19 matches
-
di toati, di toati!! Nouî ni cam plase di el cum iară el așa mai mititeluț și mai gălghior și una-douî, hai, pi la prăvălii, ni mai râdem cu el pi-acolu, el ni mai dade, ba o băsmăluțî, ba o spelci, ci ave și el, ci iară bun la inimi cu toati ci după căutături nu pare. Da’ n-o prea mers cu prăvălia, ci sini și cumperi la noi pestelci sau mănuși cu dești!! Și și vez’ și-i vini
RESTAURANT EXOTIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Restaurant_exotic.html [Corola-blog/BlogPost/367360_a_368689]
-
din cîteva zeci, Geo Bogza e „vicios, slăbănog, histrion anarhist și incult filosofic” (p. 81), iar Camil Petrescu și Petru Dumitriu sunt „megalomani, semidocți, beletriști amestecați în filosofie, fără studii grele, pe trepte, fără titluri academice.” (p. 54) Verdictele sunt spelci înfipte în carne vie, Pandrea avînd ceva iremediabil clevetitor, culegînd bîrfe și colportînd defăimări cu care își unge contemporanii. Deformarea avocățească i se simte în faconda iute și în epitetele zemoase cu care își tămîiază adversarii. Dar ce e uimitor
Agnosticul cu cobiliță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3986_a_5311]
-
era plătit bine, căci îi ierta ușor pe cei darnici. Asistăm la o denaturare a tainelor, la o pervertire a elementelor sacre sub imperiul dorințelor de înavuțire. Dar ironia nu se oprește aici: fratele Huberd purta în haine cuțite și spelci pentru femei, cânta nu doar cu vocea, ci și din alăută, știa toate hanurile, hangii și slujnicele lor, și, cu toate că era un simplu 553 G. Chaucer, op. cit., p. 32. 554 Ibidem, pp. 32-33. 555 Ibidem, p. 33. 556 Ibidem. 557
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
integrării în colectivitate, își schimbau pieptănătura, purtând părul împletit într-o coadă, cu coc la spate și umblând descoperite. Din momentul în care treceau în rândul nevestelor își prindeau părul în două cozi, legate la ceafă, fixate cu ajutorul a două-trei spelci, peste care puneau batistă albă și bariș 2. Bătrânele mai purtau peste batista de cap și casânca 3 neagră, iar la lucru în câmp, batistă pentru cap de culoare albă, cu dantelă pe margine. Batista de cap, din pânză albă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
stă mult culcat pe spate, nu e bine să-i taie mă-sa, căci îi arde casa copilului cînd va fi gospodar, ci să se ducă cu el la nănașă-sa să i-l taie. Fetele se bucură cînd găsesc spelci*, că le crește părul. Cînd se tund copiii mici, e bine să bagi părul la rădăcina unui pom, ca să le crească lung ca pomul. Spre a face ca părul să crească lung, se ung fetele cu untură de arici. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
agricole sînger - arbust slobozîtor - băț care fixează sulul războiului de țesut smînci (a) - a smuci solomîzdră - șopîrlă somnișor - plantă somnoroasă - plantă somoldoc - smoc; legătură de lînă sor - șoric sorb - vînt cu vîrtejuri spată - pieptene de urzit spăriete - boală din sperietură spelcă - agrafă spițălnic - sfredel spîrnel - semn; vîrtej sporiș - plantă spuză - cenușă cu jăratic spuzi (a) - a (se) umple de bube staroste - pețitor stălniță - ploșniță stîmpi (a) - a înceta stîrlice - stîrpit stîrlici - escară, pată pe corp străiuri - paie de culcuș strămătură - destrămătură
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pârcălabi Focșani, staroste de Putna Lăpușna doi pârcălabi Dorohoi scaunul M.V. de T.d.S. Hârlău, pârcălab Botoșani, Târgul Doamnei, cu Camaraș-adunător de venituri Cernăuți, spătarul cel mare Suceava portar și hatman oi bogarele Baia, vornic (mărunte) Maram noian abis ac bold spelcă stau pe ace andrea fibulă nouruscă s. aguridar anagnost slujitor la biserică lector la trapeză analoghion strană unde se țin cărțile și stau dascălii antimis, pânza de pe sf. masă. apocalipsis A așezat în artofor anafura arsana debarcader parlagiu ursinic catifea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
miel după ce a împlinit un an. "Suman de noateni." Pentru căluți sunt alte cuvinte: mânz și strâjnic. Confuzie între pom și copac. În București se spune pom și stejarului și bradului. Sărăcie de vocabular în grupuri de cuvinte ac, bold, spelcă, agrafă. Bucureștenii spun ac, ac cu gămălie, ac de cap, ac de siguranță. Același lucru cu pepene verde și pepene galben, în loc de harbuz / lubeniță și zamuz ori pepene. Același lucru cu prune pentru toate fructele prunilor când e deosebire între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Gică, după îndemnul tov. Bocănescu. Vizita de la punctul Mamaia, unde am găsit pescari interesanți și am fost poftiți la ciorbă. Sărăcie Vătrar cociorbă vătrai de fier v. de lemn mire neexistent ac ac bold ac cu gămălie sau de gămălie spelcă ac de cap agrafă ac de siguranță harbuz pepene verde pepene pepene galben murături moare zeamă de castraveți z. de varză a zice a spune a merge a se duce a umbla (rău întrebuințate) miel, noaten, cârlan, mioară, mânz mînzoc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dunăreni preferă, de pildă, pe moldovenescul "dumbrăveancă" lui "căcău", care se aude în lunca Dunării și pe "stăncuță" "cioacei" și pe prisos căcălăului. Și mulți munteni inteligenți nu se mulțămesc cu perifraze în exprimarea unor noțiuni precise: de pildă ac, spelcă, bold (la cuvântul "bold" din Dicționarul limbii literare, am văzut curioasa explicație: "bold", moldovenism pentru ac cu gămălie.) agrafă le preferă acului de cusut, acului de cap, acului cu gămălie, acului de siguranță. Vânătorului muntean îi place mai mult gotcan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aici virtutea de comentator verosimil și demn de încredere, care nu pledează și nici nu repudiază ceva din secrete porniri personale. Profesorul Flonta nu e militant, dar nici conciliant, ci rece ca un bisturiu și pregnant ca un vîrf de spelcă, avînd ceva din aerul morocănos al judecătorilor care știu să fie onești pînă la antipatie. Scriind sub coerciție terminologică, Flonta n-are opulență oratorică, dar suplinește lipsa strălucirii de stil cu un ton egal de perorație serenă, genul de discurs
În umbra lui Darwin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5839_a_7164]
-
a sănătății românilor, cu judecăți „sanitare” culminînd în verdicte de rău-augur (pelagra, malaria, mortalitatea infantilă, tuberculoza erau pericole cotidiene). Cele din a treia categorie sunt stricte, dense și însuflețite de o rigoare abstractă, adevărate incursiuni a căror înțepătură rece, de spelcă analitică, punctează cunoștințe de specialitate. Din prima categorie face parte discursul lui Grigore Romniceanu la deschiderea Facultății de Medicină din București în anul școlar 1888- 1889, alături de expozeul lui Constantin Esarcu cu ocazia punerii pietrei de temelie a palatului Ateneului
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
chicoti, îi zise ceva ne-nțeles lui Vasili și ridică brațele către tâmple, lăsîndu-l să-i zărească o clipă, prin mânecile largi de in topit, cărnița albă și păroasă a subțiorilor. O căldură moscată suia de acolo. Fata desfăcu niște spelci și coadele-i căzură crețe până la șale. Se apucă, jucând încă mărunt și cu privirea aiurea, să și le despletească, și Vasili, care-și scosese și el cojocelul gândind încă, nevinovat, că de căldură făceau toți nefăcuta aceea, o ajută
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
în geam, așa cum (a râs) fac servitoarele. Avea tot timpul capricii și, desigur, se simțea ca la un bal paré, râdea, apoi devenea brusc melancolică, ambele posturi nestându-i de fapt la fel de bine. Și, deodată, și-a desfăcut părul din spelci, la nicio femeie nu mai văzuseși un păr atât de lung și de bogat și de blond, goală chiar, ar fi putut să se învelească în el. I-ai și făcut acest compliment, dar nu atunci, ci altă dată, atunci
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
în brațe la Muti. Nu se cuvine să îți lipești obrazul de Muti, pentru că îi strici fardul, nu ai voie să o apuci de cap, pentru că imediat și-l trage înapoi cu o grimasă, nu ai voie să-i scoți spelcile... Când te ține Muti în brațe, în locul unui piept drept și ocrotitor simți neplăcute rotunjimi moi prin taftaua care tot timpul foșnește uscat, de parcă s-ar rupe. — Dacă nu vrei să stai locului, coboară imediat, își pierde Sophie răbdarea. Iar
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Tușa Finlandia sau Cheptănărița cum o mai numeau unii, deoarece numele ei adevărat era Cheptănaru Finlandia o bătrână de cel mult un metru, cu un cap uriaș, acoperit în întregime cu păr cărunt, sârmos, strâns într-un coc cu ajutorul unor spelci; cu picioarele puțin curbate în formă de paranteze, scurte și subțiri ca două meleștee, pe care se proptea un corp format numai dintr-un gheb de mărimea unei lubenițe și de care atârnau două mâini lungi ce aproape că atingeau
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
fi vrut să prind cu coada ochiului mișcările fetei, dar nauzeam decît foșnete grăbite urmate în sfîrșit de glasul ei voios. - Gata, poți să te întorci. În ciorapi de mătasă, picioarele parcă îi țîșneau de sub fustă. Cu gura plină de spelci, își desfăcuse părul înfoiat. Cînd am cercat să mă apropii, ea se mlădie ușor, punînd între noi masa. Mînios, m-am întors la fereastra unde zăcea o carafă prăfuită. Jos, în curte, două babe se sfădeau. Tîmplele îmi bubuiau. Arătînd
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
era plătit bine, căci îi ierta ușor pe cei darnici. Asistăm la o denaturare a tainelor, la o pervertire a elementelor sacre sub imperiul dorințelor de înavuțire. Dar ironia nu se oprește aici: fratele Huberd purta în haine cuțite și spelci pentru femei, cânta nu doar cu vocea, ci și din alăută, știa toate hanurile, hangii și slujnicele lor, și, cu toate că era un simplu 553 G. Chaucer, op. cit., p. 32. 554 Ibidem, pp. 32-33. 555 Ibidem, p. 33. 556 Ibidem. 557
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu fundă. Fetele se purtau cu capul gol. Părul era împletit într-o coadă groasă, care atârna pe spate sau în două care se aduceau din spate peste frunte și se prindeau cu un fel de agrafe de os numite spelci. La gât fetele purtau salbe. Pe o panglică neagră, prinsă în jurul gâtului, se înșirau bani de aur de diferite mărimi. Erau salbe alcătuite dintr-un rând, din două sau chiar din trei rânduri de bani de aur. Când se mărita
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]