe diferite spații din Munții Bucegi. Variabilitatea pe suprafețe relativ mici a factorilor și condițiilor de pedogeneza explică numeroasele asociații de soluri, cu variații accentuate ale
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
verzi și plantate în mediul rural pentru zona de locuințe este de 2m2/locuitor. Din punct de vedere pedologic, a fost catalogat ca fiind sol brun de lunca și sol aluvionar. De asemenea, se întâlnesc și lacoviști. Că rocă de solificare întâlnim depunerile aluviale, depuneri coluviale, luturi și argile, gresii, marne. Cele mai fertile soluri sunt cele provenite din aluviuni, unde s-au depozitat solurile brune de lunca, cele mai propice pentru agricultură. Luturile și luturile nisipoase sunt prezente și au
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
și mineralogice ale solurilor, precum și cu legile care stau la baza formării, evoluției, distribuirii geografice, clasificării și fertilității acestora. Materialul mineral și organic care alcătuiește solul este dispus într-o anumită ordine care reflectă stadiul de evoluție a procesului de solificare. Straturile caracteristice ale solului, în care anumiți constituenți (săruri, argile, humus etc.) sunt acumulați sau îndepărtați, se numesc orizonturi, iar succesiunea acestora reprezintă profilul solului care, la rândul său, caracterizează diferitele tipuri de sol.
Pedologie (studiul solurilor) () [Corola-website/Science/303676_a_305005]
-
și în faptul că este mai puțin omogen în privința alcătuirii litologice; de asemenea conține numeroase forme fosile și în special moluște de apă dulce - loessul remaniat (restratificat) - loessul degradat sau levigat rezultă din alterarea părții lui superioare, datorită proceselor de solificare, și în mod deosebit dizolvării carbonaților; are o culoare galben-rosiatică din cauza oxidării fierului sau negricioasă, datorită humusului provenit din levigarea solului de deasupra; se caracterizează prin conținut mai ridicat de argilă, plasticitate mai mare și porozitate mai redusă; Din datele
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
eluvii, deluvii, coluvii, proluvii. Acestea sunt constituite din pietrișuri, nisipuri și luturi. Eluviile sunt alcătuite din formațiuni neconsolidate sau slab consolidate, ceea ce face ca diferențierea lor să fie mai anevoioasă, deseori considerându-se grosimea lor egală cu a stratului supus solificării. Pe anumite interfluvii, predominant argilomarnoase din bazinul Bahluiețului (de exemplu interfluviu dintre Bahluieț și Pârâul Oii), complexele argilo-marnoase s-au transformat diagenetic în luturi loessoide eluviale cu grosimi de 3-4 m ( Băcăuanu, 1968). Deluviile predominante sunt cele fine, nisipoase și
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
pentru nevoile gospodărești (de exemplu la Bădeni, Ceplenița, Cotnari). De asemenea, în lungul malurilor se pot vedea din loc în loc, 1-2 benzi, de culoare cafenie-roșcată, reprezentând soluri îngropate, mărturie a unor perioade în care aluvionarea a fost mai redusă, iar solificarea mai activă (C. Martiniuc, 1962). Adâncimea actuală a râului este relativ recentă și ea s-a produs datorită faptului că prin înălțarea șesului revărsările au devenit tot mai rare, iar întregul debit a fost obligat să se scurgă numai prin
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
subțiri de nisipuri ce constituie substratul cu cea mai mare răspândire în zonă. b) -Depozite loessoide fin nisipo- lutoase uniforme, omogene ca textură,fără stratificații, friabile, se rup în coloane, formând pereți de 2- 8 m. Alcătuiesc un substrat de solificare mai permeabil decât marnele și mai omogen. c) -Marne loessoide cu textura apropiată de a depozitelor loessoide, cu care se pot confunda. d) - Marne gipso - clorurate ce apar pe pantele văilor, aproape de nivelul șesurilor și pe tăpșane. Ele formează substratul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ca și vârsta elativă a formelor de relief au schimbat sau încetinit mersul proceselor pedologice, s-au format soluri intrazonale și azonale. Între solurile zonale se deosebesc: 1) - Cernoziomuri cambice răspândite pe interfluvii, cu pante slab înclinate, pe substrate de solificare a căror textură a permis un drenaj normal al solului. Se deosebesc următoarele subtipuri genetice: a) -Cernoziomul cambic slab erodat textural este, după cernoziomuri, solul zonal cel mai răspândit. b) -Cernoziomul cambic slab spre mediu erodat textural este răspândit acolo
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
temperaturi medii anuale in jur de 8,50C, insolație mai accentuată vara și umezeală relativ mai redusă decât în lunca Siretului. I.3. Solul Formarea solurilor din comuna Vorona a avut loc sub influența unui ansamblu de factori pedogenetici (de solificare) din care cei mai importanți sunt: clima; relieful; apa freatică și pedofreatică; rocile de solificare; vegetația; eluvierea-iluvierea; sărăturarea (salinizarea și alcalinizarea). Se diferențiază următoarele clase de sol: clasa cernisolurilor (soluri molice, cf. SRCS 1980), clasa luvisoluri (argiluvisoluri cf. SRCS 1980
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
mai redusă decât în lunca Siretului. I.3. Solul Formarea solurilor din comuna Vorona a avut loc sub influența unui ansamblu de factori pedogenetici (de solificare) din care cei mai importanți sunt: clima; relieful; apa freatică și pedofreatică; rocile de solificare; vegetația; eluvierea-iluvierea; sărăturarea (salinizarea și alcalinizarea). Se diferențiază următoarele clase de sol: clasa cernisolurilor (soluri molice, cf. SRCS 1980), clasa luvisoluri (argiluvisoluri cf. SRCS 1980) cărora li se adaugă solurile intrazonale: clasa protisolurilor (soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate cf. SRCS
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
se asociază cu aluviosoluri. Aluviosolurile reprezintă soluri tinere, în curs de formare, pe depozitele aluviale, fiind răspândite în lungul Dunării și afluenților săi. Ocupă o suprafață de circa 8000 ha în sectoarele de luncă și conurile proluviale. În funcție de gradul de solificare, pot ocupa grindurile sau sectoarele de luncă inundabilă, sectoarele de luncă neinundabilă , conurile de dejecție sau terasele joase. Aluviosolurile sunt răspândite în lunca Dunării, în Depresiunea Sichevița, în luncă și pe conul de dejecție al râului Nera. Se pot asocia
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
geologice/geomorfologice: se află în cadrul platformei moldovenești; fundamentul cristalin precambrian al platformei este acoperit de formațiuni ordovician siluriene. La zi apar frecvent depozite de diferite etaje ale sarmatianului volhinian (marne argiloase alternând cu gresii de marne, marne calcaroase). Rocile de solificare sunt în cea mai mare parte lipsite de duritate. Ele s-au dezagragat cu ușurință permițând geneza unor soluri profunde. Alternanța rocilor și gradul diferit de rezistență al orizonturilor de eroziune explică apariția în zonă a formațiunilor structurale caracteristice Podișului
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
parte din Podișul Moldovei, districtul Podișul Sucevei. Rezervația este situată pe versanți cu energie și aparține provinciei platformei est-europene, ținutul de relief mare cu pante de 12-15°, cu expoziție nord estică. Stratele de suprafață sunt depozite sarmațiene sedimentare. Roca de solificare este formată din luturi, marne și nisipuri. Pe versanți se găsesc depozite deluviale provenite din amestecul rocilor sus menționate. b) Aspecte pedologice: sol brun luvic tipic, slab moderat până la puternic erodat. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
geomorfologice: rezervația se află în cadrul platformei moldovenești al cărui fundament cristalin precambrian este acoperit de formațiuni ordovician siluriene. La zi apar frecvent depozite de diferite etaje ale sarmațianului volhinian (marne argiloase alternând cu gresii de marne, marne calcaroase). Rocile de solificare sunt în cea mai mare parte lipsite de duritate. Ele s-au dezagregat cu ușurintă permițând geneza unor soluri profunde. Alternanța rocilor și gradul diferit de rezistență al orizonturilor de eroziune explică apariția în zonă a formațiunilor structurale caracteristice Podișului
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]