153 matches
-
Și a trecut prin cumpene prea grele Purtate cu obidă, de popor. O zi pe an îți suntem datori, țară, O zi pe an măcar, să te cinstim, Destul în rest, te facem de ocară Când pentru alții, din nevoi, spetim. Mi-e dragă țara asta necăjită Ce speră că-ntr-o zi va prospera, Vă jur, oricât aș fi de îndârjită Am s-o iubesc mereu, e țara mea! Referință Bibliografică: E țara mea! Adriana Papuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
E ȚARA MEA! de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1480586871.html [Corola-blog/BlogPost/370510_a_371839]
-
îmbogățindu-se cu nerușinare din avuția poporului român, catastrofal administrată și apărată de un stat ticăloșit până în măduva oaselor. Pe căi întortocheate, pesemne că aceștia-i servesc (a se citi îi îmbogățesc) și pe puternicii zilei, marii democrați care se spetesc pentru popor, fapt pentru care legea o lasă mai moale când ajunge în anticamera lor... Un alt redutabil factor de producție: România încă mai are forță de muncă inteligentă, harnică și bine pregătită! Aprecierea de care se bucură în străinătate
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1424771442.html [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
trebăluiau grăbite prin cuhnii, cu grija mălaiului și a terminării fierturii pentru cină. Așa că Petrică nu avu parte să întâlnească, până acum, pe cineva. Totuși, îi ieși norocul în cale că, la poarta lui Vasile al Gheorghiții, trei săteni se speteau ca să despice un caravei, un butuc gros de gorun cioplit în patru muchii, să-l facă scânduri. Pe un suport amenajat, numit capră, lemnul supus lucrului era suspendat și prins în lanțuri. Un bărbat suit pe el urmărea direcția corectă
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495634017.html [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
intra România noastră în Schengen, de la începutul anului viitor cum se aude, ca să nu mai trebuiască să așteptăm sanatorii și alte legi ale italienilor să avem și noi drepturi în țara asta că nu facem rău nimănui ci doar ne spetim muncind pe bani puțini. Am făcut cerere de două ori până acum și nimic. - O să fie bine mami drag! Fii liniștită! - Nu-mi fac griji atât pentru noi puiule, mă gândesc mai mult la tine, fată! Noi dorim să-ți
PETRECERE NEFASTĂ(2-CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1467919520.html [Corola-blog/BlogPost/368508_a_369837]
-
erai... Pe Marița o pierdeam; Nu știu ce e-n capul ei, Dar cu sigur o pățeam!... Am noroc cu dumneata Că ești bun și înțelept; Tânără cum este ea... Ar fugi cu vrun deștept! Of, săraca..., vai de ea!... S-ar speti muncind, mai știi? Dar aici, în crâșma mea... Doamne, de-om avea copii, O să meargă viața strună Și din foc o să-i mai treacă...” Râde ca de-o glumă bună, Dar eu știu ce o să pată. * * * Trec prin colț unde
CRÂŞMARUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Crasmarul_marin_voican_ghioroiu_1343741695.html [Corola-blog/BlogPost/358734_a_360063]
-
cât și sănătatea cea mult râvnită, nu are timp să mai și citească o carte. Pentru el și pentru mulți alții asemenea lui, viața se învârte în jurul câmpului, a cirezii de animale și a gospodăriei, pentru care trebuie să se spetească muncind din zori și până apune soarele. Proletarii zeloși fac și ei parte din aceeași categorie, căci timpul s-a comprimat deja pentru ei și le este imposibil să-și mai împartă puținele clipe de liniște cu o carte. E
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/un-nu-hotarat-cartii/ [Corola-blog/BlogPost/93325_a_94617]
-
că...Mofturi de vecini invidioși. -Băă, a răcnit el la vecini, vă îmbrac în bani și vă omor. Pe toți vă omor și vă plătesc! N-a mai îndrăznit nimeni să cârâie. Iar el, Mototolea, trăgea la șaibă până se spetea, în nenorocita de uzină căpușită de toți directorii. Muncea din zori până seara târziu și venea acasă cu un amărât de salariu, tot mai subțire, care nu-i mai ajungea nici măcar să-și plătească întreținerea. Când trecea leșinat pe lângă chioșc
FRAGM.1- NUVELA CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414002144.html [Corola-blog/BlogPost/341108_a_342437]
-
răpit liniștea. Iar alții, când nu au prea mulți martori în jur, vorbesc singuri, ceea ce este de-a dreptul îngrijorător. Tinerilor, dintre cei mai conștienți desigur, le pun patronii pe umeri sarcinile a doi sau trei oameni iar aceștia se spetesc muncind. Am auzit de cazuri când, din cauza efortului supra-prelungit și care a depășit limitele lor fizice și intelectuale, au clacat și au murit. Din cauza muncii și a lipsei de odihnă! În timpul celor câteva ore de somn care le mai rămâneau
UN JOB, DOUĂ JOBURI de ION UNTARU în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Un_job_doua_joburi_ion_untaru_1389117133.html [Corola-blog/BlogPost/363820_a_365149]
-
se-ntoarse-n loc, urmărind cu privirea căruța hodorogită, plină cu cânepă. Tresări. Dar mama, mama o să-l recunoască? Se liniști pe loc. Cum să nu, o mamă nu-și uită niciodată copilul. Ea cum o mai fi? Sănătoasă, sau spetită de muncile grele, fără ajutorul lui în gospodărie? Răsuflă ușurat, doar îi rămăseseră surorile acasă și, era convins, o femeie este mai de folos decât un bărbat. Se apropie de biserica mare cu hramul la Sf. Mihail și Gavril, care
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Instrainarea_partea_i.html [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
cu care m-am întâlnit acum câteva zile, mărturisește că copilăria ei s-a terminat înainte de a începe. Pe tata nu-l ține minte, nu i s-a întipărit chipul lui în memorie. Ca să supraviețuiască, mama a trebuit să se spetească pe cei câțiva ari de pământ primiți de la sovhoz, pe care cultiva cartofi - mici ca nucile: „Munca la fermă era foarte grea. Mama trebuia să mulgă zilnic până la o sută de vaci, să le hrănească. Mâinile-i erau mereu umflate
MARTIRAJUL ROMÂNESC COPII AI DEPORTĂRILOR by http://uzp.org.ro/martirajul-romanesc-copii-ai-deportarilor/ [Corola-blog/BlogPost/92928_a_94220]
-
eternă noapte fi-va - iar zeul: biet mahmur tobe stelare - mistic - reduse-s la murmùr... ÎN LOC DE PROHOD AL POETULUI vântoase de venin m-adună mă răsădesc în hârb de lună prohod pe-un stih - vulcan emfatic câtu-i tărâmul de jeratic * spetit de-o viață fără rost bătrân - încovoiat și prost mă legăn - mie însumi ștreang: nicicând n-am fost în mai 'nalt rang! singur - becisnic - fără rod stricat-am - zornic - calapod: e-atât de hâd - urlând la lună să nu-nsemni nici
SUMBRE ZIDIRI (STIHURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Stihuri/Momente/adrian_botez_1497499082.html [Corola-blog/BlogPost/356091_a_357420]
-
Și a trecut prin cumpene prea grele Purtate cu obidă, de popor. O zi pe an îți suntem datori, țară, O zi pe an măcar, să te cinstim, Destul în rest, te facem de ocară Când pentru alții, din nevoi, spetim. Mi-e dragă țara asta necăjită Ce speră că-ntr-o zi va prospera, Vă jur, oricât aș fi de îndârjită Am s-o iubesc mereu, e țara mea! Citește mai mult În țara-n care codrii plâng adesși Dunărea
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
a tuturor,Și a trecut prin cumpene prea grelePurtate cu obidă, de popor.O zi pe an îți suntem datori, țară,O zi pe an măcar, să te cinstim,Destul în rest, te facem de ocarăCând pentru alții, din nevoi, spetim.Mi-e dragă țara asta necăjităCe speră că-ntr-o zi va prospera,Vă jur, oricât aș fi de îndârjităAm s-o iubesc mereu, e țara mea!... X. SLOGAN, de Adriana Papuc, publicat în Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
așa de rar să se prăvălească nestăvilit în torente imposibil de controlat. Straniile terase, dispuse ca niște inele suprapuse, amintesc vag de America Centrală și de Sud, de Anzi, de Peru, de Machu Pichu... și de chinul scalvilor, care s-au spetit secole de-a rândul să stivuiască pietrele, ca niște Sisifi ai Evului Mediu. De parcă elementul contundent s-ar impune cu de-a sila, croindu-și drumul prin mediul țepos, ieșind din măduva mesetei iberice pentru a se răcori la final
LOCUL UNDE MUNTELE IESE LA... MARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1486024695.html [Corola-blog/BlogPost/354454_a_355783]
-
zile dacă vrei să mă crezi, hai nu mă refuza văd că îți este veselă inima.” Radu după ce îl privi preț de câteva clipe spuse: „Mă că nu vreți să munciți de loc numai la cerut, iar eu muncesc mă spetesc, dar hai să te omenesc că mai găsit bine dispus.” Costel îl întrebă cu obrăznicie: „Dar în geantă ce ai nene.” Radu se aprinse de mânie și spuse: „Mă tu ești obraznic pleacă de aici că nu îți mai dau
UN OM SINGURATIC de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1486119742.html [Corola-blog/BlogPost/359775_a_361104]
-
cred că aseară te-ai culcat după miezul nopții. E sărbătoare azi. - Mă voi odihni, îți promit! În ce privește plantele, răzorul l-am făcut deja, de ieri. Într-un sfert de oră termin. - Nu-mi place să te văd cum te spetești cu munca și-n zi de sărbătoare. Avem ce ne trebuie și am putea plăti pe careva să facă munca în grădină. - Nu mă spetesc. Fac treburile acestea cu plăcere, crede-mă și sărbătoare e și pentru tine. Când va
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1461885978.html [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
ieri. Într-un sfert de oră termin. - Nu-mi place să te văd cum te spetești cu munca și-n zi de sărbătoare. Avem ce ne trebuie și am putea plăti pe careva să facă munca în grădină. - Nu mă spetesc. Fac treburile acestea cu plăcere, crede-mă și sărbătoare e și pentru tine. Când va fi de săpat sau alte treburi mai grele, vom plăti oameni să facă, însă cu pusul răzoarelor țin să mă ocup eu. - Bine, atunci fă
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1461885978.html [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
incapabil de iubire conjugală, se dovedi un tată incredibil de iubitor, responsabil și tandru cu fiul lui. Asprimea cu care își trata nevasta, mentalitatea lui rigidă în raportul de cuplu, absențele lungi de acasă, apăsătoarea lui prezență atunci când nu se spetea de atâta muncă pe unde apuca, săpară între ei o prăpastie de netrecut. Anii trecură anevoioși, băiatul crescu mare și umplea atât cât putea și el, golul din sufletul mamei care îl adora și pe care o diviniza, la rândul
BRAȚUL RĂZBUNĂRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1481894731.html [Corola-blog/BlogPost/362488_a_363817]
-
La cele dobitoace, Ce-și așteaptă hrana-n troace. Și uite așa, pe răcoare, Vor fi scoase la plimbare, Iar ziua-n amiaza mare, Duse la o adăpătoare. De-ar fi numai de animale, Dar oamenii au și tarlale! Se spetesc muncind ogorul Asigurându-și viitorul. Apoi la cules de fân Ș-un copil crescut la sân, Timpul trece ca năluca Treabă-i toată ziulica! Dar privind încolo, încoace, Și la cele dobitoace, Cum își savurează hrana, Îngroșând pe coaste slana
DOBITOCUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1429535660.html [Corola-blog/BlogPost/352521_a_353850]
-
mei a murit...Eram la marginea satului învăluiți în pânza densă a unei ceți ce se lăsase peste tot pământul, într-o dimineață, pitisem caii și căruța într-un lan de porumb, eram foarte obosiți, peste zi muncisem de ne spetisem cărând la muniții. Acum ne odihneam, eu dormeam pe câteva brațuri de coceni lângă botul cailor, focul se liniștise și, când totul părea că s-a sfârșit, mă trezește un răpăit scurt de mitralieră, venit foarte de aproape, urmat de
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1443032141.html [Corola-blog/BlogPost/374723_a_376052]
-
necaz e Țara-n mâini de inpostori... Nu salvăm țara la cazne Cu șefuți patriotarzii Și cu-un șef de stat ce azi ne Face să părem bastarzii... Nu salvăm țara prin cârciumi Unde beau băsești, becali, Iar eu mă spetesc pe brânciu--mi, Pentru ei și alți penali... Nu salvăm țara ce-n vid e Cu samsari, golani și pești, Cu pecingini de partide Din agenți și iliești. Nu salvăm țara în pustă Cu legi peste legi la legi, Cu justiție
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Nu_salvam_tara_cu_tara_romeo_tarhon_1384724245.html [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
alergătura asta. Dacă trăia tușa Leana... Zamfirescu înțelese motivul telefoanelor lui Costache. Și el care credea că Olguța...Bine că aflase cum stă treaba. Știa după ce poziție să negocieze. --Și acum, hai să-ți arăt raiul nostru pentru care ne spetim! Într-adevăr, aveau cu ce să se mândrească. Zamfirescu era uluit de ordinea și diversitatea legumelor cultivate, dar mai ales de tehnologia aplicată, care se regăsea în roadele realizate. La roșii evaluă cantitatea de pe fiecare plantă: patru-cinci kilograme. Dar cel
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1445099235.html [Corola-blog/BlogPost/378342_a_379671]
-
rădăcina plantei. Uite că inginerul mecanic reușise să facă așa ceva. Crăpa de invidie. Gândi:ăsta a avut noroc cu carul! I-a picat ditamai pleașca de avere și, probabil, intalația asta e tot pleașcă. Și se mai plâng că se spetesc! --Costi, m-ai făcut praf cu irigația! Cine ți-a mai dat și pleașca asta? --Mandea! Totul este să te informezi. Am căpătat prostul obicei să citesc reviste și cărți de specialitate. Culmea e că am aflat dintr-o reclamă
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1445099235.html [Corola-blog/BlogPost/378342_a_379671]
-
aiurea! “Alaltăeri am dat pe la mine pe la țară, mă trezește șoferul din gândurile mele, și-am găsit pe-ăla bătrânu săpând la niște porumb, bă, tată, îi zic eu, mai stai la locul tău cu munca asta că te-ai spetit săpând și tot sărac ai rămas! Ai, mă, zău, mi-o întoarce el, cine dracu să mai sape că, voi, tineretul, ați plecat toți la oraș și-aici la noi au rămas trei cu mapa, doi cu sapa, să moră
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1443683348.html [Corola-blog/BlogPost/381844_a_383173]
-
ai întâlnit pe Moșul? - Daaa, cum să nu! strigă și Mitru la fel, mai înainte am vorbit cu el! Mi-a promis că pân’ după anu’ nou îmi va aduce el lemne și eu nu va mai trebui să mă spetesc cu ele! Da’ matale de unde vii? Îl privea pe om în timp ce glumea cu el, dar nu își dădea seama cine este. Ori nu îl văzuse niciodată, ori din cauza oboselii și a vremii nu-l recunoștea. Dar se abținu să-l
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1417558166.html [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]